Hiperventilația

Hiperventilația reprezintă o respirație anormală care implică respirații rapide și profunde - expirați mai mult decât inspirați. Este numită și respirație excesivă.

Respirăm (inspirăm) oxigen și expirăm dioxid de carbon pentru a menține un echilibru sănătos al acestor două gaze. Hiperventilația creează un nivel scăzut de dioxid de carbon în sânge (dioxid de carbon arterial sau PaCO2). Aceasta duce la îngustarea vaselor de sânge, inclusiv a celor care transportă sânge la creier. Atunci când aceste vase de sânge se contractă, provoacă anumite simptome (alcaloză respiratorie), cum ar fi amețeli, bătăi rapide ale inimii și senzație de lipsă de aer.

Pentru majoritatea oamenilor, hiperventilația este rară și poate apărea ca un răspuns ocazional la frică sau stres. Pentru alții, hiperventilația apare regulat ca răspuns la emoții puternice, cum ar fi frica, anxietatea sau furia. Aceasta este cunoscută sub numele de sindrom de hiperventilație. Afecțiuni fizice subiacente pot cauza, de asemenea, hiperventilație.

Simptome și Cauze

Care sunt simptomele hiperventilației?

Hiperventilația apare atunci când luați respirații rapide și profunde. Este posibil să nu fiți conștient că respirați astfel. Dar, probabil, veți observa simptomele pe care le provoacă hiperventilația, inclusiv:

• Senzație de amețeală, vertij sau slăbiciune.
• Dificultate de concentrare.
• Scurtarea respirației (dispnee).
• Durere în piept.
• Bătăi rapide și puternice ale inimii.
• Eructații sau senzație de stomac balonat.
• Gură uscată.
• Durere de cap.
• Amorțeală și furnicături în brațe sau în jurul gurii.
• Spasme musculare în mâini și picioare.

Dacă vă confruntați cu respirație rapidă pentru prima dată, ar trebui să solicitați imediat asistență medicală. Ar putea fi un semn al unei urgențe medicale.

Ce cauzează hiperventilația?

Poate fi dificil de știut cauza exactă a hiperventilației în unele cazuri. Acest lucru se datorează faptului că simptomele care rezultă din hiperventilație o pot agrava. Cercetătorii consideră că hiperventilația are cauze inițiale și de susținere. Ei cred că un eveniment inițial provoacă o scădere bruscă a dioxidului de carbon arterial, care declanșează simptome precum durerea în piept și dificultățile de respirație. Acest lucru poate fi alarmant și puteți încerca să luați respirații profunde pentru a ajuta simptomele, ceea ce continuă (susține) ciclul de hiperventilație și simptomele care urmează.

Cercetătorii au identificat atât factori psihologici, cât și fizici care contribuie la hiperventilație.

Cauzele psihologice includ:

• Frică, cum ar fi de la o fobie.
• Anxietate.
• Atac de panică.
• Stres.

Acestea sunt cele mai frecvente cauze ale hiperventilației ocazionale.

Cauzele fizice includ:

• Sângerare.
• Boală pulmonară interstițială (BPI).
• Boli pulmonare obstructive, cum ar fi astmul sau BPOC.
• Probleme cardiace, cum ar fi insuficiența cardiacă sau atacul de cord.
• Leziune traumatică a creierului (TBI) sau leziune la cap.
• Infecții, cum ar fi pneumonia sau sepsisul.
• Cetoacidoză diabetică (CAD) și acidoză metabolică (acestea cauzează în mod specific respirația Kussmaul).
• Sarcina.
• Durere severă.
• Altitudine mare.

Care sunt complicațiile hiperventilației?

În majoritatea cazurilor, hiperventilația cauzată de stres sau anxietate nu este periculoasă. În cazuri rare, hiperventilația severă vă poate face să leșinați, ceea ce poate duce la răniri.

Când hiperventilația este rezultatul unei afecțiuni fizice, ar putea fi o urgență medicală din cauza afecțiunii subiacente, nu a hiperventilației în sine. De exemplu, dacă hiperventilați după ce v-ați lovit la cap cu o forță semnificativă, ar putea însemna că aveți o leziune traumatică a creierului.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticată hiperventilația?

Medicii specialiști nu diagnostichează de obicei hiperventilația în timp ce aceasta se întâmplă. De obicei, este temporară și apare ocazional din cauza stresului sau anxietății.

Dacă vă confruntați cu hiperventilație susținută sau episoade frecvente, este important să consultați un medic specialist. Acesta poate solicita teste (cum ar fi imagistica și analizele de sânge) pentru a vedea dacă există o cauză fizică subiacentă, cum ar fi probleme pulmonare sau cardiace. Dacă nu există o cauză fizică, vă poate trimite la un psiholog pentru a vedea dacă o afecțiune de sănătate mintală contribuie la episoade.

Management și Tratament

Cum este tratată hiperventilația?

Tratarea hiperventilației implică în principal tratarea cauzei subiacente. Dacă aveți o afecțiune fizică, cum ar fi BPOC sau o infecție, veți avea nevoie de un tratament specific pentru afecțiune.

Dacă aveți o afecțiune de sănătate mintală care contribuie la aceste episoade, medicamentele și psihoterapia (terapia prin discuții) vă pot ajuta.

Cum să opriți hiperventilația

Dacă aveți hiperventilație din cauza anxietății, stresului sau panicii, există pași pe care îi puteți face în timpul episodului. Învățarea următoarelor tehnici vă poate ajuta să opriți hiperventilația și să preveniți atacurile viitoare:

• Faceți respirație cu buzele strânse. Pentru a face acest lucru, strângeți buzele ca și cum ați sufla într-o lumânare și expirați încet prin buze. Acest lucru va ajuta la creșterea nivelului de dioxid de carbon din sânge.
• Încercați să luați respirații lente și profunde prin abdomen în loc de piept.
• Spuneți-le celor dragi despre episoadele de hiperventilație și obțineți asigurări de la ei în timpul unui atac. Vă pot ajuta să vă relaxați cu asigurări simple și calme, cum ar fi „ești în siguranță” și „acest lucru este temporar”. De asemenea, pot număra încet până la cinci pentru fiecare inspirație și expirație pe care o luați.

Prevenție

Cum pot preveni hiperventilația?

Nu toate cazurile de hiperventilație pot fi prevenite. Dacă stresul și anxietatea contribuie la episoadele de hiperventilație, următoarele tehnici de gestionare a stresului și de relaxare pot ajuta la prevenirea acestora:

• Activitate fizică regulată.
• Relaxare musculară progresivă.
• Meditație.
• Yoga.
• Practicarea mindfulness-ului.

Trăind cu

Când ar trebui să consult medicul specialist despre hiperventilație?

Episoadele ocazionale de hiperventilație sunt, de obicei, inofensive. Dar ar trebui să consultați medicul specialist în oricare dintre următoarele situații:

• Vă confruntați cu hiperventilație pentru prima dată. Acesta ar putea fi un semn al unei urgențe medicale, așa că ar trebui să mergeți la camera de gardă.
• Aveți dureri, v-ați lovit la cap, aveți febră sau sângerați.
• Hiperventilația se agravează sau devine mai frecventă, chiar și cu tratament la domiciliu.
• Aveți alte simptome.

O notă importantă

Experiența hiperventilației poate fi înfricoșătoare. Vestea bună este că, în majoritatea cazurilor, nu este dăunătoare. Dar dacă aveți o respirație rapidă și profundă pentru prima dată, ar trebui să solicitați îngrijiri medicale pentru a vă asigura că nu există o problemă de sănătate subiacentă. Dacă hiperventilați frecvent, discutați cu medicul dumneavoastră. Este posibil să aveți sindrom de hiperventilație. El vă poate recomanda tratamente pentru a ajuta la reducerea atacurilor.

Întrebări frecvente

• Hiperventilația este periculoasă? În majoritatea cazurilor, hiperventilația cauzată de stres sau anxietate nu este periculoasă. Cu toate acestea, poate fi un semn al unei afecțiuni medicale subiacente, mai ales dacă apare pentru prima dată.
• Ce pot face dacă simt că hiperventilez? Încercați să vă concentrați pe respirație, folosind tehnici precum respirația cu buzele strânse sau respirația abdominală. Încercați să vă calmați și să vă relaxați.
• Când ar trebui să merg la spital dacă hiperventilez? Ar trebui să mergeți la spital dacă hiperventilația apare pentru prima dată, este însoțită de durere în piept, dificultăți severe de respirație sau dacă aveți o afecțiune medicală subiacentă.

Notă generală: Pentru o evaluare completă și personalizată, consultați întotdeauna un medic specialist.