Fistula Anastomotică

O conexiune chirurgicală nouă sau „anastomoză” poate prezenta scurgeri.

Ce este o fistulă anastomotică?

O fistulă anastomotică este o complicație potențial periculoasă a anastomozei, o procedură chirurgicală. Anastomoza conectează două capete ale unui canal (un tub sau o cale de trecere) împreună. De obicei, se efectuează după ce o parte a canalului a fost îndepărtată (rezecată). De exemplu, dacă aveți o intervenție chirurgicală pentru a îndepărta o parte din intestine (rezecție intestinală), cele două capete secționate ale intestinului sunt reconectate. Această conexiune se numește anastomoză.

O fistulă anastomotică este o complicație potențială a acestei proceduri. Apare atunci când cele două capete ale unui canal care au fost conectate împreună nu se sigilează complet, iar conținutul din interior se scurge. Este grav, deoarece canalele din corpurile noastre sunt concepute pentru a transporta substanțe care nu au ce căuta în alte părți. De exemplu, conținutul digestiv din tractul gastrointestinal conține bacterii care pot infecta cavitatea abdominală dacă se scurg.

Ce se întâmplă când o rezecție intestinală prezintă o fistulă?

O rezecție intestinală este doar un tip de operație care implică anastomoză și fistule anastomotice. Dar este cea mai frecventă. Când conținutul intestinal se scurge în cavitatea abdominală, poate provoca infecție și inflamație a peritoneului, țesutul care căptușește cavitatea abdominală (peritonită). Infecția din abdomen se poate răspândi la alte organe abdominale și poate pătrunde în fluxul sanguin. O infecție gravă poate duce la sepsis, o reacție fizică care pune viața în pericol și care poate include șoc, insuficiență organică sau deces.

Un alt canal corporal care se poate scurge în cavitatea abdominală este canalul urinar. Orice operație care îndepărtează unul dintre organele conectate la ureter, cum ar fi un transplant de rinichi sau o prostatectomie, necesită anastomoză. Dacă prezintă scurgeri, urina se poate acumula în interiorul cavității abdominale (urinom). Infecția și sepsisul sunt, de asemenea, riscuri în afara cavității abdominale. De exemplu, o fistulă anastomotică în esofag – care face parte din tractul gastrointestinal – poate infecta cavitatea toracică.

Când apare o fistulă anastomotică?

O fistulă poate fi prezentă în momentul intervenției chirurgicale, deși chirurgii pot depista scurgeri în acest moment. Este mai probabil să apară cândva în timpul procesului de vindecare. Majoritatea fistulelor apar în prima săptămână după operație, dar unele pot apărea mai târziu. Personalul medical urmărește cu atenție scurgerile în săptămânile următoare operației. Scurgerile mai mici, mai lente, pot dura mai mult pentru a-și arăta efectele. O fistulă anastomotică întârziată, care apare la mai mult de 30 de zile, este neobișnuită.

Cât de frecvente sunt fistulele anastomotice?

Fistulele anastomotice sunt raportate în aproximativ 5% din operațiile de anastomoză. Aproximativ 75% dintre fistule sunt asociate cu colectomia, îndepărtarea unei părți a colonului. Sunt cele mai frecvente atunci când rezecția este situată spre capătul intestinului gros (în rect sau colonul sigmoid). Această parte este mai îngustă și mai dificilă din punct de vedere tehnic de operat, mai ales la bărbați.

Pe cine afectează fistula anastomotică?

Din punct de vedere tehnic, oricine a suferit o intervenție chirurgicală de anastomoză poate suferi complicația unei fistule anastomotice. Dar anumiți factori de risc par să crească probabilitatea de a avea una.

Factorii de risc includ:

• Fumatul.
• Malnutriția sau anemia.
• Imunosupresoare.
• Tumori de nivel scăzut.
• Radioterapie.
• Sepsis activ/șoc septic.
• Transfuzie de sânge intraoperatorie.
• Obezitatea sau diabetul zaharat.
• Chirurgie de urgență.
• Timp de operare prelungit.
• Anastomoză rectală.
• Sex masculin atribuit la naștere.

Simptome și Cauze

Ce cauzează o fistulă anastomotică?

O fistulă într-o anastomoză rezultă de obicei dintr-o deficiență în procesul de vindecare. Nu există o singură cauză directă, dar mai mulți factori pot contribui. De exemplu:

• Prea multă tensiune la conexiunea chirurgicală. Acesta este principalul lucru pe care chirurgii încearcă să-l evite pentru a preveni o fistulă. Teoretic, tensiunea ar putea face ca conexiunea să se tragă și să se întindă odată cu mișcarea. Este mai mult un risc atunci când locul chirurgical este într-un loc mai îngust, mai greu accesibil.
• Infecție preexistentă în cavitatea corporală. O infecție preexistentă va provoca inflamație și umflarea țesuturilor corpului. Inflamația pe termen lung poate provoca o pierdere de colagen. Chirurgii încearcă să controleze infecția clătind cavitatea corporală cu antiseptic și administrând antibiotice. Dar țesuturile tale pot fi deja slăbite în momentul intervenției chirurgicale.
• Flux sanguin redus (ischemie) în canalul corporal conectat. Ischemia poate fi o afecțiune preexistentă sau poate fi o reacție la intervenția chirurgicală.
• Imunitate compromisă, din cauza unei afecțiuni de sănătate, fumat, stare nutrițională scăzută sau utilizarea de imunosupresoare. Radioterapia deteriorează, de asemenea, țesuturile și compromite imunitatea. Mulți oameni care fac o operație de anastomoză sunt, de asemenea, oameni care au cancer.

Care sunt simptomele unei fistule anastomotice?

Primele și cele mai frecvente simptome sunt:

• Durere abdominală.
• Febră.
• Umflarea abdomenului (din cauza peritonitei).
• Ileur paralitic persistent (când intestinele nu se mișcă după operație).

Simptomele mai avansate pot include:

• Tahicardie (ritm cardiac rapid).
• Delir.
• Sepsis.
• Șoc.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticată o fistulă anastomotică?

În timpul vizitelor dumneavoastră la medicul specialist după operație, medicul specialist vă va evalua cu atenție starea. Vă vor verifica semnele vitale, analizele de sânge și funcția intestinală în mod regulat. Dacă prezentați semne de infecție sau dacă intestinele nu funcționează corect după o intervenție chirurgicală colorectală, medicul specialist va lua în considerare posibilitatea unei fistule anastomotice. Vor folosi teste imagistice pentru a investiga – de obicei, o tomografie computerizată cu substanță de contrast.

Management și Tratament

Cum este tratată o fistulă anastomotică?

Veți fi tratat imediat cu antibiotice pentru a controla infecția. După aceea, tratamentul dumneavoastră va depinde de amploarea fistulei și de cât de avansată este starea dumneavoastră. Poate include:

• Drenaj. Este posibil ca lichidul contaminat și/sau umflarea cauzată de inflamație să trebuiască să fie drenate din corp. Dacă este posibil, medicul specialist va face acest lucru percutanat – printr-un ac gol introdus prin piele.
• Repaus intestinal. Dacă fistula este în intestine, va trebui să evitați să mâncați și să beți pe gură în timpul tratamentului. Medicul specialist vă va administra lichide intravenoase și, dacă este necesar, vă va hrăni intravenos.
• Operație repetată. Este posibil ca chirurgul să trebuiască să revizuiască anastomoza într-o operație repetată. Când este posibil, vor folosi o tehnică minim invazivă, cum ar fi o laparoscopie, care vă examinează abdomenul printr-o cameră minusculă introdusă printr-o incizie mică. Chirurgul poate plasa, de asemenea, instrumente mici prin incizie pentru a drena un abces sau pentru a spăla cavitatea cu antiseptic. Dacă acest lucru nu funcționează, vor trebui să redeschidă cavitatea corporală pentru a accesa fistula. Este posibil ca anastomoza să trebuiască să fie consolidată sau este posibil să trebuiască să fie recreată într-un alt loc cu țesut mai sănătos. Uneori, canalul dumneavoastră corporal poate avea nevoie de mai mult timp pentru a se vindeca înainte ca anastomoza să poată fi recreată. În cazul intervențiilor chirurgicale intestinale, este posibil ca chirurgul să trebuiască să redirecționeze o parte din intestine către o stomie temporară, o nouă deschidere care ocolește anastomoza, pentru a-i oferi mai mult timp să se vindece.

Cât durează recuperarea?

Șederile în spital pentru fistulele anastomotice pot dura până la patru săptămâni.

Prevenție

Pot fi prevenite fistulele anastomotice?

Mulți factori contribuie la fistulele anastomotice și mulți dintre ei nu pot fi schimbați, inclusiv starea de sănătate a persoanelor tratate, dificultatea operației și ceea ce se întâmplă în timpul procesului de vindecare. Cu toate acestea, chirurgii pot depista scurgerile care ar fi putut apărea în momentul intervenției chirurgicale.

Teste pentru a depista scurgeri după anastomoză includ:

• Test de aer. Umpleți cavitatea corporală cu soluție salină și introduceți aer în canalul corporal. Dacă apar bule în lichid, există o scurgere în conexiune. De obicei, aceste scurgeri sunt abordate fie refacând conexiunea, fie cusând peste conexiune.
• Test de fluid. Introduceți o soluție antiseptică în canalul corporal pentru a vedea dacă se scurge.
• Test de contrast. În cazul intervențiilor chirurgicale intestinale, chirurgul poate verifica scurgerile folosind o tomografie computerizată cu substanță de contrast. Contrastul este injectat în rect, lângă anastomoză, pentru a vedea dacă se scurge din conexiune.

Depistarea în momentul intervenției chirurgicale nu va preveni toate scurgerile, dar poate reduce numărul acestora și poate evidenția persoanele care pot fi mai expuse riscului de scurgeri recurente.

Stomă preventivă

În cazul intervențiilor chirurgicale intestinale, chirurgii pot fi capabili să prevină cele mai grave efecte ale unei fistule intestinale, împiedicând fecalele să intre în intestine în timpul vindecării. Ei pot face acest lucru creând o colostomie sau ileostomie temporară pentru a devia conținutul intestinal departe de conexiune și într-o pungă. Acest lucru nu va preveni o fistulă anastomotică, dar va împiedica conținutul intestinal să infecteze cavitatea abdominală dacă apare o fistulă.

Stomiile creează o nouă deschidere artificială pentru ieșirea fecalelor, numită stomă. Acest lucru permite intestinelor să se odihnească și să se vindece fără iritarea cauzată de trecerea fecalelor. Chirurgii creează stomii temporare, preventive, în anumite condiții. Intervenția chirurgicală de stomie temporară este recomandată ca măsură preventivă atunci când persoanele sunt expuse unui risc mai mare de fistulă anastomotică.

Perspectivă / Prognoză

Care este prognoza pentru persoanele care suferă de o fistulă anastomotică?

Fistulele care sunt depistate pot fi de obicei reparate, dar diagnosticul precoce și intervenția sunt importante pentru gestionarea infecțiilor și controlul sepsisului. În general, persoanele care suferă de fistule anastomotice sunt mai expuse riscului de complicații suplimentare de sănătate și de mortalitate (deces) în viitor. Nu este clar câte dintre aceste rezultate rezultă din fistula anastomotică sau dacă fistula este un simptom al stării generale de sănătate scăzute.

Viața cu

Când ar trebui să mă adresez medicului specialist?

Dacă vă recuperați după o intervenție chirurgicală de anastomoză, păstrați legătura cu medicul specialist și raportați orice simptome neașteptate. Solicitați imediat asistență medicală pentru orice semne de infecție, cum ar fi:

• Febră.
• Durere abdominală.
• Inflamație (roșeață, umflare).

Ce întrebări ar trebui să pun medicului înainte de operația de anastomoză?

Dacă trebuie să faceți o operație de anastomoză și sunteți îngrijorat de fistulele anastomotice, puteți întreba medicul specialist despre factorii dumneavoastră personali de risc, ce măsuri preventive ar putea lua și ce fel de intervenție v-ar putea recomanda. De exemplu:

• Operația mea prezintă un risc mai mare de fistule anastomotice?
• Eu personal sunt expus unui risc mai mare?
• Cum controlați fistulele anastomotice?
• Testați scurgerile în momentul intervenției chirurgicale?
• Cum voi fi depistat pentru scurgeri după operație?
• Ce se va întâmpla dacă am o fistulă după operație?

Întrebări frecvente

• Cât de gravă este o fistulă anastomotică? O fistulă anastomotică este o complicație gravă care necesită atenție medicală imediată pentru a preveni infecțiile și alte complicații.
• Se poate vindeca o fistulă anastomotică de la sine? În general, nu. O fistulă anastomotică necesită tratament medical, adesea implicând antibiotice, drenaj sau o intervenție chirurgicală suplimentară.
• Ce se întâmplă dacă o fistulă anastomotică nu este tratată? Netratată, o fistulă anastomotică poate duce la infecții severe, sepsis, insuficiență organică și, în cazuri extreme, deces.

Este important să discutați orice preocupări sau întrebări cu medicul specialist pentru o evaluare și un plan de tratament adecvat. Informațiile de mai sus nu înlocuiesc consultul medical de specialitate.