Hidropsul Cornean
Hidropsul cornean, adesea numit hidrops cornean acut, este o complicație a afecțiunilor care afectează forma corneei dumneavoastră, cum ar fi keratoconusul. Contactați un medic specialist dacă aveți pierdere bruscă a vederii, sensibilitate la lumină și durere oculară. Tratamentul poate scurta durata episodului.
Hidropsul Cornean
Prezentare Generală
Ce este hidropsul cornean?
Hidropsul cornean este termenul medical pentru umflarea corneei ochiului dumneavoastră. Umflarea apare atunci când o ruptură într-un strat al corneei, cunoscut sub numele de membrana Descemet, permite fluidului din ochi să se scurgă într-un strat interior al corneei numit stroma.
Pe lângă umflare, hidropsul cornean poate provoca un răspuns inflamator în ochi, care poate duce la o pată tulbure sau încețoșată pe cornee. Această opacifiere apare ca o pată albă pe ochi și vă poate face vederea încețoșată.
Hidropsul cornean apare de obicei brusc, așa că s-ar putea să auziți și termenul de "hidrops cornean acut". Hidropsul cornean poate fi o complicație a keratoconusului sau a oricărei boli corneene care afectează forma corneei dumneavoastră. Aceste boli intră sub termenul de "ectazii corneene".
Hidropsul cornean se poate ameliora fără tratament, dar nu încercați să luați această decizie pe cont propriu. Vizitați un medic oftalmolog, care va putea diagnostica afecțiunea și va colabora cu dumneavoastră pentru a găsi cea mai bună modalitate de a o trata.
Cât de frecvent este hidropsul cornean?
Se estimează că între 0,2% și 2,8% dintre persoanele care au keratoconus dezvoltă hidrops cornean. Se estimează că keratoconusul afectează 55 din 100.000 de persoane în Statele Unite.
Hidropsul cornean apare mai frecvent la bărbați. De obicei, apare când aveți 20 sau 30 de ani.
Simptome și Cauze
Care sunt simptomele hidropsului cornean?
Unele persoane cu hidrops cornean nu au simptome. Dacă aveți simptome, puteți avea:
- Vedere care se înrăutățește brusc.
- O pată albă încețoșată în ochi.
- Durere oculară.
- Sensibilitate extremă la lumină (fotofobie).
- Ochi roșii.
- Ochi apoși.
- Probleme cu lentilele de contact.
Ce cauzează hidropsul cornean?
Hidropsul cornean nu este ceva asemănător cu o răceală pe care o luați de la o altă persoană. Medicii specialişti consideră că cauzele hidropsului cornean includ:
- Subțierea corneei dumneavoastră.
- Distorsionarea formei corneei dumneavoastră (ectazie corneană).
- Frecarea repetată a ochilor dumneavoastră.
Care sunt factorii de risc pentru hidropsul cornean?
Factorii de risc pentru hidropsul cornean includ:
- A avea o boală "ectazie corneană", în special keratoconus.
- Atopia (o tendință spre alergii sau un răspuns imun extrem).
- Sindromul Down.
Care sunt complicațiile hidropsului cornean?
În timp ce aveți hidrops cornean, vederea dumneavoastră poate fi afectată. A avea edem cornean (umflare) care durează mult timp poate duce la creșterea vaselor de sânge acolo unde nu ar trebui să crească (neovascularizare).
Diagnostic și Teste
Cum este diagnosticat hidropsul cornean?
Medicul dumneavoastră oftalmolog vă va întreba despre istoricul medical și simptomele dumneavoastră. Va efectua un examen oftalmologic complet.
Ce teste vor fi efectuate pentru a diagnostica hidropsul cornean?
Medicul dumneavoastră poate solicita alte teste, inclusiv:
- Tomografia în coerență optică a segmentului anterior: Acest test va diagnostica hidropsul cornean și va monitoriza vindecarea.
- Biomicroscopie cu ultrasunete: Aceasta va determina dacă există o ruptură în membrana Descemet.
- Tomografie: Aceasta va determina forma și grosimea corneei dumneavoastră.
- Testul Seidel: Acest test va determina dacă lichidul apos se scurge din corneea dumneavoastră.
Management și Tratament
Cum este tratat hidropsul cornean?
Medicii tratează hidropsul cornean cu medicamente sau intervenții chirurgicale. Este posibil să aveți nevoie și de tratament pentru boala de bază care cauzează hidropsul cornean.
Pentru multe cazuri de rupturi mici, cu umflături reduse, medicii pot recomanda utilizarea de medicamente topice, cum ar fi:
- Soluție salină hipertonică, care scoate fluidul din stroma dumneavoastră.
- Steroizi pentru a reduce inflamația.
- Medicamente pentru a reduce presiunea oculară, dacă presiunea oculară este crescută.
- Antibiotice pentru a preveni infecția, dacă este necesar.
- Picături care vă dilată pupilele și ameliorează durerea.
Medicii pot recomanda intervenții chirurgicale dacă aveți rupturi mai mari, cu mai multă umflare, care pot duce la perforare (găuri).
În cazuri severe, hidropsul cornean netratat poate provoca creșterea vaselor de sânge anormale în ochiul dumneavoastră.
Prevenție
Poate fi prevenit hidropsul cornean acut?
Dacă aveți keratoconus, puteți consulta un medic oftalmolog pentru a determina dacă sunteți un candidat bun pentru un tratament numit crosslinking, care va preveni progresia afecțiunii dumneavoastră și va preveni hidropsul cornean. Cu toate acestea, în unele cazuri, este posibil să nu puteți preveni hidropsul cornean acut ca o complicație a keratoconusului și a altor boli corneene.
Dacă aveți alergii sezoniere sau orice altă afecțiune care provoacă mâncărimi sau oboseală oculară, vă puteți reduce riscul evitând frecarea ochilor.
Prognoză
Care este prognosticul pentru cineva cu hidrops cornean?
Medicul dumneavoastră poate trata hidropsul cornean acut. Dar, în majoritatea cazurilor, va duce la o cicatrice corneană care poate necesita tratamente suplimentare, inclusiv intervenții chirurgicale.
Veți avea nevoie de programări de urmărire în timp ce vă recuperați și pentru o perioadă ulterioară pentru a determina cel mai bun plan de acțiune pentru dumneavoastră.
Cum să ai grijă de tine
Faceți tot posibilul să nu vă mai frecați la ochi. Respectați programările oftalmologice.
Când ar trebui să merg la camera de gardă?
Întrebați-vă medicul pentru detalii despre momentul în care ar trebui să îl contactați sau să mergeți la camera de gardă. În general, ar trebui să solicitați îngrijire medicală atunci când:
- Aveți o pierdere a vederii.
- Aveți dureri oculare bruște.
- Aveți simptome de infecție, cum ar fi febră.
- Aveți secreții neașteptate din ochi.
Întrebări frecvente
-
Pot purta lentile de contact dacă am hidrops cornean? Purtarea lentilelor de contact atunci când aveți hidrops cornean poate fi dificilă sau incomodă. Odată ce aflați că aveți această afecțiune, probabil că va trebui să încetați să mai purtați lentilele de contact. Ar trebui să puteți reveni la purtarea lor după tratament.
-
Cât durează recuperarea după un episod de hidrops cornean? Durata recuperării variază de la persoană la persoană. Este important să urmați instrucțiunile medicului dumneavoastră și să efectuați programările de urmărire pentru a asigura o vindecare adecvată.
-
Ce pot face pentru a preveni apariția hidropsului cornean dacă am keratoconus? Crosslinking-ul cornean poate fi o opțiune eficientă pentru a preveni progresia keratoconusului și, implicit, riscul de hidrops cornean. Discutați cu medicul dumneavoastră pentru a determina dacă sunteți un candidat potrivit pentru această procedură.
Este important să rețineți că informațiile furnizate aici au doar scop informativ și nu ar trebui să înlocuiască sfatul medical profesionist. Vă rugăm să consultați un medic specialist pentru diagnostic și tratament adecvat.
Vezi specialitati
Medici specialiști
Articole similare
Degenerescența Marginală Pelucidă
Degenerescența marginală pelucidă este o formă progresivă de ectazie corneană care determină subțierea și bombarea corneei. Tratamentele includ ochelari, lentile de contact și intervenții chirurgicale.
Edem Cornean
Edemul cornean, sau umflarea corneei, apare atunci când ochii nu pot elimina suficient lichid, ceea ce duce la acumularea acestuia. Puteți avea vedere încețoșată sau disconfort ocular. Medicul specialist poate recomanda medicamente sau intervenție chirurgicală.
Keratoconus
Dacă forma corneei dumneavoastră se modifică și devine mai degrabă un con decât o cupolă, este probabil ca vederea dumneavoastră să fie mai puțin clară. Tratamentele variază de la ochelari sau lentile de contact până la transplant de cornee. În majoritatea cazurilor, keratoconusul nu are o cauză definită.
Migrena Abdominală
Migrena abdominală este o afecțiune care cauzează episoade de durere abdominală (de burtă) moderată până la severă, care durează de la o oră până la 72 de ore. Afecțiunea este legată de migrena cu cefalee, dar nu provoacă dureri de cap. Copiii sunt cei mai predispuși să aibă migrenă abdominală.
Ahromatopsia
Partea posterioară a ochiului dumneavoastră conține celule sensibile la lumină care vă ajută să percepeți culorile. În cazul ahromatopsiei, aveți o capacitate limitată sau deloc de a vedea culorile, plus probleme grave de vedere. Pe lângă faptul că sunteți daltonist, puteți fi sensibil la lumina puternică și puteți avea o vedere slabă. Tratamentele au ca scop gestionarea simptomelor și maximizarea independenței.
Blefarospasmul
Blefarospasmul apare atunci când spasme sau ticuri musculare incontrolabile forțează închiderea pleoapelor. În cazuri severe, spasmele pot afecta vederea. Deși această afecțiune este rară, poate fi foarte perturbatoare. Din fericire, blefarospasmul este tratabil, existând mai multe abordări terapeutice disponibile.
Migrena Cronică
Migrena cronică înseamnă mai mult decât a avea dureri de cap foarte severe. Simptomele migrenei pot face dificil – sau imposibil – orice altceva decât găsirea unei camere întunecoase și liniștite până la terminarea migrenei. Tratamentul acestei afecțiuni se concentrează pe reducerea frecvenței și severității migrenelor, făcându-le mai puțin perturbatoare și mai ușor de tratat.
Glaucomul Congenital
Glaucomul congenital este un defect al ochiului copilului dumneavoastră care împiedică drenajul corect al fluidelor. Acesta deteriorează vederea și poate duce chiar la orbire dacă nu este tratat. Copiii ar trebui să fie supuși unei intervenții chirurgicale cât mai curând posibil pentru a corecta defectul. Intervenția chirurgicală poate opri progresia bolii și poate recupera parțial sau total pierderea vederii.
Ectazia Corneeană
Ectazia corneeană reprezintă un grup de afecțiuni care determină subțierea și bombarea corneei. Ectazia poate apărea în mod natural sau ca urmare a anumitor intervenții chirurgicale, cum ar fi chirurgia refractivă. Principalul simptom este scăderea treptată a acuității vizuale. Ochelarii și lentilele de contact pot îmbunătăți vederea, iar intervenția chirurgicală poate încetini sau opri progresia.