Gripa (Influenza)

Gripa, răceala obișnuită și COVID-19 au simptome similare. Gripa și COVID-19 pot fi severe, dar răcelile rareori sunt.

Ce este gripa (influenza)?

Gripa este o boală pe care o contactați de la virusul gripal. Aceasta cauzează simptome precum dureri de cap și musculare, dureri în gât, febră și simptome respiratorii, care pot fi severe. Gripa este mai frecventă în lunile de iarnă, când mulți oameni se pot îmbolnăvi în același timp (o epidemie).

Când este sezonul gripal?

Sezonul gripal – când cazurile de gripă cresc dramatic – în emisfera nordică (care include și România) este din octombrie până în mai. Cel mai mare număr de cazuri (vârf) are loc de obicei între decembrie și februarie.

Cât de frecventă este gripa?

Gripa este una dintre cele mai frecvente boli infecțioase. În fiecare sezon gripal, aproximativ 20 până la 40 de milioane de persoane din România contactează gripa.

Care este diferența dintre gripă și răceala obișnuită?

Gripa și răceala obișnuită pot avea simptome similare, cum ar fi nasul care curge și tusea. Dar simptomele răcelii sunt de obicei ușoare, iar simptomele gripei pot fi severe și pot duce la complicații grave. Virusuri diferite cauzează răcelile și gripa.

Cum știu dacă am gripă sau COVID-19?

Deoarece au simptome similare, singura modalitate de a ști cu siguranță dacă aveți gripă sau COVID-19 este să faceți un test. Ambele prezintă un risc de boală gravă. Dar virusuri diferite cauzează aceste infecții, iar furnizorii de servicii medicale le tratează cu medicamente diferite.

Cine are un risc mai mare de complicații de la gripă?

Anumite afecțiuni medicale vă pot expune unui risc mai mare de boală severă de la gripă. Aceasta include complicații potențial letale care necesită spitalizare. Aveți un risc mai mare de boală gravă dacă:

• Aveți astm, BPOC sau o altă boală pulmonară cronică.
• Aveți antecedente de boli de rinichi, ficat, neurologice, cardiace sau ale vaselor de sânge, inclusiv accident vascular cerebral.
• Aveți o afecțiune care cauzează probleme cu funcția musculară sau face dificilă tusea, înghițirea sau eliminarea fluidelor din căile respiratorii.
• Aveți diabet.
• Aveți un sistem imunitar slăbit (din cauza HIV/SIDA, cancerului sau medicamentelor imunosupresoare).
• Aveți o tulburare de sânge, cum ar fi anemia falciformă.
• Aveți un IMC mai mare de 30 (obezitate).
• Aveți sub 5 ani sau peste 65 de ani.
• Sunteți gravidă.
• Aveți sub 19 ani și luați aspirină în mod regulat.
• Locuiți într-o unitate de îngrijire pe termen lung.

Persoanele de culoare non-hispanice, amerindienii non-hispanici, persoanele native din Alaska non-hispanice și persoanele hispanice sau latino au cele mai mari rate de boală severă de la gripă, comparativ cu persoanele albe non-hispanice și persoanele asiatice non-hispanice.

Simptome și cauze

Cu atât de multe simptome comune, poate fi greu să faceți diferența între o răceală și gripă. Iată cum să spuneți care este care.

Care sunt simptomele gripei?

Simptomele gripei apar de obicei rapid și pot include:

• Febră.
• Frisoane.
• Dureri musculare.
• Tuse.
• Durere de cap.
• Durere de gât.
• Nas care curge sau înfundat (congestie).
• Oboseală sau senzație de epuizare.
• Diaree sau vărsături (de obicei numai la copii).

Este posibil să nu aveți toate aceste simptome.

Ce cauzează gripa?

Virusul gripal cauzează gripa. Influenza A, B și C sunt cele mai frecvente tipuri care infectează oamenii. Influenza A și B sunt sezoniere (majoritatea oamenilor le contactează iarna) și au simptome mai severe. Influenza C nu provoacă simptome severe și nu este sezonieră – numărul de cazuri rămâne aproximativ același pe tot parcursul anului.

H1N1 („gripa porcină”) și gripa aviară sunt ambele subtipuri de influenza A.

Este gripa contagioasă?

Da, gripa este contagioasă (se răspândește de la o persoană la alta). Pentru fiecare persoană infectată, aceasta răspândește gripa la încă una sau două persoane.

Cum se răspândește gripa?

Virusul gripal se răspândește prin contact direct sau indirect cu altcineva care este infectat. Moduri obișnuite de a contacta gripa includ:

• De la cineva din apropiere care tușește, strănută sau vorbește. Picăturile pot ajunge fie pe mâini, fie se deplasează prin aer pentru a intra în nas sau gură. Apoi, gripa se mută în plămâni.
• Prin atingerea unei suprafețe contaminate de virusul gripal, apoi atingerea feței, nasului, gurii sau ochilor. Acesta include lucruri precum clanțele ușilor, birourile, computerele și telefoanele.
• Prin atingerea mâinilor sau a feței cuiva care are gripă, apoi atingerea feței, nasului, gurii sau ochilor.

Cât timp după expunere voi contacta gripa?

Dacă sunteți infectat, veți avea de obicei simptome de gripă la una până la patru zile după expunere (perioada de incubație).

Diagnostic și teste

Cum este diagnosticată gripa?

Medicul specialist diagnostichează gripa ascultând simptomele și testând o probă de mucus din nas. Aceștia vor pune un băț lung cu un vârf moale (tampon) în nas pentru a testa pentru influenza. Rezultatele pot dura câteva minute sau medicul specialist poate trimite proba la un laborator, unde veți obține rezultatele într-o zi sau două.

Management și tratament

Cum se tratează gripa?

Medicii specialiști pot trata gripa cu medicamente antivirale în anumite circumstanțe. Antiviralele vă pot reduce riscul de boală severă și pot scurta timpul în care sunteți bolnav. Mulți oameni pot trata gripa fără medicamente prescrise. Medicii specialiști prescriu antivirale dacă:

• Aveți simptome de mai puțin de 48 de ore. Este mai puțin probabil ca antiviralele să funcționeze dacă le începeți după două zile de simptome. Virusul a făcut deja mai multe copii ale sale și corpul dumneavoastră a început să-l combată cu proprii anticorpi.
• Aveți o afecțiune medicală preexistentă sau sunteți expus riscului de boală severă. Medicii specialiști pot prescrie antivirale chiar dacă aveți simptome de mai mult de 48 de ore.
• Aveți simptome severe, chiar dacă sunteți bolnav de mai mult de 48 de ore.
• Locuiți cu sau îngrijiți persoane care sunt expuse riscului de complicații severe ale gripei.

Ce medicamente tratează gripa?

Medicamentele antivirale pentru gripă includ:

• Oseltamivir fosfat. Luați oseltamivir pe cale orală sub formă de pastilă sau lichid. De obicei, îl luați timp de mai multe zile.
• Zanamivir. Respirați zanamivir prin gură cu un inhalator. De obicei, trebuie să-l luați timp de mai multe zile. Zanamivir nu este recomandat persoanelor cu probleme de respirație, cum ar fi astmul sau BPOC.
• Peramivir. Medicul specialist vă administrează peramivir direct în vene folosind o perfuzie intravenoasă. De obicei, aveți nevoie de o singură doză de peramivir.
• Baloxavir marboxil. Luați baloxavir marboxil pe cale orală sub formă de pastilă sau lichid. Luați o singură doză. Baloxavir nu este recomandat dacă sunteți gravidă, alăptați, sunteți spitalizat sau aveți anumite afecțiuni medicale.

Spuneți medicului specialist despre orice afecțiuni medicale pe care le aveți înainte de a începe un medicament antiviral.

Efecte secundare ale tratamentului

Fiecare medicament antiviral are efecte secundare diferite, dar cele mai frecvente includ greața și diareea. Medicamentele inhalate pot provoca spasme care strâng și îngustează căile respiratorii (bronhospasm).

Cum gestionez simptomele gripei?

Mulți oameni pot gestiona simptomele gripei acasă cu medicamente fără prescripție medicală și alte terapii, inclusiv:

• Odihnă din abundență.
• Consumul de lichide, cum ar fi apă sau supă, pentru a ajuta la prevenirea deshidratării.
• Aplicarea de pachete termice sau sticle cu apă fierbinte poate ajuta la durerile musculare.
• Administrarea de paracetamol poate ajuta la scăderea febrei și la ameliorarea durerilor de cap și musculare.
• Utilizarea de spray-uri sau decongestionante orale poate ajuta la un nas care curge sau înfundat.
• Administrarea de antitusive poate ajuta la calmarea unei tuse persistente.
• Utilizarea de expectorante face mai ușor eliminarea mucusului din plămâni.

Nu toată lumea ar trebui să ia anumite medicamente fără prescripție medicală, așa că consultați-vă cu medicul specialist înainte de a le utiliza. De asemenea, este o idee bună să vă asigurați că anumite medicamente pot fi utilizate împreună sau cu suplimente. Nu administrați aspirină copiilor sub 16 ani, decât dacă medicul specialist spune că este în regulă.

Prevenire

Cum pot preveni gripa?

Cea mai bună modalitate de a reduce riscul este de a face vaccinul antigripal anual. Îl puteți obține sub formă de injecție sau un spray pulverizat în nas. Virusul gripal se poate schimba (muta) în timp, așa că trebuie să vă vaccinați în fiecare an.

Alte modalități de a reduce riscul de a contacta gripa includ:

• Spălați-vă des pe mâini cu apă și săpun. Dacă nu puteți folosi apă și săpun, utilizați un dezinfectant pentru mâini pe bază de alcool.
• Acoperiți-vă nasul și gura când strănutați sau tușiți. Tușiți sau strănutați în cot sau într-un șervețel, mai degrabă decât în mână.
• Evitați să stați în preajma altor persoane când dumneavoastră sau ei sunteți bolnavi de gripă sau alte boli infecțioase.
• Luați în considerare purtarea unei măști dacă sunteți bolnav și nu puteți evita să stați în preajma altora.
• Evitați să vă atingeți fața, ochii, nasul și gura.
• Nu împărțiți alimente sau ustensile de mâncare (furculițe, linguri, căni) cu alții.

Perspectivă / Prognoză

La ce mă pot aștepta dacă am gripă?

Majoritatea oamenilor pot gestiona simptomele gripei acasă și se pot recupera în câteva zile până la o săptămână. Deoarece poate provoca boli severe, este important să fiți atenți la simptome și să solicitați asistență medicală dacă aveți nevoie. Acest lucru este important mai ales dacă aveți o afecțiune medicală preexistentă.

Dacă sunteți bolnav de gripă, ar trebui să evitați să stați în preajma altora, cu excepția cazului în care solicitați îngrijiri medicale.

Cât durează gripa?

Gripa poate dura de la câteva zile până la două săptămâni. Simptome precum febra și durerile musculare pot apărea brusc, dar de obicei dispar mai repede decât alte simptome. O tuse sau un nas care curge pot dura mai mult.

Cât timp este gripa contagioasă?

Puteți fi contagios cu gripa de la o zi înainte de începerea simptomelor până la o săptămână după. Sunteți cel mai contagios timp de trei până la patru zile după începerea simptomelor. Persoanele cu un sistem imunitar slăbit și sugarii pot fi contagioși mai mult timp.

Când mă pot întoarce la muncă/școală?

Pentru a evita răspândirea gripei la alții, nu ar trebui să vă întoarceți la muncă sau la școală până când nu au trecut cel puțin 24 de ore de când ați avut febră (fără a lua medicamente pentru reducerea febrei). Angajatorul sau școala dvs. pot avea cerințe diferite pentru întoarcere.

Complicații

Virusul gripal în sine poate provoca complicații sau vă poate slăbi sistemul imunitar și poate permite bacteriilor să infecteze diferite părți ale corpului (infecție secundară). Complicațiile și infecțiile secundare includ:

• Infecții ale urechii.
• Infecții ale sinusurilor.
• Infecție pulmonară severă (pneumonie). Pneumonia poate duce la sindromul de detresă respiratorie acută și alte afecțiuni potențial letale.
• Pierderea sarcinii (avort spontan).
• Defecte ale tubului neural la fătul în curs de dezvoltare al unei femei însărcinate.

Câte persoane mor din cauza gripei în fiecare an?

Într-un sezon gripal tipic, se estimează că între 20.000 și 50.000 de persoane mor din cauza gripei. Alte 300.000 până la 500.000 necesită spitalizare pentru boli grave.

Cum să trăiești cu...

Când ar trebui să merg la furnizorul meu de servicii medicale?

Dacă credeți că aveți gripă, este important să fiți testat din timp, astfel încât medicamentele antivirale să fie cele mai eficiente dacă medicul specialist le prescrie. Contactați imediat un medic specialist dacă:

• Aveți simptome de gripă și o afecțiune preexistentă care vă expune unui risc mai mare de boală severă.
• Simptomele nu încep să se amelioreze după șapte până la 10 zile sau dacă aveți febră care durează mai mult de trei zile.
• Sunteți gravidă și aveți febră sau alte simptome de gripă.

Când ar trebui să merg la urgențe?

Mergeți la urgențe sau solicitați imediat asistență medicală dacă aveți simptome de boală severă, inclusiv:

• Febră mare (peste 40 C).
• Dificultăți de respirație.
• Nu urinați sau urinați foarte puțin.
• Durere în piept sau stomac (abdomen) care nu dispare.
• Amețeli persistente.
• Confuzie.
• Durere musculară severă sau slăbiciune.
• Convulsii.
• Piele, buze sau unghii albăstrui (cianoză, care poate fi un semn al nivelului scăzut de oxigen din sânge sau țesuturi).
• Febra sau tusea care se ameliorează sau dispar, dar apoi se agravează.
• Agravarea altor afecțiuni medicale.

Ce întrebări ar trebui să-i pun medicului meu?

• Cum îmi iau medicamentele?
• Ce medicamente fără prescripție medicală pot folosi?
• Cum îmi tratez simptomele acasă?
• La ce simptome severe ar trebui să fiu atent?
• Când ar trebui să merg la urgențe?
• Când ar trebui să revin pentru o consultație?
• Cât timp ar putea dura să mă simt mai bine?

Întrebări frecvente

• Gripa stomacală este gripă influenza? Nu, gastroenterita, numită în mod obișnuit „gripă stomacală”, nu este cauzată de virusul gripal. Nu are legătură cu gripa sezonieră.
• Vaccinul antigripal mă poate îmbolnăvi de gripă? Nu, vaccinul antigripal nu conține virusuri gripale vii, astfel că nu poate cauza gripă.
• Cât de eficient este vaccinul antigripal? Eficacitatea vaccinului variază de la an la an, în funcție de cât de bine se potrivește cu tulpinile de virus gripal în circulație. Cu toate acestea, vaccinarea rămâne cea mai bună modalitate de a vă proteja de gripă și complicațiile sale.

O notă generală: Gripa este o afecțiune comună, dar este important să fiți conștienți de posibilele complicații. Vă recomandăm să consultați un medic specialist pentru sfaturi medicale personalizate și tratament adecvat.