Hipodonție (Dinți Lipsă)

Persoanele cu hipodonție au de la unu până la șase dinți lipsă, congenital. Dinții existenți sunt adesea mici sau au formă conică.

Ce este hipodonția?

„Hipodonție” este termenul medical pentru a te naște fără unii dintre dinții tăi. Este o formă de agenezie dentară – un termen pe care furnizorii de servicii medicale îl folosesc pentru a descrie dinții lipsă congenital („Congenital” înseamnă că te naști cu afecțiunea). Mai precis, o persoană cu hipodonție are lipsă de la unu până la șase dinți (fără a număra măselele de minte). Între 2% și 8% din populația generală are hipodonție. Oricine se poate naște cu ea.

Hipodonția poate apărea în orice zonă a gurii tale. Dar dinții care lipsesc cel mai frecvent la persoanele cu hipodonție includ:

• Incisivii laterali superiori (dinții mai mici de ambele părți ale celor doi dinți frontali superiori).
• Premolarii secunzi superiori (dinții chiar în fața molarilor de sus).
• Premolarii secunzi inferiori (dinții chiar în fața molarilor de jos).

Cum afectează hipodonția sănătatea mea orală?

Lipsa dinților poate interfera cu capacitatea ta de a mânca și de a vorbi. Hipodonția poate provoca, de asemenea, leziuni ale gingiilor și o creștere inadecvată a osului maxilar. Această lipsă de creștere osoasă poate duce la o subdezvoltare a maxilarului, făcându-l să pară mai mic decât ar trebui.

Simptome și Cauze

Hipodonția este un defect congenital?

Hipodonția este un defect congenital. Copiii pot moșteni hipodonția de la părinții lor biologici.

În unele cazuri, sugarii și copiii mici pot dezvolta hipodonție dacă au avut anumite boli, infecții sau tratamente (cum ar fi chimioterapia sau radiațiile) în timpul fazei de dezvoltare a dinților.

Care sunt simptomele hipodonției?

Cel mai frecvent simptom al hipodonției este să te naști fără de la unu până la șase dinți. Dinții lipsă pot apărea oriunde în gură – cu excepția măselelor de minte. Hipodonția poate afecta dinții primari (de lapte) sau dinții permanenți (adulți). Persoanele cu hipodonție pot avea, de asemenea, dinți existenți care au formă conică sau sunt mai mici decât media. Pot avea, de asemenea, goluri și spații între dinții existenți.

Hipodonția poate fi, de asemenea, un simptom al altor tulburări genetice. Unele persoane cu hipodonție pot dezvolta, de asemenea, simptome ale displaziilor ectodermale. Persoanele cu displazie ectodermală pot avea:

• Anomalii ale unghiilor.
• Subțierea părului.
• Auz slab.
• Vedere slabă.
• O lipsă de glande sudoripare.

Ce cauzează hipodonția?

Persoanele cu hipodonție au de obicei o anomalie care afectează lamina dentară – o bandă de țesut sub gingii, unde se formează dinții tăi. În majoritatea cazurilor, istoricul familial este cauza. Dar și alți factori pot duce la hipodonție.

Sindroame asociate cu hipodonția

Hipodonția poate apărea alături de alte afecțiuni sau tratamente, cum ar fi:

• Buza despicată sau palatul despicat.
• Greutate mică la naștere.
• Tulburări genetice, cum ar fi sindromul Down sau displazia ectodermală.
• Boli infecțioase, cum ar fi candida sau rubeola.
• Chimioterapie.
• Radioterapie.

Cum se moștenește hipodonția?

Există mai multe gene responsabile pentru hipodonție, inclusiv:

• WNT1OB.
• EDA.
• EDAR.
• EDARADD.

În funcție de gena specifică, moștenirea poate urma diferite moduri. Ca majoritatea tulburărilor genetice, furnizorii de servicii medicale le determină examinând starea celor două copii ale unei gene: una de la fiecare părinte biologic.

Persoanele cu hipodonție pot moșteni afecțiunea într-unul din patru moduri:

• Autosomal recesiv: Două copii ale unei gene anormale – una de la fiecare părinte biologic – sunt necesare pentru ca hipodonția să se dezvolte.
• Autosomal dominant: Este necesară o singură copie a unei gene anormale – de la oricare dintre părinții biologici – pentru ca hipodonția să se dezvolte.
• X-linked dominant: Există o genă anormală dominantă pe cromozomul X. Aceasta înseamnă că un bărbat care are hipodonție legată de X va transmite gena anormală tuturor fiicelor sale.
• X-linked recesiv: Există una până la două gene anormale recesive pe cromozomii X. Aceasta înseamnă că o femeie care are hipodonție legată de X are:
• 25% șanse de a avea o fiică care poartă gena anormală.
• 25% șanse de a avea o fiică care nu poartă gena.
• 25% șanse de a avea un fiu care are hipodonție.
• 25% șanse de a avea un fiu neafectat de hipodonție.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticată hipodonția?

Dacă medicul specialist suspectează hipodonție, radiografiile dentare pot confirma diagnosticul. În timpul unui examen, un medic dentist va căuta alte semne de hipodonție, inclusiv dinți mici, dinți în formă de cui și spațiere între dinți.

Management și Tratament

Cum este tratată hipodonția?

Tratamentele pentru hipodonție pot include:

• Aparate dentare sau alte tipuri de ortodonție.
• Proteze parțiale.
• Punți dentare.
• Implanturi dentare.

Copiii cu hipodonție poartă, de obicei, proteze parțiale până când sunt suficient de mari pentru alte tratamente.

Prevenție

Pot preveni hipodonția?

Deoarece hipodonția este de obicei ereditară, nu poți face nimic pentru a împiedica apariția ei. Dar amintește-ți, chiar dacă ai hipodonție, nu garantează că o vei transmite copiilor tăi.

Prognostic

La ce mă pot aștepta dacă am hipodonție?

Hipodonția nu este periculoasă sau pune viața în pericol. Dar, netratată, îți poate limita sever calitatea vieții. Din fericire, medicii stomatologi, ortodonții și alți furnizori de servicii dentare pot trata și gestiona afecțiunea cu tratament personalizat.

Viața cu hipodonție

Dacă copilului meu îi lipsesc dinți, când ar trebui să consult un medic specialist?

Dacă dinții primari ai copilului tău nu erup (nu ies din gingii) până la vârsta de 4 ani – sau dinții permanenți până la vârsta de 14 ani – atunci un medic dentist ar trebui să evalueze problema. Dacă ești îngrijorat de dinții lipsă ai copilului tău, întreabă medicul dentist despre asta în timpul unei vizite de rutină la cabinet.

Ce întrebări ar trebui să-i pun medicului specialist?

Dacă tu sau copilul tău aveți hipodonție, iată câteva întrebări pe care ar trebui să le adresezi medicului specialist:

• Câți dinți lipsesc?
• Această afecțiune interferează cu nutriția sau digestia mea?
• Care sunt opțiunile mele de tratament?
• Cât va dura tratamentul?
• Ar trebui ca eu sau copilul meu să facem teste suplimentare pentru a afla dacă am alte tulburări genetice?

Hipodonția este o afecțiune congenitală caracterizată prin lipsa unuia până la șase dinți. Afecțiunea poate face dificilă alimentația și vorbirea. Dar vestea bună este că este tratabilă. Dacă tu sau copilul tău aveți hipodonție, discutați cu medicul dentist despre opțiunile care vă pot reda zâmbetul, încrederea și calitatea vieții.

Întrebări frecvente

1. Hipodonția este o afecțiune gravă?

• Deși nu este o afecțiune care pune viața în pericol, hipodonția poate afecta funcțiile de masticație și vorbire, precum și aspectul estetic.

2. Poate fi hipodonția tratată?

• Da, există diverse opțiuni de tratament disponibile, cum ar fi aparate ortodontice, proteze dentare, punți dentare și implanturi dentare. Planul de tratament va depinde de severitatea hipodonției și de nevoile individuale ale pacientului.

3. Hipodonția poate afecta dezvoltarea facială?

• În unele cazuri, hipodonția poate afecta dezvoltarea oaselor maxilare și a mușchilor faciali. Tratamentul timpuriu poate ajuta la minimizarea acestor efecte.

Dacă aveți suspiciuni sau ați fost diagnosticat cu hipodonție, este important să vă adresați unui medic specialist pentru o evaluare completă și un plan de tratament personalizat.