Hipercapnie

Adesea numită hipercarbie, hipercapnia este o afecțiune caracterizată prin niveluri crescute de dioxid de carbon (CO2) în sânge. Gestionarea acestei afecțiuni implică tratarea cauzei de bază, cum ar fi boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC).

Prezentare Generală

Hipercapnia cronică poate provoca simptome precum dureri de cap, dificultăți de respirație și oboseală diurnă. Hipercapnia acută poate provoca modificări neurologice bruște.

Ce este hipercapnia (hipercarbia)?

Hipercapnia, numită și hipercarbie, apare atunci când aveți prea mult dioxid de carbon (CO2) în sânge. Corpul dumneavoastră creează CO2 atunci când celulele produc energie. Globulele roșii îl transportă de la organe și țesuturi la plămâni, unde îl expirați. Dacă organismul dumneavoastră nu poate scăpa de dioxidul de carbon, un produs rezidual, acesta se poate acumula în sânge.

Hipercapnia poate fi cronică (de lungă durată) și poate provoca simptome precum dificultăți de respirație (dispnee) și oboseală sau epuizare diurnă. De asemenea, poate fi acută (bruscă sau dintr-o dată), cu simptome mult mai grave.

IMPORTANT: Hipercapnia acută este o urgență medicală și poate provoca simptome neurologice (cerebrale) precum confuzie, dezorientare și paranoia.

Care este diferența dintre hipercapnie și hipoxemie?

Hipercapnia apare atunci când aveți prea mult dioxid de carbon în sânge. Hipoxemia apare atunci când aveți prea puțin oxigen în sânge. Una poate duce la cealaltă și puteți fi hipercapnic și hipoxemic în același timp.

Simptome și Cauze

Care sunt simptomele hipercapniei (hipercarbiei)?

Simptomele hipercapniei includ:

• Dificultăți de respirație.
• Dureri de cap.
• Oboseală persistentă sau lentoare în timpul zilei.
• Dezorientare.
• Confuzie sau stare mentală alterată.
• Paranoia.
• Depresie.
• Convulsii.

Hipercapnia cronică poate provoca simptome vagi, cum ar fi oboseală, dureri de cap și dificultăți de respirație. Acestea pot duce în cele din urmă la simptome neurologice precum confuzia. Hipercapnia acută poate provoca simptome neurologice bruște, dureri de cap și dificultăți de respirație.

Ce cauzează hipercapnia?

Orice afecțiune care crește nivelul de CO2 sau împiedică CO2 să ajungă la plămâni și să iasă din corp poate provoca hipercapnie. Acestea includ afecțiuni care creează hipoventilație sau nepotrivire V/Q.

Hipoventilația se întâmplă atunci când respirați prea lent sau superficial pentru a elimina dioxidul de carbon din corp. Nepotrivirea V/Q apare atunci când corpul dumneavoastră are suficient aer care intră în corp (ventilație, sau „V”), dar nu suficient flux sanguin către plămâni (perfuzie, sau „Q”) sau invers. Acest lucru se poate întâmpla dacă aveți o boală pulmonară care creează „spațiu mort” sau zone care nu primesc flux sanguin, în sacii de aer mici din plămâni (alveole). Plămânii se umplu cu aer, dar nu pot elimina tot CO2 din sânge.

Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) și apneea în somn sunt două afecțiuni frecvente care uneori duc la hipercapnie. Altele includ:

• Afecțiuni care vă reduc capacitatea de a vă regla corect respirația. Exemplele includ accident vascular cerebral, supradozaj cu sedative, sindromul de obezitate-hipoventilație și hipotiroidism.
• Afecțiuni care vă afectează măduva spinării, nervii sau controlul muscular. Exemplele includ scleroza multiplă (SM), leziuni ale nervilor sau ale măduvei spinării, scleroza laterală amiotrofică (SLA) și distrofia musculară.
• Diferențe în anatomia toracelui sau a coloanei vertebrale. Exemplele includ torace instabil și spondilită anchilozantă.
• Toxine sau otrăvire. Exemplele includ tetanos și botulism.
• Embolie pulmonară.
• Boală vasculară.

Febra și exercițiile fizice pot crește nivelul de CO2, dar corpul majorității oamenilor face ajustări pentru a-și readuce corpul în echilibru. Uneori, administrarea de oxigen unei persoane cu BPOC poate provoca hipercapnie.

Care sunt factorii de risc pentru această afecțiune?

Afecțiunile cardiace, pulmonare, musculare și neurologice (cerebrale și ale măduvei spinării) vă expun unui risc mai mare de hipercapnie. Utilizarea medicamentelor care vă sedează (cum ar fi opioidele sau benzodiazepinele) vă poate face să respirați mai superficial sau mai rar, crescând riscul de hipercapnie.

Care sunt complicațiile hipercapniei?

Dacă corpul dumneavoastră nu poate compensa nivelurile ridicate de dioxid de carbon, aceasta poate duce la afecțiuni care pun viața în pericol. Acestea includ:

• Acidoză respiratorie. Aceasta este o afecțiune în care nivelul pH-ului din sânge este mai mic decât în mod normal. Acest lucru face ca sângele să fie mai acid decât ar trebui.
• Insuficiență respiratorie. Aceasta este o afecțiune în care nu puteți obține suficient oxigen pentru țesuturile din corp.
• Stop cardiac.
• Comă.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticată hipercapnia (hipercarbia)?

Pentru a diagnostica hipercapnia, medicii specialiști folosesc teste speciale de sânge pentru a măsura dioxidul de carbon din sânge. Aceștia pot folosi alte teste pentru a determina posibilele cauze ale hipercapniei.

Ce teste ar putea fi utilizate?

Testele pentru diagnosticarea hipercapniei sau a cauzelor sale subiacente includ:

• Oximetrie de puls. Medicii specialiști folosesc un senzor care alunecă peste deget pentru a măsura cantitatea de oxigen din sânge. Acesta este un test de rutină nedureros, care poate oferi rapid medicului informații despre starea dumneavoastră.
• Testul gazelor din sânge arterial. Pentru acest test, se folosește un ac pentru a preleva o probă de sânge de la încheietura mâinii, braț sau zona inghinală pentru a măsura nivelul de dioxid de carbon din sânge.
• Analize de sânge. Multe analize de sânge pot ajuta la diagnosticarea hipercapniei sau a cauzelor acesteia. Acestea ar putea include o hemoleucogramă completă, un test toxicologic, un test de sânge CO2 și teste ale funcției tiroidiene.
• Imagistica. Un medic specialist poate obține radiografii toracice sau tomografii computerizate ale pieptului sau ale capului pentru a ajuta la diagnosticarea oricăror afecțiuni subiacente.
• Teste funcționale pulmonare. Un medic specialist ar putea testa cât de bine funcționează plămânii pentru a ajuta la diagnosticarea afecțiunilor subiacente.

Management și Tratament

Cum este tratată hipercapnia (hipercarbia)?

Tratamentul pentru hipercapnie depinde de cauză. Medicii specialiști vă pot trata cu:

• Ventilație non-invazivă. Acesta este un aparat care vă ajută să respirați printr-o mască pe față. Exemplele includ presiunea pozitivă continuă a căilor respiratorii (CPAP) sau presiunea pozitivă bilevel a căilor respiratorii.
• Oxigenoterapie.
• Medicamente pentru a inversa supradozele. Dacă un supradozaj cu un sedativ (cum ar fi opioidele) a cauzat hipercapnia, un medic specialist vă poate administra anumite medicamente care ajută la inversarea efectelor.
• Ventilație mecanică.

Efecte secundare potențiale ale tratamentului

Administrarea de oxigen unei persoane cu BPOC poate agrava uneori hipercapnia. Acest lucru se datorează faptului că poate crește nepotrivirea V/Q sau poate determina globulele roșii să elibereze CO2 în sânge (efectul Haldane) de care corpul dumneavoastră nu poate scăpa eficient.

Prevenție

Puteți preveni hipercapnia?

Cea mai bună modalitate de a preveni hipercapnia este să luați toate medicamentele conform prescripțiilor și să gestionați orice afecțiuni subiacente. Dacă aveți BPOC, discutați cu medicul dumneavoastră specialist despre cum să gestionați exacerbările (episoadele acute).

Perspectivă / Prognoză

Care este perspectiva pentru hipercapnie (hipercarbie)?

Perspectiva pentru hipercapnie depinde de cauză. Multe cauze sunt reversibile dacă sunt depistate din timp. Hipercapnia cronică cauzată de apneea în somn poate fi prevenită cu un dispozitiv prescris de medicul dumneavoastră specialist sau cu anumite tipuri de intervenții chirurgicale.

Unele studii sugerează că persoanele cu BPOC care au hipercapnie au un prognostic mai prost decât persoanele cu BPOC care nu au hipercapnie.

Viața cu

Cum am grijă de mine?

Gestionarea oricăror afecțiuni subiacente care vă expun riscului de hipercapnie este cea mai bună modalitate de a avea grijă de dumneavoastră. Dacă aveți BPOC, apnee în somn sau orice altă afecțiune care vă expune riscului de hipercapnie, discutați cu medicul dumneavoastră specialist despre simptomele de care trebuie să fiți atenți.

Când ar trebui să mă adresez medicului meu?

Discutați cu medicul dumneavoastră specialist dacă aveți simptome de hipercapnie, mai ales dacă aveți o altă afecțiune care vă expune riscului.

Când ar trebui să merg la urgențe?

Mergeți la cea mai apropiată cameră de gardă sau solicitați îngrijiri imediat dacă aveți semne de boală gravă, inclusiv:

• Convulsii.
• Stare mentală alterată sau confuzie.
• Dezorientare.
• Paranoia.
• Piele, unghii sau buze albastre.

Ce întrebări ar trebui să-i pun medicului meu?

Ar putea fi util să întrebați medicul dumneavoastră specialist:

• Ce a cauzat asta?
• Cum pot preveni acest lucru în viitor?
• Care sunt opțiunile mele de tratament?

Întrebări frecvente

• Ce înseamnă un nivel ridicat de CO2 în sânge? Un nivel ridicat de CO2 în sânge, cunoscut sub numele de hipercapnie, înseamnă că organismul dumneavoastră nu elimină eficient dioxidul de carbon, un produs rezidual.
• Cum pot scădea nivelul de CO2 în sânge? Tratamentul depinde de cauză și poate include ventilație non-invazivă, oxigenoterapie sau abordarea afecțiunilor subiacente.
• Este hipercapnia o afecțiune gravă? Da, hipercapnia, în special forma acută, poate fi o urgență medicală care poate duce la complicații grave dacă nu este tratată rapid.

Este esențial să discutați cu un medic specialist pentru o evaluare completă și un plan de tratament adecvat.