Epilepsia Abdominală

Epilepsia abdominală este o formă rară de epilepsie a lobului temporal, manifestată prin simptome abdominale, cum ar fi durere, greață și vărsături, însoțite de crize epileptice. Crizele epileptice pot avea o gamă largă de simptome, inclusiv pierderea inexplicabilă a cunoștinței sau mișcări musculare incontrolabile. Crizele pot apărea cu frecvențe variabile și pot avea loc de mai multe ori pe zi. Simptomele pot varia. De exemplu, durerea de stomac poate oscila brusc de la ușoară la severă de la o criză la alta. Există opțiuni de tratament disponibile pentru a vă ajuta să gestionați acest tip de epilepsie.

Simptome și Cauze

Simptomele Epilepsiei Abdominale

Simptomele epilepsiei abdominale pot include:

• Durere abdominală (în partea superioară stângă și/sau în partea inferioară dreaptă) care variază în intensitate
• Greață și vărsături
• Convulsii incontrolabile și pierderea cunoștinței (crize tonico-clonice generalizate)
• Diaree
• Senzație de furnicături sau înțepături la nivelul pielii (parestezie)
• Modificări ale vederii
• Confuzie
• Anxietate
• Durere de cap

Când se termină criza, vă puteți simți somnoros, obosit sau letargic. Aceasta este cunoscută sub numele de starea postictală a unei crize.

Cauzele Epilepsiei Abdominale

Descărcări anormale de activitate electrică în lobul temporal (partea creierului din spatele urechilor) cauzează epilepsia abdominală. Creierul dumneavoastră trimite constant semnale sau mesaje către diferite părți ale corpului pentru a-i spune să-și facă treaba conform așteptărilor. Când apare o descărcare de activitate electrică anormală, aceste semnale nu ajung unde trebuie să ajungă, cum ar fi la abdomen, în acest caz. Acest lucru provoacă simptomele epilepsiei abdominale. Motivul exact pentru care se întâmplă acest lucru nu este bine cunoscut, deoarece este o afecțiune rară.

Factori de Risc ai Epilepsiei Abdominale

Majoritatea cazurilor de epilepsie abdominală afectează copiii, dar și adulții pot prezenta această afecțiune. Puteți fi mai expus riscului dacă aveți:

• O tumoră cerebrală
• Traumatism cranio-cerebral
• Atrofie cerebrală
• Regiuni ale creierului subdezvoltate

Complicațiile Epilepsiei Abdominale

Epilepsia abdominală poate duce la malnutriție, deoarece poate perturba sistemul digestiv și poate provoca greață și vărsături frecvente. Ca și în cazul oricărui tip de criză, puteți fi expus riscului de căderi și leziuni fizice atunci când vă pierdeți cunoștința și nu vă puteți controla mișcările musculare. Epilepsia poate avea un efect semnificativ asupra sănătății dumneavoastră mintale. Poate duce la izolare socială, deoarece simptomele pot apărea imprevizibil. Sau poate duce la anxietate sau depresie din cauza modului în care vă afectează simptomele. Un specialist în sănătate mintală vă poate ajuta să vă gestionați starea emoțională. Acest lucru este la fel de important ca și tratarea simptomelor fizice.

Diagnostic și Teste

Cum diagnostichează medicii epilepsia abdominală

Un medic specialist va diagnostica epilepsia abdominală după un examen fizic și investigații. Specialistul va afla mai multe despre istoricul dumneavoastră medical și despre simptome. Apoi, poate efectua o electroencefalogramă (EEG). Acesta este un test care îl ajută pe medic să afle mai multe despre modul în care funcționează creierul dumneavoastră. Epilepsia abdominală apare pe un EEG atunci când există activitate electrică anormală în lobii temporali. Pot fi necesare investigații suplimentare pentru a exclude alte afecțiuni cu simptome similare, cum ar fi analize de sânge și imagistice ale creierului și abdomenului.

Management și Tratament

Cum este tratată epilepsia abdominală?

Medicul specialist poate trata epilepsia abdominală cu:

• Medicamente anticonvulsivante. Medicul dumneavoastră poate oferi unul sau o combinație de medicamente pentru a reduce numărul și/sau severitatea crizelor.
• Intervenție chirurgicală. Dacă medicamentele nu au succes, medicul dumneavoastră vă poate recomanda o trimitere către un centru specializat în chirurgia epilepsiei pentru a determina dacă sunteți un candidat pentru acest tip de tratament.

Când ar trebui să consult un medic specialist?

Vizitați un medic specialist dacă aveți:

• Simptome noi sau agravate
• Efecte secundare ale tratamentului
• Probleme de sănătate mintală

Dumneavoastră vă cunoașteți cel mai bine corpul. Spuneți-i medicului dumneavoastră dacă observați ceva neobișnuit sau dacă ceva nu pare în regulă.

Evoluție / Prognoză

La ce mă pot aștepta dacă am epilepsie abdominală?

Poate dura ceva timp pentru a primi un diagnostic corect pentru epilepsia abdominală, deoarece simptomele pot arăta foarte similar cu multe alte afecțiuni. Echipa dumneavoastră de îngrijire vă va ajuta să gestionați aceste simptome până când vor putea să-și dea seama ce se întâmplă. De exemplu, este obișnuit să începeți să luați medicamente anticonvulsivante înainte de a primi un diagnostic oficial de epilepsie abdominală. Mulți oameni au succes cu medicamentele anticonvulsivante pentru a reduce frecvența crizelor. Dar, uneori, medicamentele nu sunt potrivite pentru ceea ce are nevoie corpul dumneavoastră. Medicul dumneavoastră poate avea alte recomandări, cum ar fi o intervenție chirurgicală, dacă medicamentele nu sunt eficiente.

Întrebări frecvente

• Care este diferența dintre migrena abdominală și epilepsia abdominală? Migrena abdominală și epilepsia abdominală au simptome similare și pot fi confundate una cu alta, dar există diferențe între ambele afecțiuni. Principala diferență este durata, sau cât durează simptomele dumneavoastră. Simptomele migrenei abdominale durează de obicei mai mult decât cele ale epilepsiei abdominale. O migrenă abdominală poate dura de la una până la 72 de ore. Puteți avea simptome de epilepsie abdominală doar pentru câteva secunde sau minute, dar adesea mai puțin de o oră. De asemenea, o electroencefalogramă (EEG) va arăta activitate electrică anormală în creier în cazul epilepsiei și nu în cazul unei migrene.

• Cât de frecvente sunt crizele în epilepsia abdominală? Crizele pot varia de la câteva pe an la mai multe pe zi, depinzând de persoană și de eficacitatea tratamentului.

• Ce pot face dacă medicamentele nu funcționează? Discutați cu medicul dumneavoastră despre alte opțiuni, cum ar fi modificarea medicamentelor, investigații suplimentare pentru a confirma diagnosticul sau posibilitatea unei intervenții chirurgicale.

Este important să rețineți că acest articol oferă informații generale. Vă încurajăm să consultați un medic specialist pentru o evaluare personalizată și un plan de tratament adecvat.