Fistula Traheoesofagiană

O fistulă traheoesofagiană (FTE) este o afecțiune medicală rară caracterizată printr-o conexiune anormală între trahee (căile respiratorii) și esofag (tubul care transportă alimentele de la gură la stomac). Această conexiune poate duce la complicații severe, în special la sugari și copii mici. Intervenția chirurgicală este, de obicei, necesară pentru a corecta fistula.

Prezentare generală

Ce este fistula traheoesofagiană?

În mod normal, esofagul (tubul gol care face legătura între gât și stomac) și traheea (căile respiratorii) sunt separate. Persoanele cu fistulă traheoesofagiană (FTE) au o conexiune anormală între aceste două structuri. Acest lucru duce la aspirația (inhalarea) alimentelor și a lichidelor în plămâni. Fistula traheoesofagiană apare frecvent cu atrezia esofagiană (AE) - o afecțiune caracterizată printr-o conexiune anormală între esofag și stomac.

Cui îi afectează fistula traheoesofagiană?

Fistula traheoesofagiană este o afecțiune congenitală. Cu alte cuvinte, oamenii se nasc cu ea. Majoritatea cazurilor de FTE sunt diagnosticate și tratate în copilărie.

De asemenea, este posibil ca adulții să dezvolte fistulă traheoesofagiană ca urmare a cancerului esofagian sau pulmonar, a infecțiilor (cum ar fi tuberculoza) sau a traumatismelor cauzate de o procedură medicală. Aceasta se numește fistulă traheoesofagiană dobândită.

Cât de frecventă este fistula traheoesofagiană?

Se estimează că fistula traheoesofagiană afectează 1 din 3.000 până la 5.000 de nașteri. Aproximativ 50% dintre bebelușii cu FTE sau AE au o altă afecțiune congenitală.

Fistula traheoesofagiană dobândită, care apare la vârsta adultă, nu este frecventă. Foarte rar, adulții pot avea fistulă traheoesofagiană congenitală. Aceasta înseamnă că s-au născut cu această afecțiune, dar nu au dezvoltat simptome decât mai târziu în viață.

Tipurile de fistulă traheoesofagiană

Care sunt cele cinci tipuri de fistulă traheoesofagiană?

Fistula traheoesofagiană este în general clasificată în cinci tipuri diferite:

• Tipul A: Nu există FTE, doar AE. Esofagul este împărțit în două părți, ambele porțiuni terminându-se în saci oarbe (cavități care sunt închise la un capăt). Aceasta este, de asemenea, denumită în mod obișnuit atrezie esofagiană pură. Reprezintă aproximativ 8% din toate cazurile.
• Tipul B: Această formă rară de FTE afectează aproximativ 2% din toate cazurile. Porțiunea inferioară a esofagului se termină într-un sac orb, iar porțiunea superioară este conectată la trahee printr-o fistulă traheoesofagiană.
• Tipul C: Cea mai frecventă formă de FTE, tipul C, este atunci când porțiunea superioară a esofagului se termină într-un sac orb, iar porțiunea inferioară este conectată la trahee printr-o fistulă traheoesofagiană. Aproximativ 85% dintre bebelușii născuți cu FTE au acest tip.
• Tipul D: În această cea mai rară formă de FTE, o fistulă traheoesofagiană conectează atât porțiunea superioară, cât și cea inferioară a esofagului la trahee. Mai puțin de 1% dintre bebelușii născuți cu FTE au acest tip.
• Tipul E: Esofagul se conectează în mod normal la stomac și este complet intact. Cu toate acestea, o fistulă traheoesofagiană conectează esofagul și traheea. Tipul E afectează aproximativ 4% din cazurile de FTE.

Simptome și cauze

Care sunt simptomele fistulei traheoesofagiene?

Simptomele traheoesofagiene depind de prezența sau absența AE, precum și de FTE. Bebelușii care se nasc cu FTE, dar nu cu AE, de obicei nu prezintă simptome la naștere. Cu toate acestea, în timp, ei pot:

• Avea infecții pulmonare frecvente.
• Tuși când se hrănesc.

Bebelușii care au atrezie esofagiană cu fistulă traheoesofagiană prezintă de obicei simptome imediat după naștere. Cele mai frecvente simptome includ:

• Tuse.
• Sufocare la încercarea de a înghiți.
• Probleme de respirație.

Ce cauzează fistula traheoesofagiană?

În timpul dezvoltării fetale, esofagul și traheea se formează ca un singur tub. De obicei, la aproximativ patru până la opt săptămâni după concepție, se dezvoltă un perete între aceste structuri, transformându-le în două tuburi distincte. Dacă acest perete nu se formează corect, poate rezulta o fistulă traheoesofagiană.

Diagnostic și teste

Cum se diagnostichează o FTE?

În cazuri rare, medicul specialist poate suspecta o fistulă traheoesofagiană înainte de nașterea bebelușului, din cauza anomaliilor de la o ecografie. Cu toate acestea, de cele mai multe ori, echipa medicală poate suspecta FTE în câteva ore de la naștere, dacă bebelușul are mucus excesiv, dificultăți de respirație sau nu poate înghiți.

Pentru a confirma un diagnostic de FTE sau AE, medicul specialist va face probabil radiografii ale toracelui și abdomenului. În plus, el poate recomanda o endoscopie sau o bronhoscopie. Aceste teste le permit să se uite în interiorul căilor respiratorii folosind un tub subțire și o cameră luminată. Dacă bebelușul dumneavoastră este diagnosticat cu FTE sau AE, medicul specialist va comanda probabil teste suplimentare pentru a identifica sau exclude alte afecțiuni congenitale.

Management și tratament

Cum se tratează fistula traheoesofagiană?

Tratamentul fistulei traheoesofagiene implică o intervenție chirurgicală corectivă. În timpul acestei proceduri, conexiunea dintre esofagul și traheea bebelușului este reparată. Acest lucru se poate face folosind tehnici tradiționale sau minim invazive.

Există riscuri implicate în repararea fistulei traheoesofagiene?

Ca orice procedură chirurgicală, repararea fistulei traheoesofagiene poate fi însoțită de complicații. Riscurile posibile includ scurgeri anastomotice (când lichidul se scurge din zona în care au fost unite esofagul și traheea), stricturi esofagiene (îngustare anormală a esofagului) și deteriorarea nervului laringian.

Există, de asemenea, șansa ca FTE să revină mai târziu. Aproximativ 3% până la 14% dintre reparațiile FTE au ca rezultat recidiva fistulei (revenire).

Cât durează recuperarea după tratamentul fistulei traheoesofagiene?

Timpul de recuperare depinde de mai mulți factori, inclusiv de severitatea afecțiunii bebelușului și de modul în care acesta răspunde la tratament. În majoritatea cazurilor, vindecarea completă durează până la 12 săptămâni.

Prevenție

Pot preveni fistula traheoesofagiană?

Deoarece oamenii se nasc cu FTE congenitală, nu există nicio modalitate de a preveni apariția acesteia. Și, din moment ce majoritatea cazurilor de FTE dobândită sunt cauzate de cancer și infecții, nu există nicio modalitate cunoscută de a reduce riscul de apariție a afecțiunii.

Prognoză

La ce mă pot aștepta dacă bebelușul meu are fistulă traheoesofagiană?

Dacă bebelușul dumneavoastră are FTE, medicul specialist vă va recomanda o intervenție chirurgicală pentru a rezolva problema. Amploarea intervenției chirurgicale depinde de tipul de FTE. Dacă bebelușul dumneavoastră are complicații postoperatorii, echipa medicală îl va ține pe bebeluș în spital timp de câteva zile pentru a-i monitoriza evoluția.

Bebelușii care au complicații după operația inițială au mai multe șanse să aibă recidive. Prin urmare, dacă bebelușul dumneavoastră are complicații postoperatorii, medicul specialist va efectua urmăriri periodice.

Este fistula traheoesofagiană curabilă?

Da. Fistula traheoesofagiană este curabilă prin intervenție chirurgicală. Deoarece este o afecțiune care pune viața în pericol, ar trebui tratată imediat.

Viața cu fistula traheoesofagiană

La ce mă pot aștepta dacă bebelușul meu are fistulă traheoesofagiană?

Dacă bebelușul dumneavoastră are FTE, medicul specialist vă va recomanda o intervenție chirurgicală pentru a rezolva problema. Amploarea intervenției chirurgicale depinde de tipul de FTE. Dacă bebelușul dumneavoastră are complicații postoperatorii, echipa medicală îl va ține pe bebeluș în spital timp de câteva zile pentru a-i monitoriza evoluția.

Bebelușii care au complicații după operația inițială au mai multe șanse să aibă recidive. Prin urmare, dacă bebelușul dumneavoastră are complicații postoperatorii, medicul specialist va efectua urmăriri periodice.

Netratată, fistula traheoesofagiană este o afecțiune care pune viața în pericol. Îngrijirea promptă asigură repararea conexiunii anormale dintre esofagul și traheea bebelușului. Acest lucru reduce foarte mult riscul de aspirație.

Întrebări frecvente

• Ce se întâmplă dacă fistula traheoesofagiană nu este tratată? Netratată, această condiție poate duce la complicații severe, inclusiv aspirație pulmonară, pneumonie și insuficiență respiratorie, punând viața în pericol.
• Cât de repede trebuie tratată fistula traheoesofagiană? Ideal, fistula traheoesofagiană trebuie tratată cât mai curând posibil după diagnostic, mai ales la nou-născuți, pentru a reduce riscul de complicații.
• Care este rata de succes a operației de corectare a fistulei traheoesofagiene? Rata de succes a operației este, în general, ridicată, dar poate varia în funcție de tipul de fistulă și de starea generală de sănătate a pacientului. Uneori, pot fi necesare intervenții chirurgicale suplimentare.

Pentru informații suplimentare și un plan de tratament adecvat, vă rugăm să consultați un medic specialist.