Hipotensiune Orstatică

Hipotensiunea ortostatică (numită și hipotensiune posturală) este o afecțiune în care tensiunea arterială scade rapid când vă ridicați după ce ați stat așezat sau culcat. Fiind un tip de tensiune arterială scăzută, aceasta vă poate face să vă simțiți amețit sau slăbit. Simptomele se ameliorează, de obicei, când vă schimbați medicamentele sau vă ridicați mai lent.

Hipotensiune Orstatică

Prezentare Generală

Ce este hipotensiunea ortostatică?

Hipotensiunea ortostatică este o scădere bruscă a tensiunii arteriale atunci când vă ridicați dintr-o poziție așezată sau culcat (prone). Puteți simți amețeli sau chiar leșin.

Ortostatic înseamnă o postură verticală. Hipotensiunea este tensiune arterială scăzută. Acest tip de tensiune arterială scăzută se mai numește și hipotensiune posturală.

Ce este tensiunea arterială?

Tensiunea arterială măsoară forța sângelui asupra pereților arterelor, pe măsură ce inima pompează sânge prin sistemul circulator al corpului. Tensiunea arterială include două măsurători în milimetri de mercur (mmHg):

  • Sistolică: Presiunea arterială atunci când inima bate și umple arterele cu sânge.
  • Diastolică: Presiunea arterială când inima este în repaus sau între bătăi.

Medicul specialist înregistrează tensiunea arterială ca sistolică supra diastolică. Tensiunea arterială sănătoasă pentru majoritatea oamenilor este sub 120/80 milimetri de mercur. O valoare sub 90/60 milimetri de mercur este considerată tensiune arterială scăzută.

Ce valori ale tensiunii arteriale definesc hipotensiunea ortostatică?

Nu există un număr stabilit pentru hipotensiunea ortostatică. Medicii specialiști definesc hipotensiunea ortostatică pe baza tensiunii arteriale individuale și a cât de mult scade aceasta când vă ridicați. Aveți hipotensiune ortostatică dacă tensiunea arterială scade cu mai mult de 20 de milimetri de mercur în presiunea sistolică sau cu 10 milimetri de mercur în presiunea diastolică în decurs de trei minute de la ridicare.

Cine poate suferi de hipotensiune ortostatică?

Oricine poate suferi de hipotensiune ortostatică. Afecțiunea devine mai frecventă pe măsură ce îmbătrâniți. Următorii factori vă cresc riscul:

  • Anemie sau deficit de vitamina B12.
  • Deshidratare cauzată de diaree, vărsături sau diuretice.
  • Probleme endocrine, inclusiv diabet, boli tiroidiene și boala Addison.
  • Afecțiuni cardiace, inclusiv aritmii și boli ale valvelor cardiace.
  • Medicamente pentru hipertensiune arterială (hipertensiune), boli de inimă și depresie.
  • Probleme neurologice, cum ar fi boala Parkinson și demența.
  • Sarcina, în special în primele 24 de săptămâni.
  • Imobilitate prelungită din cauza bolii, inclusiv repausul la pat în timpul sarcinii.

Cât de frecventă este hipotensiunea ortostatică?

Hipotensiunea ortostatică afectează aproximativ 20% dintre persoanele în vârstă, în special cele care locuiesc în centre de îngrijire pe termen lung. Este, de asemenea, frecventă în rândul persoanelor care au stat la pat sau au născut recent. De asemenea, adolescenții care au pusee de creștere pot experimenta hipotensiune ortostatică.

Simptome și Cauze

Care sunt simptomele?

Hipotensiunea ortostatică apare mai frecvent – și cu simptome mai severe – dimineața. Acest lucru se datorează faptului că tensiunea arterială este în mod normal la cel mai scăzut nivel când vă treziți dimineața.

Unele persoane nu prezintă niciun simptom de hipotensiune ortostatică. Alții constată că temperaturile ridicate (de la vreme, febră sau chiar o cadă fierbinte sau un duș) agravează simptomele.

Principalul simptom al hipotensiunii ortostatice este amețeala sau senzația de cap ușor când vă ridicați. Ar trebui să vă simțiți mai bine când stați așezat sau culcat. Unele persoane leșină (sincopă).

Alte simptome ale hipotensiunii ortostatice includ:

  • Vedere încețoșată.
  • Durere în piept, durere de umăr sau durere de gât.
  • Dificultate de concentrare.
  • Oboseală sau slăbiciune.
  • Dureri de cap.
  • Palpitații cardiace.
  • Greață sau senzație de cald și transpirație.
  • Dificultăți de respirație (dispnee).

Ce cauzează hipotensiunea ortostatică?

Când stați așezat sau culcat, sângele din venele picioarelor curge ușor spre inimă. Când vă ridicați, sângele din picioare are dificultăți mai mari să ajungă la inimă. Există mai puțin sânge disponibil pentru ca inima să îl trimită către organe și mușchi. Ca urmare, tensiunea arterială scade temporar.

Cauzele hipotensiunii ortostatice pot include:

  • Inima nu poate pompa atâta sânge cât ar trebui.
  • Sistemul nervos autonom (care în mod normal aduce tensiunea arterială înapoi la normal) nu funcționează corect.
  • Aveți boala Parkinson, demența cu corpi Lewy sau atrofie multisistemică.
  • Ați stat culcat mult timp (ca în cazul în care sunteți însărcinată și trebuie să stați la pat).
  • Volumul sanguin este scăzut deoarece ați pierdut sânge sau lichide (deshidratare).
  • Aveți o problemă cu glanda suprarenală.
  • Corpul dumneavoastră reacționează la un medicament pe care îl luați.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticată hipotensiunea ortostatică?

Medicul specialist vă va verifica tensiunea arterială în timp ce stați așezat, culcat și în picioare. Vă va examina și vă va pune întrebări despre istoricul dumneavoastră medical.

Puteți face, de asemenea, unul sau mai multe dintre aceste teste:

  • Analize de sânge pentru a verifica afecțiuni precum diabetul și anemia.
  • Ecocardiogramă (eco) pentru a verifica acțiunea de pompare a inimii.
  • Electrocardiogramă (EKG) pentru a testa modificările ritmului cardiac.
  • Test de efort pentru a măsura ritmul cardiac în timpul efortului fizic.
  • Dispozitive EKG portabile (Holter monitor) pentru a măsura ritmul cardiac.
  • Test de înclinare (tilt table test) pentru a măsura în siguranță tensiunea arterială, ritmul cardiac și ritmul cardiac în timp ce stați întins pe o masă care se deplasează de la orizontal la vertical.

Management și Tratament

Cum se tratează hipotensiunea ortostatică?

Tratamentele pentru hipotensiunea ortostatică variază în funcție de cauza acesteia.

Tratamentele pot include:

  • Tratarea unei afecțiuni sau a unei boli care cauzează hipotensiune ortostatică.
  • Modificarea dozei unui medicament care cauzează hipotensiune ortostatică sau trecerea la un alt medicament.
  • Ridicați-vă în pat dacă stați la pat.
  • Purtați ciorapi elastici pe picioare.
  • Consumați lichide și sare dacă sunteți deshidratat.

Ce medicamente/tratamente sunt utilizate?

Rareori, persoanele cu hipotensiune ortostatică au nevoie de medicamente pentru a crește volumul sanguin și tensiunea arterială. Aceste medicamente includ:

  • Droxidopa
  • Agenți de stimulare a eritropoiezei (ESA, cum ar fi Procrit® sau Epogen®).
  • Desmopresină (Nocdurna® sau DDAVP®).
  • Octreotidă (Bynfezia Pen™ sau Mycapssa®).
  • Fludrocortizon.
  • Clorhidrat de midodrină.
  • Piridostigmină (Mestinon® sau Regonol®).

Efectele secundare ale tratamentului

Posibilele efecte secundare ale medicamentelor pentru hipotensiunea ortostatică includ:

  • Amorțeală.
  • Prurit (mâncărime).
  • Dureri de cap.
  • Umflături.
  • Niveluri scăzute de potasiu.
  • Insuficiență cardiacă.

Care sunt complicațiile hipotensiunii ortostatice?

Persoanele cu hipotensiune ortostatică pot avea un risc mai mare de:

  • Fracturi osoase sau comoții cerebrale în urma căderilor atunci când vă simțiți amețit sau leșinați.
  • Hipotensiune postprandială, tensiune arterială scăzută la 30 de minute până la două ore după masă (în special o masă bogată în carbohidrați).
  • Șoc sau insuficiență de organe dacă tensiunea arterială rămâne prea scăzută.
  • Accident vascular cerebral sau boli de inimă din cauza fluctuațiilor tensiunii arteriale.
  • Hipotensiune supina, tensiune arterială scăzută care apare atunci când stați întins.

Prevenție

Cum pot reduce riscul de hipotensiune ortostatică?

Dacă sunteți predispus la hipotensiune ortostatică, acești pași pot reduce simptomele:

  • Mențineți temperatura moderată: Nu faceți băi sau dușuri foarte fierbinți.
  • Rămâneți hidratat: Beți multă apă, limitați alcoolul și evitați mesele grele, bogate în carbohidrați.
  • Nu dormiți plat: Ridicați-vă capul noaptea folosind mai multe perne sau înclinând salteaua.
  • Pregătiți-vă înainte de a vă ridica: Acordați-vă mai mult timp pentru a vă ridica după ce ați stat așezat sau culcat. Aveți ceva robust în apropiere de care să vă țineți când vă ridicați.
  • Mișcați-vă mușchii: Marșați cu picioarele dacă trebuie să stați în picioare perioade prelungite. Faceți exerciții izometrice (strângeți o minge moale de cauciuc sau un prosop sau strângeți și desfaceți pumnii) pentru a crește tensiunea arterială înainte de a vă ridica.
  • Îmbunătățiți circulația sângelui și tensiunea arterială: Purtați ciorapi de compresie sau un bandaj abdominal (elastic care vă comprimă abdomenul).

Evoluție / Prognoză

La ce mă pot aștepta dacă am hipotensiune ortostatică?

Majoritatea persoanelor cu hipotensiune ortostatică pot gestiona simptomele luând măsuri preventive. De exemplu, poate fi necesar să vă ridicați mai încet. Afecțiunea provoacă rareori probleme pe termen lung.

Perspective pentru hipotensiunea ortostatică

Nu există un tratament pentru hipotensiunea ortostatică. Cu toate acestea, vă puteți îmbunătăți simptomele urmând recomandările medicului specialist, cum ar fi:

  • Administrarea de medicamente.
  • Consumul de mese mici.
  • Consumul mai multor lichide.
  • Purtarea ciorapilor de compresie.

Viața de zi cu zi

Când ar trebui să mă adresez medicului specialist?

Ar trebui să vă adresați medicului specialist dacă aveți adesea amețeli când vă ridicați. Contactați-l chiar dacă acest lucru se întâmplă doar uneori.

Când ar trebui să merg la urgențe?

Obțineți tratament imediat dacă aveți:

  • Durere în piept.
  • Căderi sau leșin.
  • Probleme cu echilibrul sau coordonarea.
  • Suspectați fracturi osoase sau leziuni la cap în urma căderilor.
  • Sânge sau o culoare neagră în scaun.
  • Semne de șoc (piele rece, transpirată, respirație rapidă, tonul pielii albăstrui și puls slab).

Ce întrebări ar trebui să-i pun medicului meu?

Este posibil să doriți să întrebați medicul specialist:

  • De ce am hipotensiune ortostatică?
  • Care este cel mai bun tratament pentru hipotensiunea ortostatică?
  • Ar putea medicamentele să-mi provoace simptomele? Ar trebui să-mi schimb medicamentele?
  • Ce modificări ar trebui să fac pentru a gestiona simptomele?
  • La ce semne de complicații ar trebui să fiu atent?

Întrebări frecvente

  • Hipotensiunea ortostatică și sindromul de tahicardie posturală (POTS) sunt aceeași afecțiune? Sindromul de tahicardie posturală, sau POTS, provoacă simptome similare cu hipotensiunea ortostatică. Ambele cauzează amețeli sau leșin la ridicare. Împreună cu o scădere a tensiunii arteriale, POTS provoacă o creștere a ritmului cardiac cu 30 până la 40 de bătăi pe minut în decurs de 10 minute de la ridicare. În hipotensiunea ortostatică, ritmul cardiac nu crește. POTS este mai puțin frecvent decât hipotensiunea ortostatică.

  • Cum pot preveni căderile dacă am hipotensiune ortostatică? Ridicați-vă încet, asigurați-vă că aveți un sprijin stabil în apropiere și folosiți ciorapi compresivi. Evitați deshidratarea și discutați cu medicul dumneavoastră despre ajustarea medicației, dacă este necesar.

  • Ce pot face imediat dacă mă simt amețit când mă ridic? Așezați-vă sau culcați-vă imediat. Dacă nu puteți să vă așezați sau să vă culcați, încrucișați-vă picioarele și strângeți mușchii picioarelor și ai abdomenului pentru a ajuta la creșterea tensiunii arteriale.

Simptomele hipotensiunii ortostatice pot fi neliniștitoare. Pot fi chiar periculoase dacă vă pierdeți echilibrul, cădeți sau leșinați. Simptomele se ameliorează adesea atunci când schimbați modul în care vă ridicați. Spuneți medicului specialist despre simptomele dumneavoastră. Este posibil să fie necesar să vă schimbați medicamentele pentru a reduce sau a preveni simptomele. În cazuri mai severe, medicul dumneavoastră vă poate prescrie medicamente pentru a îmbunătăți fluxul sanguin și tensiunea arterială.

Nota: Informațiile prezentate aici sunt cu scop informativ și nu înlocuiesc sfatul medical avizat. Vă recomandăm să consultați un medic specialist pentru o evaluare personalizată și un plan de tratament adecvat.

hipotensiune ortostatică
hipotensiune posturală
amețeală
leșin
tensiune arterială scăzută
tensiune arterială
simptome
tratament
prevenție
diagnostic
medicamente
cardiologie
neurologie

Medici specialiști

Dr. Mihaela Anastasiu
Cardiologie
(1057)
Regina Maria
Citește mai mult
Dr. Iulian Cosei
Cardiologie
(1039)
Regina Maria
Citește mai mult
Dr. Malina Suciu-Petrescu
Cardiologie
(880)
Regina Maria
Citește mai mult
Dr. Cristina Moisa
Cardiologie
(877)
SANADOR Buzesti , SANADOR
Citește mai mult
Dr. Catalin Popa
Cardiologie
(868)
Regina Maria
Citește mai mult
Dr. Alina Lemeni
Cardiologie
(815)
Regina Maria
Citește mai mult
Dr. Alexandra Fleancu
Cardiologie
(796)
Regina Maria
Citește mai mult
Dr. Ana Maria Barbu
Cardiologie
(763)
Regina Maria
Citește mai mult
Dr. Asist. Univ. Anca Simona Tau
Cardiologie
(681)
Regina Maria
Citește mai mult

Articole similare

Neurotoxicitatea

„Neurotoxicitatea” este un termen general pentru leziunile neurologice care apar din cauza expunerii la toxine naturale sau fabricate. Poate duce la o gamă largă de probleme neurologice, de la abia vizibile până la potențial letale.

Criză Suprarenală

O criză suprarenală este o afecțiune care pune viața în pericol, în care glandele suprarenale nu produc suficient cortizol. Cauzele includ deteriorarea glandelor suprarenale și alți factori de stres. Simptomele includ dureri abdominale, oboseală și slăbiciune. Profesioniștii din domeniul sănătății pot diagnostica o criză suprarenală cu diferite analize de sânge. Tratamentul include injecții cu hidrocortizon.

Angina

Angina este o durere în piept care apare și dispare. Există mai multe tipuri de angină. Angina stabilă (angina pectorală) este cel mai frecvent tip și este cauzată de boala coronariană. Odihna și medicamentele vă pot ameliora angina și îmbunătăți calitatea vieții. Angina severă sau neașteptată semnalează un atac de cord și necesită îngrijire medicală imediată.

Sângerare Cerebrală, Hemoragie (Hemoragie Intracraniană)

O sângerare cerebrală (hemoragie intracraniană) este un tip de accident vascular cerebral. Aceasta cauzează acumularea de sânge între creier și craniu. Previne oxigenarea adecvată a creierului. Este o afecțiune care pune viața în pericol și necesită tratament rapid pentru un rezultat optim. Contactați 112 dacă aveți o durere de cap bruscă, confuzie și amorțeală pe o parte a corpului.

Disautonomia

Disautonomia este o afecțiune a sistemului nervos care perturbă procesele autonome ale corpului. Acestea sunt funcții automate, cum ar fi tensiunea arterială și ritmul cardiac. A avea disautonomie înseamnă că aceste funcții nu funcționează corect, provocând simptome perturbatoare. Aceste simptome sunt adesea gestionabile, dar diagnosticarea și tratarea disautonomiei sunt uneori dificile.

Hipertensiunea Sistolică Izolată

În hipertensiunea sistolică izolată, tensiunea arterială diastolică (valoarea de jos) este normală, dar tensiunea arterială sistolică (valoarea de sus) este ridicată. Acest tip de hipertensiune arterială este cel mai frecvent întâlnit la persoanele de 70 de ani și peste, dar apare și la persoanele mai tinere. Tratamentele pot ajuta la gestionarea acesteia.

Parkinsonismul

Parkinsonismul este un termen umbrelă care se referă la afecțiuni cu efecte similare asupra mișcării. Aceste afecțiuni implică mișcări încetinite, iar alte simptome sunt posibile, în funcție de afecțiune. Aceste afecțiuni sunt, de obicei, pe viață, și majoritatea (dar nu toate) implică deteriorarea creierului. Cu toate acestea, majoritatea sunt și tratabile.

Cefalee prin Abuz de Medicamente

Cefaleea prin abuz de medicamente, cunoscută formal sub numele de "cefalee prin utilizare excesivă de medicamente", apare atunci când tratați cefaleea prea des cu medicamente, provocând mai multe dureri de cap, care pot fi chiar mai grave. Din fericire, aceasta este tratabilă și prevenibilă.

Status Epilepticus

Status epilepticus este o afecțiune cerebrală periculoasă care apare atunci când o persoană are convulsii care durează prea mult sau se succed prea rapid. Orice afecțiune care poate provoca o convulsie poate duce la SE. Această afecțiune este tratabilă, și multe persoane care au avut-o supraviețuiesc și se recuperează dacă primesc asistență medicală rapidă.