Hiperpituitarism (Glandă Pituitară Hiperactivă)

Hiperpituitarismul (glanda pituitară hiperactivă) se manifestă atunci când glanda pituitară eliberează cantități excesive de anumite tipuri de hormoni pituitari în fluxul sanguin. O tumoră necanceroasă (benignă) în glandă, numită adenom pituitar, este de obicei cauza acestei afecțiuni. O glandă pituitară hiperactivă poate provoca o varietate de tulburări care afectează creșterea, metabolismul, reproducerea și alte funcții vitale ale corpului.

Prezentare Generală

Ce este hiperpituitarismul (glanda pituitară hiperactivă)?

Când glanda pituitară este hiperactivă, aceasta eliberează cantități excesive de anumite tipuri de hormoni pituitari în fluxul sanguin. O tumoră necanceroasă (benignă) în glandă, numită adenom hipofizar, este, de obicei, cauza acestei afecțiuni. O glandă pituitară hiperactivă poate provoca o varietate de tulburări care afectează creșterea, metabolismul, reproducerea și alte funcții vitale ale corpului.

Ce face glanda pituitară?

Glanda pituitară joacă un rol major în controlul modului în care funcționează corpul dumneavoastră. Este o glandă endocrină de mărimea unui bob de mazăre, în formă de cireș, situată lângă baza creierului dumneavoastră. Glandele endocrine eliberează (secretă) hormoni în fluxul sanguin, care controlează funcțiile corpului dumneavoastră. Sistemul dumneavoastră endocrin afectează aproape fiecare celulă și organ din corpul dumneavoastră. Uneori, glanda pituitară este numită „glanda maestră”, deoarece controlează activitatea altor glande endocrine. Cel mai important, controlează activitatea glandei tiroide, a glandei suprarenale și a glandelor gonadale (ovare sau testicule).

Gândiți-vă la glanda pituitară ca la un termostat. Termostatul efectuează verificări constante ale temperaturii în casa dumneavoastră pentru a vă menține confortabil. Trimite semnale către sistemele dumneavoastră de încălzire și răcire pentru a crește sau scădea – și cu câte grade – pentru a menține temperaturile aerului constante. Glanda pituitară vă monitorizează funcțiile corpului în același mod. Glanda pituitară trimite semnale organelor și glandelor dumneavoastră pentru a le spune ce funcții sunt necesare și când. Setările corecte pentru corpul dumneavoastră depind de multe lucruri, inclusiv sexul, distribuția greutății și cât de activ sunteți.

Vasele de sânge conectează glanda pituitară cu o parte a creierului dumneavoastră numită hipotalamus. Creierul dumneavoastră îi spune glandei pituitare să crească sau să scadă secreția anumitor hormoni.

Glanda pituitară este formată din trei părți: lobul anterior, intermediar și posterior.

Lobul anterior

Lobul anterior reprezintă aproximativ 80% din glanda pituitară și eliberează acești hormoni:

• Hormonul adrenocorticotrop (ACTH): Acest hormon determină glandele suprarenale să producă hormoni steroizi, în special cortizol. Cortizolul este principalul hormon de stres din corpul dumneavoastră, care menține inflamația scăzută și tensiunea arterială stabilă. Probabil că sunteți familiarizat cu rolul cortizolului în instinctul de „luptă sau fugi”.
• Hormonul de creștere (GH): Acest hormon reglează creșterea corpului dumneavoastră (în special la copii), metabolismul și compoziția corporală (cum ar fi cât de multă grăsime, mușchi și lichide aveți).
• Hormonul de stimulare tiroidiană (TSH): Acest hormon determină glanda tiroidă să producă hormoni tiroidieni care controlează câtă energie aveți.
• Gonadotropine — hormonul luteinizant (LH) și hormonul de stimulare foliculară (FSH): Acești hormoni determină ovarele și testiculele să secrete hormoni sexuali necesari pentru reproducere.
• Prolactina: Acest hormon stimulează producția de lapte matern la persoane după ce au născut.

Lobul intermediar

Lobul intermediar secretă doar un singur hormon:

• Hormonul de stimulare a melanocitelor: Acest hormon afectează pigmentarea pielii.

Lobul posterior

Lobul posterior stochează și eliberează doi hormoni pe care îi produce hipotalamusul:

• Hormonul antidiuretic (ADH): Acest hormon controlează echilibrul de apă și electroliți.
• Oxitocina: Acest hormon gestionează contracțiile uterine în timpul nașterii și producția și eliberarea de lapte matern.

Ce tulburări pituitare sunt asociate cu hiperpituitarismul?

Există o serie de tulburări suprarenale care se pot dezvolta ca urmare a hiperpituitarismului (glandei pituitare hiperactive):

• Sindromul Cushing (hipercortizolism): Dacă glanda pituitară secretă prea mult hormon adrenocorticotrop (ACTH), glandele suprarenale pot elibera prea mult cortizol. Pe lângă faptul că este un „hormon de stres”, cortizolul gestionează metabolismul proteinelor, grăsimilor și carbohidraților. De asemenea, este implicat în răspunsurile inflamatorii și imune ale corpului dumneavoastră.
• Acromegalie: Această tulburare este o afecțiune rară, dar gravă, care se întâmplă atunci când corpul dumneavoastră eliberează niveluri ridicate de hormon de creștere (GH) în fluxul sanguin, ceea ce duce la creșterea oaselor și țesuturilor în moduri anormale.
• Hipertiroidism: Dacă o tumoră pituitară (adenom) provoacă supraproducția de hormon de stimulare tiroidiană (TSH) (ceea ce este foarte rar), glanda tiroidă va deveni hiperactivă. Această afecțiune se mai numește și tiroidă hiperactivă și poate crește metabolismul, ritmul cardiac și anxietatea.
• Hipotiroidism: Dacă un adenom hipofizar face ca glanda pituitară să producă prea puțin hormon de stimulare tiroidiană (TSH), glanda tiroidă poate deveni hipoactivă. Hipotiroidismul cauzat de o tumoră pituitară necanceroasă (benignă) este rar, dar poate apărea.
• Prolactinom: O tumoră benignă pe glanda pituitară, cunoscută sub numele de prolactinom, poate determina glanda să secrete prea multă prolactină. Nivelurile ridicate de prolactină pot perturba funcția reproductivă normală, interferând cu hormonii produși de testicule sau ovare.

Cât de frecvente sunt tulburările de hiperpituitarism (glanda pituitară hiperactivă)?

În funcție de tulburare, unele sunt mai frecvente decât altele. Unele dintre cele mai frecvente afecțiuni sunt:

• Tumori pituitare benigne mici (adenoame): Acestea sunt destul de frecvente. Aproximativ 10.000 sunt diagnosticate anual în Statele Unite. Ele pot secreta cantități excesive de hormoni sau pot fi non-secretante și să nu provoace niciun simptom.
• Prolactinoame: Prolactinoamele sunt cel mai frecvent tip de tumori pituitare, apărând la aproximativ 1 din 10.000 de persoane.
• Sindromul Cushing: Sindromul Cushing este o tulburare relativ rară care apare mai ales la adulții cu vârste cuprinse între 20 și 50 de ani.
• Acromegalie: Acromegalia este o tulburare rară care apare doar la aproximativ 3 din 1 milion de oameni în fiecare an. În general, este diagnosticată la adulții cu vârste cuprinse între 40 și 45 de ani.

Hiperpituitarism la copii

Hiperpituitarismul este rar la copii. Dacă apare, de obicei rezultă dintr-un microadenom pituitar, o tumoră mică (mai mică de 10 milimetri), benignă. Cel mai frecvent adenom pituitar găsit în copilărie sunt prolactinoamele, care apar în aproximativ jumătate din toate cazurile. Prolactinoamele provin din celulele stem ale glandelor producătoare de hormoni, ceea ce explică de ce pot secreta hormoni. Mai multe sindroame moștenite – inclusiv neoplazia endocrină multiplă de tip 1 (MEN1), complexul Carney și adenoamele pituitare izolate familiale – par să provoace prolactinoame.

Tulburările cauzate de prolactinoame depind de sexul și vârsta copilului:

• Fetele se confruntă cu întârzieri ale pubertății, pierderea menstruațiilor (amenoree) și alte simptome de hipogonadism (eșecul ovarelor de a funcționa corect). Ele produc mai puțin estrogen.
• Băieții sunt mai predispuși la macroprolactinoame (prolactinoame mari). Datorită dimensiunii macroprolactinoamelor, acestea tind să provoace efect de masă. Aceasta înseamnă că tumora apasă pe nervi și provoacă mai multe probleme neurologice și oftalmologice (compresia nervilor cranieni, dureri de cap și pierderea vederii). De asemenea, pot prezenta întârzieri ale pubertății sau probleme de creștere.

Este grav hiperpituitarismul (glanda pituitară hiperactivă)?

Dacă nu sunt tratate, afecțiunile asociate cu hiperpituitarismul pot provoca probleme grave de sănătate. De aceea, este important să discutați cu medicul dumneavoastră specialist dacă prezentați simptome ale acestor tulburări.

Simptome și Cauze

Care sunt simptomele hiperpituitarismului (glanda pituitară hiperactivă)?

Tulburările legate de o glandă pituitară hiperactivă au simptome diferite.

Sindromul Cushing (hipercortizolism)

Cortizolul este necesar pentru a vă menține tensiunea arterială și nivelul zahărului din sânge uniform și, de asemenea, pentru a ajuta la transformarea alimentelor pe care le consumați în energie, printre alte roluri importante. Dar prea mult dintr-un lucru bun poate fi rău, și acesta este cazul cu cantitățile mari de cortizol pe care corpul dumneavoastră le eliberează atunci când aveți sindromul Cushing.

Simptomele sindromului Cushing pot include:

• Acumulare de grăsime în partea superioară a corpului dumneavoastră.
• Păr facial excesiv la femei.
• Vergeturi roz sau purpurii pe abdomen.
• Tendința de a se învineți ușor.
• Oasele pot deveni fragile și tind să se rupă mai ușor.

Acromegalie

Acromegalia apare atunci când corpul dumneavoastră produce mai mult hormon de creștere decât are nevoie. Hormonul de creștere suplimentar provoacă creșteri anormale și alte modificări. Acromegalia poate provoca:

• Mâini și picioare mărite sau umflate, provocând o creștere a mărimii pantofilor sau a inelului.
• Modificări ale structurii faciale: maxilarul și sprânceana pot ieși în afară, iar nasul, limba și buzele pot deveni mai mari. Sau puteți vedea modificări în spațierea dinților.
• Piele groasă, aspră și uleioasă.
• Menstruații neregulate.
• Disfuncție erectilă.
• Risc crescut de hipertensiune arterială, diabet, atacuri de cord și anumite tipuri de cancer.

La copii și adolescenți, nivelurile excesive de hormon de creștere pot duce la o afecțiune numită gigantism. Copiii cu această afecțiune pot avea brațe și picioare neobișnuit de lungi și pot crește până la înălțimi de 2,1 - 2,4 metri sau mai mult.

Hipertiroidism

Dacă un adenom pituitar benign determină tiroida dumneavoastră să elibereze prea mult hormon de stimulare tiroidiană (TSH) în fluxul sanguin, puteți dezvolta hipertiroidism. Simptomele hipertiroidismului pot include:

• Nervozitate.
• Bătăi rapide sau neregulate ale inimii (aritmie).
• Pierdere în greutate.
• Oboseală.
• Slăbiciune musculară.

Hipotiroidism

Rareori, un adenom pituitar benign poate determina tiroida dumneavoastră să nu producă suficient hormon tiroidian din cauza deteriorării celulelor normale ale glandei pituitare. Când se întâmplă acest lucru, puteți dezvolta hipotiroidism. Simptomele pot include:

• Confuzie mentală.
• Intoleranță la frig.
• Constipație.
• Păr și piele uscate și aspre.
• Interes sexual scăzut.
• Menstruații abundente și frecvente.
• Oboseală.
• Creștere în greutate.

Prolactinom

Dacă aveți o tumoră benignă pe glanda pituitară, aceasta poate determina eliberarea a prea multă prolactină în sânge. Unele simptome – cum ar fi durerile de cap – sunt experimentate de ambele sexe. Când prolactinomul este lăsat netratat, poate crește mare și poate apăsa pe nervul optic. Acest lucru poate provoca afectarea vederii – sau chiar orbire. Alte simptome depind de sexul dumneavoastră:

• Femeile care nu sunt însărcinate sau care nu alăptează pot prezenta sensibilitate a sânilor și pot începe să producă lapte matern (galactoree). Menstruațiile lor pot deveni neregulate sau pot înceta cu totul (amenoree). Ele pot deveni infertile sau își pot pierde interesul pentru sex. Actul sexual poate fi dureros din cauza uscăciunii vaginale.
• Bărbații pot prezenta simptome precum disfuncția erectilă, o scădere sau pierdere a apetitului sexual, fertilitate scăzută sau pierdere de energie. În cazuri foarte rare, ei pot prezenta galactoree (secreție lăptoasă din mameloane).

Ce cauzează hiperpituitarismul (glanda pituitară hiperactivă)?

Majoritatea cazurilor de hiperpituitarism (glandă pituitară hiperactivă) sunt cauzate de o tumoră pituitară. Nimeni nu știe ce cauzează aceste tumori, dar posibilii vinovați includ:

• Tumorile benigne sunt cea mai frecventă cauză a unei glande pituitare hiperactive. Nimeni nu știe de ce apar aceste tumori. În funcție de tipurile de celule pe care le afectează, glanda pituitară va începe să secrete cantități excesive dintr-unul sau doi hormoni.
• În unele cazuri, tumorile pituitare pot rezulta dintr-o afecțiune moștenită cunoscută sub numele de neoplazie endocrină multiplă de tip 1 (MEN1). Această tulburare provoacă, de asemenea, tumori benigne ale pancreasului și ale glandelor paratiroide.
• În cazuri rare, o tumoră canceroasă (carcinom) sau o tulburare a hipotalamusului poate fi cauza de bază.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticat hiperpituitarismul (glanda pituitară hiperactivă)?

Medicul dumneavoastră specialist vă va întreba despre istoricul dumneavoastră medical și despre orice simptome pe care le aveți. Se pot comanda analize de laborator și scanări pentru a măsura nivelurile de hormoni din sânge sau urină sau pentru a detecta prezența unei tumori. Testele pot include:

• Pentru prolactinom: Analizele de sânge măsoară nivelurile dumneavoastră de prolactină. Hipotiroidismul (o tiroidă subactivă) poate provoca, de asemenea, niveluri ridicate de prolactină, așa că aceste teste sunt efectuate pentru a exclude această posibilitate.
• Pentru acromegalie: Nivelurile ridicate de hormon de creștere (GH) din sânge provoacă acromegalie. De obicei, se folosesc două analize de sânge pentru a diagnostica afecțiunea. Acestea includ un test pentru a verifica nivelul factorului de creștere insulin-like-1 (care este un marker mai stabil pentru GH) și un test oral de toleranță la glucoză.
• Pentru sindromul Cushing: Sindromul Cushing poate fi dificil de diagnosticat. Pot fi necesare mai multe probe de sânge, nivelul de cortizol din salivă și urină pentru a verifica nivelurile de cortizol. Testele pot determina alte cauze decât boala Cushing, cum ar fi o tumoră pe glanda suprarenală, sau dacă nivelurile de cortizol sunt afectate de utilizarea medicamentelor antiinflamatoare. Alte teste includ prelevarea specializată invazivă de probe de sânge, în care sângele este prelevat din venele sinusurilor dumneavoastră care drenează sângele din glanda pituitară.
• Pentru tumori: Dacă analizele de laborator sugerează că este posibil să aveți o tumoră, testele imagistice pot determina dacă acesta este cazul și, dacă da, unde se află tumora și cât de mare este. De obicei, se utilizează imagistica prin rezonanță magnetică (IRM). Tomografia computerizată (CT) poate fi utilizată dacă nu puteți face un RMN, de exemplu, dacă aveți un stimulator cardiac sau alt implant.

Management și Tratament

Cum este tratat hiperpituitarismul (glanda pituitară hiperactivă)?

Medicul dumneavoastră specialist poate prescrie unul sau o combinație de diferite tratamente, inclusiv:

Medicamente

În funcție de afecțiunea dumneavoastră, vi se pot administra pur și simplu medicamente pentru a vă regla nivelurile hormonale. Medicul dumneavoastră specialist poate folosi medicamente pentru a micșora tumorile mari înainte de operație sau în cazurile în care operația nu este o opțiune.

• Pentru prolactinom: Medicamentele pentru a reduce nivelurile de prolactină și pentru a micșora potențial tumora sunt, de obicei, primul tratament recomandat.
• Pentru acromegalie: Acromegalia poate fi tratată cu medicamente utilizate pentru a reduce nivelurile de hormon de creștere și pentru a micșora tumorile, împreună cu rezecția chirurgicală.
• Pentru microadenoamele producătoare de prolactină: Persoanele cu microadenoame producătoare de prolactină vor primi, de obicei, medicamente de terapie cu agoniști ai dopaminei ca prim tratament timp de câteva luni. Furnizorul dumneavoastră va prescrie, de obicei, fie cabergolină (Dostinex®), fie bromocriptină (Cycloset®).
• Pentru prolactinoame: Pentru persoanele cu prolactinoame – cel mai frecvent tip de adenom – la 80% nivelurile de prolactină vor fi restabilite la normal. Acest lucru micșorează adesea suficient tumora pentru a îmbunătăți vederea, a rezolva durerile de cap și a restabili menstruația și fertilitatea. Dacă nu are succes, operația este următoarea opțiune.

Chirurgie

• Pentru acromegalie sau sindromul Cushing: Persoanele cu acromegalie sau sindromul Cushing pot suferi o procedură chirurgicală numită adenomectomie transsfenoidală. Pentru a ajunge la glanda pituitară și a îndepărta tumora, chirurgul dumneavoastră va face o tăietură mică prin nas sau buza superioară. Deși această procedură este foarte delicată, are o rată de succes mai mare de 80% atunci când este efectuată de un chirurg cu experiență. Intervenția chirurgicală transsfenoidală este cea mai eficientă pentru tumorile mici (mai mici de 10 milimetri). Această procedură este considerată sigură, dar toate intervențiile chirurgicale au riscuri, despre care chirurgul dumneavoastră ar trebui să vorbească cu dumneavoastră.
• Pentru prolactinoame: Persoanele cu prolactinoame pot avea nevoie de o intervenție chirurgicală pentru a îndepărta tumora și pentru a reduce presiunea de pe nervul optic. Acest lucru se poate face prin nas și sinusul sfenoid (chirurgie transsfenoidală) sau prin chirurgie deschisă (craniotomie).

Radiații

Radiațiile pot fi utilizate pentru persoanele care nu pot face o intervenție chirurgicală sau care au unele țesuturi tumorale rămase după intervenția chirurgicală care nu răspund la medicamente. Există două abordări ale radiațiilor:

• Terapia convențională cu radiații: Terapia convențională cu radiații este administrată în doze mici pe o perioadă de patru până la șase săptămâni. Cu toate acestea, tratamentele cu radiații pot deteriora țesutul normal din jurul tumorii.
• Terapia stereotactică: Terapia stereotactică oferă un fascicul de radiații cu doze mari țintit către tumoră. Se poate face într-o singură sesiune, provocând mai puține daune țesutului din jur. Majoritatea persoanelor care au nevoie de tratament cu radiații au nevoie de terapie de substituție hormonală pe termen lung din cauza unei scăderi treptate a secreției altor hormoni pituitari.

Există un tratament pentru hiperpituitarism (glanda pituitară hiperactivă)?

Nu se cunoaște niciun tratament pentru o glandă pituitară hiperactivă, dar, în multe cazuri, aceasta poate fi tratată și simptomele sale pot fi gestionate.

Prevenție

Există o modalitate de a preveni hiperpituitarismul (glanda pituitară hiperactivă)?

Nu există o modalitate specifică de a preveni o glandă pituitară hiperactivă. Cu toate acestea, simptomele dumneavoastră depind de tulburarea pentru care sunteți tratat. Deoarece sănătatea și simptomele dumneavoastră variază în mod regulat, este important să rețineți modificările modului în care vă simțiți. Păstrați legătura cu medicul dumneavoastră specialist pentru a fi cu un pas înaintea oricăror simptome noi sau agravate ale afecțiunii dumneavoastră. Menținerea deschisă a liniilor de comunicare vă va ajuta să vă țineți afecțiunea sub control.

Prognoză

Care este perspectiva pentru persoanele cu glandă pituitară hiperactivă (hiperpituitarism)?

Perspectiva pentru o glandă pituitară hiperactivă este bună pentru majoritatea oamenilor. Deși unele afecțiuni pot necesita să luați medicamente sau să fiți monitorizat în mod continuu, mulți oameni învață să-și gestioneze bine simptomele și să ducă o viață sănătoasă, fericită și productivă. Afecțiunile mai rare, cum ar fi sindromul Cushing și acromegalia, necesită un tratament mai serios, iar perspectivele sunt diferite pentru fiecare persoană. Dacă ați fost diagnosticat cu prolactinoame – care tind să revină – este posibil să aveți nevoie de medicamente pe termen lung pentru a vă gestiona afecțiunea și de urmări cu medicul dumneavoastră specialist.

Modificările hormonale care vin cu hiperpituitarismul (glanda pituitară hiperactivă) vă pot perturba viața. V-ar putea ajuta dacă păstrați o evidență a simptomelor dumneavoastră, împreună cu datele, și duceți acest jurnal la medicul dumneavoastră specialist. Dacă ați fost diagnosticat cu orice afecțiune legată de o glandă pituitară hiperactivă, spuneți-i medicului dumneavoastră despre orice modificări ale simptomelor sau despre simptome noi pe care le aveți.

Întrebări frecvente

• Ce este un adenom pituitar? Un adenom pituitar este o tumoră benignă (necanceroasă) care se dezvoltă pe glanda pituitară. Aceste tumori pot provoca supraproducția sau subproducția de hormoni.
• Cum afectează hiperpituitarismul fertilitatea? Hiperpituitarismul poate afecta fertilitatea atât la femei, cât și la bărbați, prin perturbarea echilibrului hormonal necesar pentru reproducere. La femei, poate duce la menstruații neregulate sau absente, iar la bărbați, poate cauza disfuncție erectilă și scăderea libidoului.
• Este necesară operația pentru toate cazurile de hiperpituitarism? Nu, operația nu este necesară pentru toate cazurile. Tratamentul depinde de cauza și de severitatea afecțiunii. Medicamentele, radiațiile și intervențiile chirurgicale pot fi utilizate individual sau în combinație.

Este important să consultați un medic specialist pentru un diagnostic precis și un plan de tratament adecvat.