Fantosmia (Halucinații Olfactive)
Fantosmia este o afecțiune care vă face să detectați mirosuri care nu sunt prezente în mediul înconjurător. Poate apărea într-o nară sau în ambele – și mirosurile pot fi neplăcute sau plăcute. Cauzele frecvente includ răceli, alergii, polipi nazali și probleme dentare. Tratamentul depinde de cauza subiacentă.
Fantosmia (Halucinații Olfactive)
Fantosmia este o afecțiune care vă face să detectați mirosuri care nu sunt de fapt prezente în mediul dumneavoastră (mirosuri fantomă). Aceste mirosuri pot fi plăcute sau neplăcute, ocazionale sau constante. Fantosmia poate afecta o nară sau ambele.
În majoritatea cazurilor, fantosmia nu este un motiv de îngrijorare și va dispărea în timp. Cu toate acestea, în cazuri rare, ar putea indica o afecțiune de sănătate mai gravă, cum ar fi boala Parkinson, accident vascular cerebral sau o tumoră cerebrală.
Un alt nume pentru fantosmie este halucinații olfactive.
Cât de frecventă este fantosmia?
Fantosmia nu este foarte frecventă. Când vine vorba de tulburări care afectează simțul mirosului, fantosmia reprezintă 10% până la 20% din cazuri.
Simptome și Cauze
Care sunt simptomele fantosmiei?
Fantosmia se referă la orice miros pe care îl detectați și care nu este de fapt prezent. Pentru unii oameni, aceste mirosuri sunt plăcute, cum ar fi dulciurile proaspăt coapte. Dar majoritatea oamenilor descriu mirosuri neplăcute, cum ar fi:
- Cauciuc ars.
- Gunoi.
- Mâncare putrezită.
- Pâine prăjită arsă.
- Fum de tutun.
- Substanțe chimice.
- Un miros metalic.
- Un miros mucegăit sau învechit.
Unii oameni detectează mirosuri pe care nu le pot identifica sau mirosuri pe care nu le-au observat niciodată până acum.
Ce indică mirosurile fantomă?
Cauzele frecvente ale fantosmiei includ:
- Răceli.
- Infecții ale sinusurilor.
- Infecții ale tractului respirator superior.
- Alergii.
- Polipi nazali.
- Migrene.
- Administrarea anumitor medicamente.
- Expunerea la substanțe chimice toxice, cum ar fi mercurul sau plumbul.
- Probleme dentare, cum ar fi boala gingiilor sau gura uscată.
- Fumatul.
Mulți oameni dezvoltă, de asemenea, fantosmie după o infecție cu COVID-19.
Mai rar, fantosmia poate fi un semn al:
- Bolii Parkinson.
- Tumorii cerebrale.
- Accidentului vascular cerebral.
- Traumatismului cranian.
- Epilepsiei.
- Bolii Alzheimer.
- Neuroblastomului.
Diagnostic și Teste
Cum este diagnosticată fantosmia?
În primul rând, un medic specialist va trebui să determine de ce aveți mirosuri fantomă. Determinarea cauzei subiacente îl va ajuta să aleagă o cale adecvată de tratament.
În timpul acestei consultații, un medic va examina nasul, urechile, capul și gâtul dumneavoastră. De asemenea, va pune întrebări despre simptomele dumneavoastră, inclusiv ce fel de mirosuri simțiți, cât durează și dacă le simțiți într-o nară sau în ambele.
Ce teste pot ajuta la diagnosticarea fantosmiei?
Medicul dumneavoastră specialist poate avea nevoie să efectueze anumite teste pentru a afla ce vă face să simțiți mirosuri fantomă. Aceste teste pot include:
- Endoscopie nazală. În timpul acestei proceduri, un medic introduce un endoscop în nas pentru a examina pasajele nazale și sinusurile. (Un endoscop este un tub subțire, flexibil, cu o lumină și o cameră.)
- Teste imagistice, inclusiv tomografie computerizată (CT) sau rezonanță magnetică (RMN).
- Electroencefalogramă. Acest test sigur și nedureros măsoară activitatea creierului dumneavoastră. Poate permite medicului dumneavoastră să știe dacă aveți afecțiuni legate de creier.
Management și Tratament
Cum este tratată fantosmia?
Depinde de cauza subiacentă. Când fantosmia este rezultatul răcelilor, alergiilor sau infecțiilor, mirosurile fantomă ar trebui să se oprească odată ce vă recuperați.
Tratarea cazurilor neurologice (legate de creier) de fantosmie este mai dificilă. Există diferite tratamente în funcție de cauza exactă. De exemplu, persoanele care au epilepsie pot avea nevoie de medicamente sau intervenții chirurgicale. O persoană cu o tumoră cerebrală va avea nevoie de chimioterapie și/sau radioterapie.
Odată ce medicul dumneavoastră specialist determină cauza principală a fantosmiei, acesta va recomanda tratamentul adecvat.
Remedii casnice pentru fantosmie
Persoanele cu fantosmie pot găsi alinare cu aceste remedii casnice:
- Irigarea nazală. Clătiți-vă pasajele nazale folosind un neti pot sau o soluție salină de la farmacie.
- Spray-uri nazale. Utilizați spray oxymetazoline pentru a reduce congestia nazală. Puteți achiziționa acest spray nazal fără prescripție medicală.
Prevenție
Pot preveni fantosmia?
Nu puteți preveni fantosmia, deoarece este adesea un simptom al altor boli și afecțiuni care nu pot fi prevenite. Cu toate acestea, odată ce aflați ce a cauzat fantosmia, puteți lua măsuri pentru a vă reduce riscul.
Cum îmi pot reduce riscul de fantosmie?
Pentru a vă reduce riscul de fantosmie, evitați potențialii factori declanșatori și faceți orice modificări necesare ale stilului de viață:
- Renunțați la fumat.
- Întrebați-vă medicul specialist despre schimbarea medicamentelor care ar putea provoca mirosuri fantomă.
- Țineți alergiile sub control.
- Solicitați îngrijire imediată pentru răceli și alte infecții.
- Remediați orice probleme dentare existente.
- Spălați-vă frecvent pe mâini pentru a reduce riscul de infecții.
Evoluție / Prognoză
Fantosmia dispare vreodată?
Fantosmia este de obicei temporară și ar trebui să dispară în câteva săptămâni. Dar simptomele dumneavoastră pot persista dacă o problemă neurologică este cauza. Ar trebui să consultați un medic specialist dacă mirosurile fantomă durează mai mult de câteva săptămâni.
Cât durează fantosmia?
Răspunsul la această întrebare este diferit pentru toată lumea. Dacă fantosmia este rezultatul unei răceli sau infecții, simptomele ar trebui să dispară odată ce starea dumneavoastră se îmbunătățește. Dar dacă fantosmia este rezultatul unei probleme neurologice, atunci simptomele pot persista mult mai mult – uneori, timp de ani de zile.
Când să vă adresați medicului specialist?
Dacă aveți mirosuri fantomă care durează mai mult de trei săptămâni, ar trebui să sunați un medic specialist. În majoritatea cazurilor, fantosmia ar trebui să dispară odată ce v-ați recuperat de la boala subiacentă.
Ce întrebări ar trebui să-i pun medicului specialist?
Dacă dumneavoastră sau o persoană dragă aveți fantosmie, iată câteva întrebări pe care poate doriți să le adresați medicului dumneavoastră specialist:
- De ce am mirosuri fantomă?
- Cât va dura acest lucru?
- Am nevoie de tratament pentru o afecțiune subiacentă?
- Care sunt unele modalități prin care pot atenua simptomele mele?
- Trebuie să consult un medic ORL (otorinolaringolog) sau un alt medic specialist?
Întrebări frecvente
Fantosmia vs. parosmie: Care este diferența?
Fantosmia este atunci când detectați mirosuri care nu sunt acolo, în timp ce parosmia se referă la un simț al mirosului distorsionat. Aceste afecțiuni împărtășesc multe dintre aceleași cauze. Ca și fantosmia, tratamentul parosmiei depinde de cauza subiacentă.
Fantosmia este o afecțiune de sănătate mintală?
Nu, dar fantosmia poate fi un simptom al unor tulburări de dispoziție și afecțiuni de sănătate mintală, inclusiv schizofrenia.
Ce ar trebui să fac dacă mirosurile fantomă îmi afectează calitatea vieții?
Este important să consultați un medic specialist pentru a determina cauza și a primi tratament adecvat. Între timp, puteți încerca remedii casnice, cum ar fi irigarea nazală, pentru a atenua simptomele.
Fantosmia se referă la detectarea mirosurilor care nu sunt cu adevărat acolo. Este un simptom al multor afecțiuni comune, inclusiv alergii, răceli și infecții ale tractului respirator superior. Ar putea indica, de asemenea, o afecțiune legată de creier, inclusiv epilepsie, accident vascular cerebral sau boala Alzheimer. Dacă aveți mirosuri fantomă care durează mai mult de câteva săptămâni, programați o consultație la medicul dumneavoastră specialist. Acesta poate determina cauza subiacentă și poate recomanda tratamentul adecvat.
Vă rugăm să rețineți că informațiile prezentate aici sunt cu scop informativ și nu înlocuiesc sfatul medical profesionist. Consultați întotdeauna un medic specialist pentru diagnostic și tratament.
Vezi specialitati
Medici specialiști
Articole similare
Anosmie (Pierderea Mirosului)
Anosmia apare atunci când nu puteți detecta mirosuri. De obicei, este un efect secundar temporar al unei răceli sau infecții sinusale care dispare odată cu vindecarea acestora. Dar, uneori, anosmia poate fi un simptom al altor probleme medicale mai grave, cum ar fi diabetul sau leziunile traumatice cerebrale.
Dizartria
Dizartria este o tulburare motorie a vorbirii, în care deteriorarea sistemului nervos determină paralizia sau slăbirea mușchilor care produc vorbirea. Deteriorarea poate îngreuna controlul limbii sau al cutiei vocale, ceea ce face ca vorbirea să devină neclară. Terapia logopedică vă poate ajuta să comunicați mai eficient.
Polipi Nazali
Polipii nazali sunt excrescențe moi, nedureroase și necanceroase care se pot forma în mucoasa nasului sau a sinusurilor. Apar cel mai adesea la persoanele cu astm, alergii, infecții repetate sau inflamație nazală. Medicația și intervenția chirurgicală ambulatorie pot reduce polipii nazali și pot ameliora simptomele.
Congestia Nazală
Congestia nazală apare când ceva irită țesuturile care căptușesc interiorul nasului. Iritația declanșează o reacție în lanț de inflamație, umflare și producție de mucus, făcând dificilă intrarea aerului prin nas. Netratată, congestia nazală poate provoca sinuzită, polipi nazali sau infecții ale urechii medii.
Secreții Postnazale
Atunci când se acumulează mucus în exces și se scurge pe partea posterioară a gâtului, se numește secreție postnazală. Pe lângă senzația de mucus care se scurge în gât, simptomele secreției postnazale includ tuse, nevoia de a-ți dregere gâtul și răgușeală. Secrețiile postnazale au multe cauze, inclusiv alergii, infecții, sarcină, medicamente și reflux gastroesofagian (boala de reflux gastroesofagian - BRGE).
Paralizia Pseudobulbară
Paralizia pseudobulbară reprezintă un complex de simptome, cum ar fi dificultăți la înghițire și vorbire, care se dezvoltă ca urmare a diferitelor cauze de leziuni cerebrale. Nu există un tratament specific pentru paralizia pseudobulbară, dar terapiile pot ajuta la gestionarea manifestărilor acesteia.
Infecția Sinusală (Sinuzita)
Sinuzita este o inflamație a țesuturilor din sinusuri (spațiile din frunte, obraji și nas, umplute de obicei cu aer). Aceasta provoacă dureri faciale, nas înfundat sau care curge și, uneori, febră și alte simptome. De obicei, este cauzată de răceala comună, dar și alți viruși, bacterii, fungi și alergii pot provoca sinuzită.
Adenoidita
Adenoidita este inflamația glandelor adenoide ale copilului dumneavoastră. Adenoidele lor se pot umfla ca răspuns la infecții bacteriene și virale, alergii și reflux acid. Adenoidita adesea se vindecă de la sine sau cu antibiotice. Dacă copilul dumneavoastră face adenoidită frecvent, este posibil să aibă nevoie de o intervenție chirurgicală pentru a îndepărta glandele adenoide.
Akatizia
Akatizia este incapacitatea de a rămâne nemișcat fizic. Este o tulburare de mișcare care este legată de anumite tipuri de medicamente, în special medicamentele antipsihotice. Persoanele cu akatizie simt o nevoie intensă și incontrolabilă de a se mișca - în principal, partea inferioară a corpului.