Fistula Vaginală
Nașterea prelungită, traumatismele și intervențiile chirurgicale pelvine pot cauza fistule vaginale. Aceste deschideri se formează atunci când țesutul vaginal moare, creând o gaură între vagin și organele din sistemul urinar sau digestiv. Cel mai frecvent tip, fistulele vezicovaginale, se formează între vagin și vezica urinară. Intervenția chirurgicală poate închide o fistulă.
Fistula Vaginală
Prezentare Generală
Ce este o fistulă vaginală?
O fistulă vaginală este o conexiune sau o deschidere anormală care se dezvoltă între peretele vaginal și un organ învecinat. Cel mai adesea, acestea se dezvoltă între vagin și un organ din sistemul urinar sau din sistemul digestiv. Cel mai frecvent apar din cauza deteriorării țesutului vaginal cauzate de naștere, intervenții chirurgicale, leziuni sau infecții.
Ce sunt fistulele vaginale genito-urinare?
Fistula vaginală genito-urinară este un termen pentru a descrie o fistulă care se formează între vagin sau uter și organele din sistemul urinar. Cel mai frecvent tip este o fistulă vezicovaginală, unde se dezvoltă o deschidere între vagin și vezica urinară (organul care reține urina).
Fistulele vaginale genito-urinare includ și:
- Fistulele ureterovaginale între vagin și uretere, tuburile care transportă urina de la rinichi la vezică.
- Fistulele uretrovaginale între vagin și uretra, tubul care transportă urina de la vezică în afara corpului.
Ce sunt alte tipuri de fistule vaginale?
Fistulele se pot forma și între vagin și organele sistemului digestiv. Acestea includ:
- Fistulele rectovaginale între vagin și rect, tubul care trimite scaunul prin anus și în afara corpului.
- Fistulele colovaginale între vagin și intestinul gros (colon).
- Fistulele enterovaginale între vagin și intestinul subțire.
Simptome și Cauze
Care sunt simptomele fistulei vaginale?
Fistulele vaginale care se formează între vagin și organele din apropiere nu provoacă întotdeauna durere. Simptomele dumneavoastră depind de obicei de locul unde se află fistula, de cât de mare este deschiderea sau de alți factori. Puteți observa oricare dintre următoarele simptome dacă aveți o fistulă:
- Scurgeri de urină sau incontinență urinară.
- Iritații ale pielii în vagin, vulvă sau perineu (zona dintre vagin și anus).
- Contact sexual dureros (dispareunie).
- Infecții recurente ale tractului urinar (ITU), infecții renale sau infecții vaginale (vaginite).
- Secreții vaginale urât mirositoare.
- Scurgeri de materii fecale (incontinență fecală) din vagin.
- Sângerări rectale sau sângerări vaginale.
Puteți simți o fistulă vaginală?
Nu, nu puteți simți o fistulă vaginală introducând degetele în vagin. De asemenea, este posibil să nu simțiți durere sau disconfort de la o fistulă.
Cum arată o fistulă vaginală?
Nu veți putea vedea o fistulă. Medicul specialist va putea determina unde se află în corpul dumneavoastră pe baza unui examen și a testelor imagistice care vor arăta deteriorarea țesuturilor și locul unde are loc scurgerea.
Ce cauzează fistulele vaginale?
Lipsa fluxului sanguin către țesutul vaginal face ca țesutul să moară sau să se deterioreze. O gaură sau fistulă se formează în țesutul unde are loc această deteriorare. Aceste deschideri se pot dezvolta în câteva zile sau în câțiva ani. Rareori, o persoană se naște cu o fistulă vaginală.
Cauzele fistulelor vaginale includ:
- Naștere prelungită în timpul travaliului.
- Rupturi vaginale în timpul nașterii sau o epiziotomie.
- Intervenții chirurgicale abdominale sau pelvine, inclusiv cezariene și histerectomii.
- Cancer în zona pelviană, cum ar fi cancerul de col uterin sau cancerul colorectal (de colon).
- Boli inflamatorii intestinale (IBD), cum ar fi boala Crohn și colita ulcerativă.
- Infecții ale colonului, cum ar fi diverticulita.
- Radioterapie în regiunea pelviană.
- Traume sau leziuni.
Este o fistulă o boală cu transmitere sexuală?
Nu, o fistulă vaginală nu este o infecție cu transmitere sexuală (ITS).
Care sunt factorii de risc pentru fistulele vaginale?
Riscul de a dezvolta o fistulă vaginală crește dacă vă confruntați cu una dintre cauzele directe ale unei fistule, cum ar fi nașterea, infecția, intervenția chirurgicală sau oricare dintre afecțiunile medicale enumerate mai sus.
Care sunt complicațiile fistulelor vaginale?
Fistulele vaginale pot fi o povară atât fizic, cât și emoțional. Vă puteți simți stânjenit dacă aveți scurgeri de urină sau scaun în fața altora. Alte complicații potențiale includ:
- Infecții frecvente în tractul urinar, vagin sau rinichi.
- Îngustarea vaginului, anusului sau rectului (stenoză).
- Reapariția fistulei.
Ce se întâmplă dacă o fistulă vaginală se rupe?
O fistulă vaginală nu se poate rupe deoarece nu este un sac umplut cu lichid. O fistulă este o deschidere anormală care poate face ca lichide precum urina și scaunul să curgă liber. Dar fluxul nu este conținut într-un sac care se poate rupe.
Diagnostic și Teste
Cum este diagnosticată o fistulă vaginală?
Medicul specialist va efectua un examen fizic, inclusiv un examen pelvian, și vă va evalua simptomele. Spuneți medicului specialist despre toate simptomele dumneavoastră, astfel încât să vă poată ajuta cel mai bine. Uneori, un examen pelvian și trecerea în revistă a simptomelor sunt suficiente pentru a diagnostica o fistulă. Alteori, medicul specialist va comanda mai multe teste.
Testele de diagnostic pentru fistulele vaginale includ:
- Numărătoare completă a celulelor sanguine (CBC) și analize de urină pentru a căuta infecții.
- Test de colorare, introducerea colorantului în vezica urinară sau rect și verificarea semnelor de scurgere din vagin.
- Radiografie fistulogramă pentru a determina numărul și dimensiunea fistulelor.
- Urogramă CT (tomografie computerizată urogramă) pentru a vizualiza vaginul și tractul urinar.
- RMN pelvian (imagistică prin rezonanță magnetică) pentru a vizualiza vaginul și rectul.
- Cistoscopie pentru a vizualiza interiorul vezicii urinare și al uretrei.
- Sigmoidoscopie flexibilă pentru a vizualiza rectul și partea inferioară a intestinului gros (colon).
- Colonoscopie pentru a examina interiorul rectului și al întregului intestin gros.
- Pielogramă retrogradă utilizând un colorant injectabil și raze X pentru a găsi scurgeri între vagin și uretere.
Management și Tratament
Care sunt tratamentele pentru fistula vaginală?
Tratamentul depinde de locul unde se află fistula și de tipul acesteia. Unele fistule mici se vindecă de la sine cu tratamente conservatoare, cum ar fi:
- Antibiotice pentru infecții sau medicamente pentru tulburări inflamatorii intestinale.
- Cateterizare temporară pentru a drena vezica urinară în timp ce o fistulă vezicovaginală se vindecă.
- Stenturi ureterale pentru a menține ureterele deschise în timp ce o fistulă ureterovaginală se vindecă.
De cele mai multe ori, intervenția chirurgicală este necesară pentru a închide deschiderea. Există câteva moduri în care chirurgul dumneavoastră poate face acest lucru. Modul în care chirurgul ajunge la fistulă depinde de ce fel de fistulă aveți. Metodele chirurgicale includ vaginal, laparoscopic sau robotic (prin incizii mici pe abdomen și o cameră și instrumente) sau rectal.
Un chirurg poate folosi propriul dumneavoastră țesut, țesut creat în laborator sau un plasture chirurgical pentru a închide sau a sigila deschiderea.
Până la 9 din 10 femei cu o fistulă vaginală au o recuperare completă după operație.
Ce se întâmplă după o reparație a fistulei rectovaginale?
Dacă medicul specialist repară o fistulă mare între vagin și un organ al sistemului digestiv, cum ar fi rectul, este posibil să aveți nevoie de o ostomie temporară:
- Un chirurg creează o deschidere (stomă) în burtă (abdomen).
- O colostomie pentru intestinul gros sau o ileostomie pentru intestinul subțire trimite scaunul către stomă.
- O pungă din afara corpului colectează scaunul. Medicul specialist vă va învăța cum să schimbați punga și să păstrați stoma curată.
Când fistula se vindecă, veți avea nevoie de o altă intervenție chirurgicală pentru a reconecta intestinul la rect și a închide stoma.
Cum este recuperarea după operația de reparare a fistulei vaginale?
Acești pași pot ajuta recuperarea după operația de reparare a fistulei vaginale:
- Luați antibiotice, dacă sunt prescrise, pentru a preveni o infecție.
- Nu faceți sex, nu utilizați tampoane și nu introduceți nimic în vagin până când medicul specialist nu vă dă acordul.
- Preveniți constipația și diareea consumând o dietă bogată în fibre și bând apă. Întrebați medicul specialist dacă este bine să utilizați laxative sau emolienți ai scaunului.
O fistulă vaginală poate dispărea de la sine?
Da. Uneori, o fistulă vezicovaginală sau rectovaginală mică poate dispărea cu antibiotice și un cateter pentru a drena urina departe de fistulă (dându-i timp să se vindece).
Prevenire
Puteți preveni o fistulă vaginală?
Dezvoltarea unei fistule vaginale este de obicei ceva ce nu puteți preveni. Dar puteți fi conștient de lucrurile care cauzează fistule și puteți încerca să modificați acele lucruri. De exemplu, puteți:
- Gestionați afecțiunile cronice, cum ar fi boala Crohn sau colita ulcerativă.
- Tratați imediat infecțiile pelvine și urmați planul exact de tratament al medicului specialist.
- Obțineți îngrijire prenatală regulată, astfel încât medicul specialist să poată detecta complicațiile care pot prelungi travaliul și nașterea.
- Alegeți un medic specialist care are o experiență vastă cu intervenții chirurgicale, cum ar fi histerectomiile, pentru a minimiza riscul de complicații care duc la fistule.
Prognoză
Care este perspectiva pentru femeile cu fistule vaginale?
Tratamentele chirurgicale pentru fistulele vaginale sunt extrem de reușite. Majoritatea femeilor au o recuperare completă și nu mai au simptome.
Unele fistule nu se vindecă corect sau reapar după tratament. Problemele cu vindecarea sunt cel mai probabil să apară dacă aveți cancer sau boala Crohn. A trăi cu simptomele unei fistule vaginale netratate poate duce la depresie sau anxietate.
Când să contactați medicul specialist?
Contactați un medic specialist dacă observați semne de fistulă vaginală, inclusiv:
- Scurgeri de materii fecale sau urină din vagin.
- Durere în timpul actului sexual.
- Durere abdominală, febră, greață sau diaree.
Ce medici tratează fistulele vaginale?
În funcție de tipul de fistulă, puteți primi îngrijiri de la unul sau mai mulți dintre acești medici:
- Ginecolog.
- Urolog.
- Uroginecolog.
- Chirurg colorectal.
Ce ar trebui să întreb medicul specialist?
Poate doriți să întrebați medicul specialist:
- Ce a cauzat fistula vaginală?
- Ce tip de fistulă vaginală am?
- Cum ar trebui să am grijă de mine în timp ce am o fistulă?
- Care sunt opțiunile mele de tratament?
- Ce complicații ar putea apărea în urma operației?
- Există pași pe care îi pot face pentru a preveni apariția unei alte fistule vaginale?
Întrebări frecvente
-
Cât durează recuperarea după operația de fistulă vaginală? Durata recuperării variază în funcție de tipul de intervenție și de sănătatea generală a pacientei. Urmați cu atenție instrucțiunile medicului specialist.
-
Fistula vaginală poate afecta fertilitatea? În funcție de localizarea și severitatea fistulei, aceasta poate afecta fertilitatea. Discutați cu medicul specialist despre impactul asupra fertilității și opțiunile disponibile.
-
Există alternative la chirurgie pentru tratarea fistulei vaginale? Unele fistule mici se pot vindeca cu tratamente conservatoare, cum ar fi antibiotice și cateterizare. Cu toate acestea, majoritatea necesită intervenție chirurgicală pentru închidere.
Notă importantă
Acest material are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Vă rugăm să vă adresați unui medic specialist pentru un diagnostic corect și un plan de tratament adecvat.
Vezi specialitati
Medici specialiști
Articole similare
Extrofia Cloacală
Extrofia cloacală este un defect congenital care afectează sistemele urinar, digestiv și reproducător. Provoacă o vezică urinară întoarsă pe dos (extrofie) și organe care ies printr-o gaură în abdomen (omfalocel). Un copil cu extrofie cloacală are, de asemenea, organe genitale divizate și un anus incomplet. Sugarii au nevoie de intervenții chirurgicale corective etapizate pentru a trata fiecare dintre aceste probleme.
Atrofia Multiplă de Sistem
Atrofia multiplă de sistem este o boală degenerativă a creierului, ceea ce înseamnă că provoacă deteriorarea unor părți ale creierului dumneavoastră. Aceasta perturbă modul în care vă deplasați și procesele automate ale corpului dumneavoastră, cum ar fi respirația, digestia și tensiunea arterială. Această boală este de obicei fatală în decurs de 10 ani, dar poate avea o speranță de viață mai scurtă sau mai lungă, în funcție de severitate.
Atrofia Multisistemică
Atrofia multisistemică este o boală degenerativă a creierului, ceea ce înseamnă că determină deteriorarea unor părți ale creierului. Acest lucru perturbă modul în care vă mișcați și procesele automate ale corpului dumneavoastră, cum ar fi respirația, digestia și tensiunea arterială. Această boală este, de obicei, fatală în decurs de 10 ani, dar poate avea o speranță de viață mai scurtă sau mai lungă, în funcție de severitate.
Disfuncția Planșeului Pelvin
Disfuncția planșeului pelvin este incapacitatea de a relaxa și coordona corect mușchii planșeului pelvin pentru a defeca. Simptomele includ constipație, efort la defecație, pierderi de urină (pipì) sau scaun și nevoia frecventă de a urina. Tratamentele includ biofeedback, kinetoterapie pentru planșeul pelvin și medicamente.
Prolapsul Organelor Pelvine
Prolapsul organelor pelvine (POP) este o afecțiune în care mușchii slăbiți din pelvis cauzează lăsarea unuia sau mai multor organe (vagin, uter, vezică urinară și rect). În cazuri mai severe, un organ se bombează pe un alt organ sau în afara corpului. Medicul dumneavoastră specialist vă poate recomanda tratamente pentru a repara prolapsul și a vă ameliora simptomele.
Insuficiența Autonomă Pură
Insuficiența autonomă pură (IAP) este o afecțiune rară care cauzează scăderea bruscă a tensiunii arteriale la ridicarea în picioare, precum și alte probleme ale sistemului nervos autonom. IAP se agravează lent în timp. Nu există un tratament curativ, dar anumite terapii pot ajuta la gestionarea simptomelor.
Stenoza Anală
Stenoza anală (strictura anală) este o afecțiune rară, caracterizată prin îngustarea anormală a anusului. Simptomele includ constipație, scaune înguste și durere la defecație. Bebelușii pot fi născuți cu stenoză anală. Adulții o pot dezvolta frecvent după intervenții chirurgicale pentru hemoroizi sau în contextul bolilor inflamatorii intestinale. Tratamentul implică modificări ale dietei, medicamente sau intervenție chirurgicală.
Fistula Anală
O fistulă anală este de obicei un efect secundar al unui abces anal, o rană infectată care drenează puroi din anus. Abcesul care drenează poate crea un tunel prin anus către pielea din exterior. Durerea anală, umflarea și roșeața sunt principalele simptome. Intervenția chirurgicală este tratamentul principal.
Malformație Anorectală
Malformațiile anorectale apar atunci când bebelușul dumneavoastră se naște cu un anus sau rect care nu s-au dezvoltat corect. Aceste malformații pot face dificilă sau chiar imposibilă eliminarea scaunului de către bebeluș. Tratamentul include, de obicei, o intervenție chirurgicală pentru a corecta malformația atunci când bebelușul are câteva zile.