Haphefobia (Frica de a Fi Ating)

Haphefobia este o frică intensă și irațională de a fi atins. Este diferită de hipersensibilitate, care este durere fizică asociată cu atingerea. Persoanele cu haphefobie resimt un stres extrem la gândul de a fi atinse. Această anxietate poate duce la simptome fizice precum greață, vărsături sau atacuri de panică.

Haphefobia (Frica de a Fi Ating)

Haphefobia este o teamă intensă și copleșitoare de a fi atins. Mulți oameni nu agreează să fie atinși de străini. Dar haphefobia reprezintă un stres semnificativ legat de a fi atins de oricine, chiar și de familie sau prieteni. Pentru unii oameni, frica este specifică atingerii de către persoane de un anumit sex.

Prezentare Generală

Ce este haphefobia?

Haphefobia (haf-uh-FOE-bee-uh) este o frică intensă, copleșitoare de a fi atins. Mulți oameni nu agreează să fie atinși de străini. Dar haphefobia reprezintă un stres semnificativ legat de a fi atins de oricine, chiar și de familie sau prieteni. Pentru unii oameni, frica este specifică atingerii de către persoane de un anumit sex.

Haphefobia este un tip de tulburare de anxietate. Alte denumiri pentru haphefobie includ:

  • Aphefobia.
  • Aphenphosmphobia.
  • Chiraptophobia.
  • Thixophobia.

Cum se simte haphefobia?

Haphefobia nu este o senzație fizică. Nu este același lucru cu allodinia, care este hipersensibilitate la atingere. Persoanele cu haphefobie nu simt durere când sunt atinse. Mai degrabă, frica de a fi atins este atât de puternică încât este adesea paralizantă. Provoacă simptome fizice precum urticarie, hiperventilație sau leșin.

Cine poate dezvolta haphefobie?

Oricine poate dezvolta haphefobie. Sunteți mai predispus să aveți haphefobie dacă unul dintre părinții dumneavoastră sau alți membri ai familiei au această afecțiune.

Pentru unii oameni, haphefobia este singura problemă de sănătate mintală pe care o experimentează. Pentru alții, haphefobia este legată de o altă afecțiune, cum ar fi:

  • Agorafobia: Frica de a fi copleșit de panică sau anxietate face ca unii oameni să evite multe situații.
  • Misofobia (frica de germeni): Frica de a fi atins ar putea apărea din dorința de a nu fi contaminat.
  • Tulburare obsesiv-compulsivă (TOC): Cineva cu TOC ar putea simți stres din cauza situațiilor care sunt în afara controlului său, cum ar fi a fi atins.
  • Oclofobia (frica de mulțimi): O persoană se poate simți anxioasă cu privire la faptul că este atinsă într-o mulțime.
  • Tulburare de stres post-traumatic (PTSD): Teama de atingere poate proveni din trăirea sau asistarea la un eveniment traumatic. Poate apărea după abuz sexual, agresiune sexuală sau viol.

Cât de frecventă este haphefobia?

Cercetătorii nu știu exact câte persoane au haphefobie. Dar fobiile sunt destul de frecvente. Aproximativ 10 milioane de adulți au un diagnostic de fobie.

Simptome și Cauze

Ce cauzează haphefobia?

Haphefobia nu are o cauză clară. Unele persoane s-ar putea să nu afle niciodată cauza exactă a haphefobiei.

Unele persoane prezintă un risc mai mare de a dezvolta o fobie. De exemplu, femeile sunt de două ori mai predispuse decât bărbații să dezvolte o fobie situațională. Fobiile situaționale sunt temeri legate de situații sau interacțiuni specifice. De asemenea, este posibil să fiți mai predispus să dezvoltați haphefobie dacă aveți:

  • Antecedente familiale de tulburări de anxietate.
  • Alte fobii sau afecțiuni de sănătate mintală.
  • Istoric personal de experiență negativă cu a fi atins.
  • Tip de personalitate care tinde să se simtă inhibat.

Care sunt simptomele haphefobiei?

Principalul simptom al haphefobiei este stresul intens legat de a fi atins. Acest stres poate provoca simptome fizice, cum ar fi:

  • Ritm cardiac crescut sau palpitații cardiace.
  • Piele înroșită sau senzație de căldură.
  • Transpirație.
  • Tremurături sau tremurături incontrolabile.
  • Hiperventilație.
  • Urticarie.
  • Greață sau vărsături.
  • Leșin (sincopă).

Copiii care se tem să fie atinși pot, de asemenea:

  • Să se agațe de un părinte sau îngrijitor.
  • Să plângă incontrolabil.
  • Să înghețe în poziție când sunt atinși.
  • Să aibă crize de furie.

La multe persoane, atingerea poate duce la atacuri de panică. Atacurile de panică sunt izbucniri bruște și intense de stres care provoacă simptome fizice.

Multe persoane care au haphefobie știu că intensitatea fricii nu este proporțională cu amenințarea reală de a fi atins. Cu toate acestea, poate fi dificil de gestionat simptomele. Frica de a fi atins devine o fobie atunci când simptomele:

  • Apar aproape de fiecare dată când sunteți atins.
  • Interferă cu viața de zi cu zi și cu relațiile dumneavoastră.
  • Durează șase luni sau mai mult.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticată haphefobia?

Pentru a diagnostica haphefobia, medicul specialist vă poate întreba despre:

  • Când apare frica.
  • Cât timp a durat frica.
  • Ce simptome experimentați când vă gândiți că veți fi atins.
  • Ce simptome experimentați când sunteți atins.
  • Dacă simptomele interferează cu activitățile sau relațiile dumneavoastră zilnice.

Management și Tratament

Cum este tratată haphefobia?

Tratamentul pentru haphefobie își propune să vă ajute să gestionați simptomele, astfel încât acestea să nu interfereze cu viața dumneavoastră. Opțiunile comune de tratament pentru haphefobie includ:

  • Terapie de expunere: Cu acest tratament, introduceți treptat o anumită teamă în gândurile sau viața dumneavoastră. De exemplu, vă puteți imagina că primiți o atingere pe braț de la o persoană dragă de încredere. În timp, puteți exersa primirea atingerii în persoană. Terapia de expunere este adesea primul tratament pentru o fobie specifică. Terapia are succes pentru aproximativ 90% dintre persoanele care o respectă.
  • Desensibilizare și reprocesare prin mișcarea ochilor (EMDR): EMDR este adesea eficient pentru persoanele care au suferit traume. În timpul terapiei, vă concentrați asupra unei amintiri traumatice în timp ce sunteți stimulat de mișcări ritmice specifice. EMDR vă poate ajuta să procesați și să depășiți un eveniment traumatic.
  • Terapia cognitiv-comportamentală (TCC): În timpul TCC, vorbiți cu un terapeut despre simptome și temeri. Terapeutul vă ajută să identificați gândurile iraționale și să învățați să le înlocuiți cu unele raționale. Pentru fobii, TCC face adesea parte dintr-un plan de tratament mai amplu și nu este o terapie independentă.
  • Hipnoterapia: Cu hipnoterapia, un terapeut vă ghidează într-un loc de concentrare intensă. Deveniți temporar inconștient de împrejurimile dumneavoastră și sunteți mai deschis la gânduri sau sugestii noi. Puteți face hipnoterapie cu alte tipuri de terapie.
  • Medicație: Puteți lua medicamente pentru tulburări de anxietate sau pentru fobii specifice. De exemplu, medicul dumneavoastră vă poate prescrie alprazolam (Xanax®) sau diazepam (Valium®) pe care să le luați înainte de anumite evenimente. Aceste medicamente vă pot ajuta să gestionați temporar simptomele pentru a evita atacurile de panică.

Cum pot gestiona simptomele haphefobiei?

Ar trebui să învățați, de asemenea, strategii de adaptare pentru a gestiona simptomele de anxietate sau de atac de panică. Puteți:

  • Faceți exerciții fizice în mod constant.
  • Învățați tehnici de respirație.
  • Practicați mindfulness sau meditați pentru a reduce stresul.

Prevenție

Cum pot reduce riscul de haphefobie?

Nu există o singură modalitate de a preveni haphefobia. Dar mulți oameni pot reduce frecvența și intensitatea simptomelor fobiei cu obiceiuri sănătoase de stil de viață. Puteți:

  • Aveți o dietă nutritivă, plină de proteine slabe, cereale integrale, fructe, legume și grăsimi sănătoase.
  • Gestionați alte afecțiuni de sănătate mintală, cum ar fi TOC sau PTSD, cu ajutorul unui medic specialist de încredere.
  • Dormiți cel puțin șapte până la opt ore pe noapte.
  • Vorbiți cu persoane dragi de încredere sau cu un terapeut pentru a preveni izolarea socială.

Perspectivă / Prognoză

Care este perspectiva pentru persoanele cu haphefobie?

Pentru multe persoane, simptomele haphefobiei scad odată cu tratamentul. Haphefobia netratată vă poate crește riscul de:

  • Anxietate.
  • Depresie.
  • Retragere socială sau izolare.
  • Tulburări de consum de substanțe, inclusiv abuzul de alcool sau droguri.

Trăind Cu

Ce altceva ar trebui să-l întreb pe medicul meu?

De asemenea, ați putea dori să întrebați medicul specialist:

  • Care este cauza cea mai probabilă a haphefobiei?
  • Ce pot face pentru a gestiona simptomele haphefobiei?
  • Este haphefobia legată de un alt diagnostic de sănătate mintală?
  • Aș beneficia de administrarea de medicamente?
  • Simptomele haphefobiei vor dispărea vreodată complet?

Întrebări frecvente

  • Haphefobia este legată de autism? Multe persoane cu autism nu agreează să fie atinse. Unele cercetări au descoperit că creierul unei persoane cu autism răspunde la atingerea fizică în același mod în care o face o persoană cu haphefobie.
  • Toată lumea cu autism are haphefobie? Nu. Nu toată lumea cu autism are haphefobie, iar a avea haphefobie nu înseamnă neapărat că aveți autism. Cu toate acestea, studiile arată că aproximativ jumătate dintre toate persoanele cu autism au, de asemenea, o tulburare de anxietate. Din această jumătate, până la două din trei au o fobie specifică, care ar putea include haphefobia.
  • De ce este mai probabil ca persoanele cu autism să dezvolte haphefobie? Persoanele cu autism se confruntă frecvent cu bullying sau abuzuri, care pot duce la haphefobie.

Este esențial să discutați cu un medic specialist pentru a obține un diagnostic corect și un plan de tratament adecvat nevoilor dumneavoastră specifice.

haphefobie
aphefobie
afecțiuni de anxietate
frică de atingere
tulburare de stres post-traumatic
agorafobie
misofobie
oclofobie
EMDR
TCC
hipnoterapie
anxietate
depresie
izolarea socială
fobii specifice
atacuri de panică
sănătate mintală

Vezi specialitati