Hiperostoza Scheletică Idiopatică Difuză (HSID)

Hiperostoza scheletică idiopatică difuză (HSID) este un tip de artrită care determină rigidizarea și calcificarea țesuturilor moi – ligamente, tendoane și articulații. De asemenea, pot apărea pinteni ososi, care pot cauza durere și alte simptome. Tratamentul constă în exerciții fizice și ameliorarea durerii, după necesități. Uneori, este necesară intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea unui pinten osos.

Hiperostoza scheletică idiopatică difuză (HSID) este o afecțiune reumatologică caracterizată prin calcificarea și osificarea ligamentelor și tendoanelor, determinând rigiditate articulară și durere. Tratamentul vizează ameliorarea simptomelor și menținerea mobilității.

Hiperostoza Scheletică Idiopatică Difuză (HSID)

În hiperostoza scheletică idiopatică difuză, țesutul osos de-a lungul coloanei vertebrale pare să crească excesiv în țesuturile moi, făcând coloana vertebrală rigidă.

Prezentare generală

Ce este hiperostoza scheletică idiopatică difuză (HSID)?

Hiperostoza scheletică idiopatică difuză (HSID) este un tip de artrită care implică creșterea excesivă a țesutului osos în țesuturile moi. Aceasta provoacă întărire și rigiditate în ligamentele și articulațiile scheletului.

„Hiperostoza” reprezintă creșterea excesivă a osului. În HSID, depozite de calciu se formează în țesuturile moi conectate la schelet. Calcificarea duce la osificare, țesut osos formându-se în interiorul țesuturilor moi.

„Difuză” înseamnă că acest proces poate apărea oriunde de-a lungul scheletului. Dar de obicei începe de-a lungul coloanei vertebrale, în special în partea de mijloc (toracică).

„Idiopatică” înseamnă că apare din motive necunoscute.

Hiperostoza scheletică idiopatică difuză poate provoca dureri musculo-scheletice și probleme de mobilitate. Osificarea poate duce la pinteni ososi, excrescențe de os care pot interfera cu modul în care se mișcă articulațiile.

HSID este aceeași boală cu boala Forestier?

HSID este, de asemenea, numită boala Forestier, după unul dintre medicii care au descris-o pentru prima dată în 1950. Mai târziu, în 1975, Resnick și echipa sa de cercetători au inventat termenul mai specific, hiperostoza scheletică idiopatică difuză.

Cât de frecventă este hiperostoza scheletică idiopatică difuză (HSID)?

HSID este frecventă în rândul populațiilor în vârstă. Rareori apare înainte de vârsta de 40 de ani, dar afectează până la 40% dintre persoanele de peste 50 de ani. Este de două ori mai frecventă la bărbați decât la femei.

Simptome și cauze

Care sunt simptomele hiperostozei scheletice idiopatice difuze (HSID)?

Hiperostoza scheletică idiopatică difuză poate provoca rigiditate generală și durere, cel mai frecvent dureri de spate și dureri de gât. S-ar putea să o observați mai ales dimineața și pe vreme rece. De asemenea, veți observa o pierdere generală a amplitudinii de mișcare.

HSID afectează de obicei mai întâi coloana vertebrală și scheletul axial, dar poate afecta și scheletul periferic - părțile care se extind din trunchiul principal. Puteți dezvolta dureri articulare sau tendinite în:

  • Umeri.
  • Șolduri.
  • Coate.
  • Genunchi.
  • Glezne.
  • Călcâie.

HSID nu provoacă întotdeauna simptome vizibile. Când o face, de obicei se datorează faptului că durează de ceva timp. Înseamnă că procesul a progresat în cele din urmă suficient de mult pentru a întări țesuturile moi.

Uneori, simptomele încep atunci când creșterea excesivă a osului începe să exercite presiune asupra unui nerv din apropiere. Acest lucru poate provoca dureri mai vizibile, mai ales când vă mișcați într-un anumit fel sau apăsați într-un anumit loc.

Un nerv ciupit poate provoca, de asemenea:

  • Amorțeală sau furnicături.
  • Senzație de ace.
  • Slăbiciune musculară.

Dacă hiperostoza la nivelul gâtului exercită presiune asupra esofagului sau a gâtului, ar putea provoca:

  • Răgușeală.
  • Dificultăți de înghițire.
  • Apnee obstructivă în somn.

Ce cauzează hiperostoza scheletică idiopatică difuză?

Cercetătorii încă lucrează pentru a înțelege ce cauzează HSID. Ei analizează o varietate de factori care pot fi implicați, deși nu sunt siguri încă cum. Unii dintre acești factori includ:

  • Metabolism. Există o suprapunere semnificativă între HSID și sindromul metabolic, care este un grup de afecțiuni conexe care vă cresc riscul de boli cardiovasculare. Acesta include diabetul sau nivelurile ridicate de insulină, nivelurile ridicate de acid uric, colesterolul ridicat și obezitatea.
  • Genetică. Multe persoane cu HSID au un marker genetic cunoscut sub numele de HLA-B8, care a fost asociat cu multe boli autoimune, inclusiv diabetul de tip 1. Hiperostoza scheletică idiopatică difuză nu este considerată o boală autoimună în sine, dar multe persoane cu HSID au, de asemenea, diabet.
  • Inflamație. HSID este considerată un tip neinflamator de artrită, ceea ce înseamnă că nu este determinată de inflamație automată, așa cum sunt bolile autoimune. Dar s-ar putea să existe o inflamație ușoară implicată. Inflamația ar putea declanșa procesul de calcificare într-un fel.
  • Factori de creștere. Un exces de factori de creștere, inclusiv hormonul uman de creștere (HGH), insulina și factorul de creștere insulinic 1, poate fi legat de creșterea osoasă excesivă în HSID (hiperostoza). Factorii de creștere sunt proteine și hormoni care îi spun corpului dumneavoastră să continue să producă țesuturi noi.

Care sunt factorii de risc pentru dezvoltarea HSID?

Sunteți mai susceptibil să dezvoltați HSID dacă:

  • Aveți peste 50 de ani.
  • Sunteți de sex masculin.
  • Aveți alte tipuri de artrită.
  • Aveți sindrom metabolic.

Cât de gravă este HSID (hiperostoza scheletică idiopatică difuză)?

HSID nu provoacă întotdeauna probleme pentru oameni. Unii nici măcar nu o observă deloc. Dar, în cazurile mai severe, hiperostoza scheletică idiopatică difuză poate provoca unele complicații grave.

Unele dintre acestea includ:

  • Compresia gâtului. Pintenii osoși mari de pe coloana cervicală pot comprima esofagul sau gâtul, provocând dificultăți la înghițire, vorbire sau respirație, în special noaptea. Apneea în somn poate duce la niveluri cronice scăzute de oxigen în sânge (hipoxie) și poate pune stres pe inimă.
  • Fracturi și instabilitate spinală. HSID rigidizează coloana vertebrală, ceea ce o face mai vulnerabilă la rupturi. Chiar și traume minore (un impact cu energie scăzută) ar putea fi suficiente pentru a fractura sau disloca una dintre vertebre. Acest lucru face ca coloana vertebrală să fie instabilă și mai predispusă la leziuni.
  • Compresia măduvei spinării. Îngroșarea oaselor sau pintenii osoși mari de-a lungul coloanei vertebrale pot comprima măduva spinării în cazuri severe. Acest lucru poate duce la sindroame de durere nervoasă, cum ar fi sciatica și alte simptome nervoase, numite mielopatie. În cel mai rău caz, ar putea provoca paralizie.

Diagnostic și teste

Cum este diagnosticată hiperostoza scheletică idiopatică difuză?

Profesioniștii din domeniul sănătății utilizează teste imagistice pentru a căuta dovezi ale hiperostozei scheletice idiopatice difuze. Aceasta va apărea adesea pe o radiografie sau ecografie de rutină. O tomografie computerizată (scanare CT) poate oferi mai multe detalii, dacă este necesar.

Radiologii caută „osificări curgătoare”, o serie de trei sau patru vertebre la rând care prezintă creștere osoasă excesivă sau întărirea ligamentelor de-a lungul osului. Arată puțin ca ceara care picură dintr-o lumânare.

Aceștia ar putea căuta semne ale bolii în alte locuri dacă aveți simptome în altă parte. Entezele, locurile de atașare unde articulațiile sau ligamentele se conectează la oase, sunt adesea calcificate în alte locuri. De asemenea, ei vor căuta semne care ajută la distincția dintre HSID și alte afecțiuni similare, cum ar fi spondilita anchilozantă și osteoartrita. Uneori, oamenii au hiperostoza scheletică idiopatică difuză împreună cu aceste alte afecțiuni.

Management și tratament

Ce tratament este disponibil pentru hiperostoza scheletică idiopatică difuză?

Deși nu există un tratament pentru HSID, kinetoterapia poate ajuta la ameliorarea rigidității și la îmbunătățirea amplitudinii de mișcare. Un kinetoterapeut poate recomanda exerciții adecvate, cu impact redus, pentru a practica acasă.

Puteți utiliza analgezice fără prescripție medicală (OTC), cum ar fi AINS, pentru a ameliora durerile. Furnizorul dumneavoastră de servicii medicale vă poate prescrie, de asemenea, medicamente pentru durere, dacă este necesar. Injecțiile cu cortizon pot trata durerea în zone specifice.

Furnizorul dumneavoastră vă va monitoriza starea, urmărind posibilele fracturi și alte complicații. Furnizorii prescriu uneori medicamente numite bifosfonați pentru a preveni sau ajuta la vindecarea fracturilor.

Dacă creșterea osoasă excesivă sau pintenii osoși încep să comprime nervii, provocând dureri noi sau alte simptome, s-ar putea să aveți nevoie de o intervenție chirurgicală pentru a ușura presiunea. Fracturile osoase ar putea avea nevoie, de asemenea, de o intervenție chirurgicală pentru a fi reparate.

Prevenire

Există vreo modalitate de a preveni HSID?

Cercetătorii nu știu ce cauzează hiperostoza scheletică idiopatică difuză, ceea ce face dificilă prevenirea. Dar ei știu că factorii metabolici, cum ar fi nivelul ridicat de zahăr din sânge, nivelul ridicat de insulină și trigliceridele ridicate, pot contribui la riscul dumneavoastră.

Dacă aveți afecțiuni metabolice subiacente, tratarea lor este cea mai bună soluție pentru a preveni începerea HSID. Tratarea acestor afecțiuni poate ajuta, de asemenea, la prevenirea agravării HSID după ce începe.

Perspectivă / Prognoză

Care este perspectiva pentru persoanele cu HSID?

Hiperostoza scheletică idiopatică difuză începe târziu în viață și progresează lent. Poate dura 10 ani pentru ca procesul să înceapă să provoace simptome. Când se întâmplă acest lucru, începerea unui plan de tratament timpuriu vă poate ajuta să vă mențineți simptomele sub control.

Când HSID este foarte avansată, poate deveni invalidantă, interferând cu mișcarea și confortul de zi cu zi. Rareori, pot apărea complicații grave. Intervenția chirurgicală poate trata complicațiile dacă apar.

Viața cu HSID

Cum ar trebui să am grijă de mine în timp ce trăiesc cu HSID?

HSID, ca multe tipuri de artrită degenerativă, beneficiază cel mai mult de exerciții fizice regulate, cu impact redus. Dezvoltarea unei practici zilnice vă poate ajuta să vă mențineți flexibilitatea și forța cât mai mult timp posibil.

Verificările regulate cu furnizorul dumneavoastră de servicii medicale îl pot ajuta să vă urmărească starea și modul în care progresează. În acest fel, ei pot interveni pentru a preveni complicațiile grave înainte de a se dezvolta.

Întrebări frecvente

  • HSID poate fi vindecată? Nu există un tratament curativ pentru HSID, dar tratamentele existente se concentrează pe ameliorarea simptomelor și menținerea mobilității.
  • Ce tip de exerciții sunt recomandate pentru persoanele cu HSID? Se recomandă exerciții cu impact redus, cum ar fi mersul pe jos, înotul sau exercițiile de întindere, pentru a menține flexibilitatea și a reduce rigiditatea. Consultați un fizioterapeut pentru un program personalizat.
  • Cum pot ameliora durerea cauzată de HSID acasă? Puteți utiliza analgezice fără prescripție medicală, cum ar fi ibuprofenul sau naproxenul, și aplica comprese calde sau reci pe zonele dureroase. Este important să discutați cu medicul specialist despre opțiunile de gestionare a durerii pe termen lung.

Este important să vă adresați unui medic specialist pentru un diagnostic precis și un plan de tratament personalizat.

hiperostoza scheletică idiopatică difuză
HSID
boala Forestier
artrită
dureri de spate
rigiditate
pinteni ososi
calcificare
inflamație
spondiloză
tratament HSID
diagnostic HSID
kinetoterapie
analgezice
complicații HSID