Entorsă Musculară
Entorsele musculare (mușchii întinși) sunt leziuni frecvente, dar dureroase. Adesea, un mușchi întins poate fi tratat acasă. Dar nu toate entorsele sunt la fel: o ruptură severă poate necesita îngrijire medicală sau chiar o intervenție chirurgicală. Urmați sfaturile medicului dumneavoastră pentru a asigura o recuperare fără probleme.
Entorsă Musculară
O entorsă musculară (mușchi întins sau rupt) este o leziune comună, dar adesea tratabilă. Este important să înțelegeți gravitatea entorsei și să urmați recomandările medicale pentru o recuperare optimă. Recuperarea variază de la câteva săptămâni pentru entorsele ușoare, până la câteva luni pentru cele severe.
Ce este o entorsă musculară?
Entorsele musculare pot varia de la ușoare la severe. O entorsă musculară de gradul 1 întinde și rupe doar câteva fibre. Dar o entorsă musculară de gradul 3 rupe complet mușchiul.
O entorsă musculară, sau mușchi întins, este o ruptură a fibrelor musculare. Este una dintre cele mai frecvente leziuni ale țesuturilor moi. Puteți întinde un mușchi trăgând de el prea tare sau folosindu-l prea mult, ceea ce slăbește fibrele.
Entorsele musculare pot fi minore sau majore. O entorsă ușoară poate rupe doar fibre mici în țesutul muscular, în timp ce una severă îl poate rupe complet. Entorsele sunt dureroase, dar majoritatea se pot vindeca cu timp și odihnă.
Mușchii dumneavoastră sunt alcătuiți din mii de fibre mici împletite. Atunci când întindeți un mușchi, fibrele sunt întinse dincolo de limita lor și se rup.
Tipuri de entorse musculare
Tipurile comune de entorse musculare includ:
- Entorsă musculară abdominală
- Entorsă lombară (dureri de spate)
- Entorsă inghinală
- Entorsă a flexorilor șoldului
- Entorsă musculară a gambei
- Entorsă musculară a ischiogambierilor
Profesioniștii din domeniul sănătății clasifică, de asemenea, entorsele musculare ca fiind acute sau cronice.
- Entorse musculare acute. Acestea se întâmplă brusc și provoacă simptome imediate. Puteți întinde un mușchi printr-o mișcare bruscă și forțată sau prin răsucire.
- Entorse musculare cronice. Acestea se dezvoltă treptat, la fel ca și simptomele. Puteți rupe treptat un mușchi folosindu-l excesiv, fără a-i acorda suficient timp pentru a se repara.
Simptome și Cauze
Simptomele rupturilor musculare
Simptomele unui mușchi întins sau rupt includ:
- Durere musculară
- Spasme musculare
- Echimoze (vânătăi)
- Inflamație
- Slăbiciune musculară
- Limitarea amplitudinii de mișcare
- Senzația de "pocnitură" în timpul leziunii
- Vizualizarea unui gol sau a unei adâncituri în forma mușchiului
Cum se simte un mușchi rupt?
Un mușchi rupt este dureros atunci când încercați să-l folosiți. De obicei, puteți localiza durerea într-un singur loc. S-ar putea să o puteți conecta cu un eveniment sau o activitate recentă. Dacă este o entorsă musculară cronică, este posibil să dezvoltați dureri treptat, pe parcursul câtorva zile. Dacă este o entorsă musculară acută, veți simți durere imediat și s-ar putea să simțiți chiar ca o rupere. De asemenea, este posibil să simțiți că mușchiul slăbește și este posibil să simțiți că nu îl puteți folosi deloc.
Cauzele entorselor musculare
Entorsele musculare apar atunci când rupeți fibrele mușchiului. Acest lucru se poate întâmpla brusc sau treptat.
Cauzele comune ale entorselor musculare includ:
- Leziuni acute. Entorsele musculare sunt adesea leziuni sportive, cauzate de sprinturi bruște, răsuciri sau sărituri. Dar entorsele musculare accidentale sunt, de asemenea, frecvente în viața de zi cu zi.
- Leziuni cauzate de efort repetat. Repetarea aceleiași mișcări de mai multe ori, fie la locul de muncă, fie într-o activitate recreativă, vă poate întinde mușchii în timp.
- Supraantrenamentul. Antrenarea sau munca prea grea sau prea lungă fără a lăsa mușchii să se odihnească îi slăbește. Dacă nu au șansa să se refacă, s-ar putea rupe în schimb.
- Subantrenamentul. Flexibilitatea și forța scăzută pot determina întinderea mușchilor la utilizarea obișnuită. Neîntinderea sau încălzirea înainte de exerciții fizice vă poate suprasolicita mușchii înainte ca aceștia să fie pregătiți.
Factori de risc ai entorselor musculare
Unii mușchi sunt mai predispuși la rupturi decât alții. Aceștia sunt mușchii care:
- Trec peste mai multe articulații. Mușchii care trec peste articulații acționează adesea pentru a restrânge alți mușchi atunci când mișcați acea articulație. Dacă articulația se mișcă cu prea multă forță, acești mușchi simt mai întâi impactul.
- Se contractă excentric. Mușchii excentrici se întind și se alungesc atunci când suportă o sarcină. Ei absorb impactul sarcinii cu mișcări controlate, cum ar fi coborârea unei greutăți sau mersul la vale.
- Au fibre musculare de tip II. Mușchii cu concentrații mai mari de fibre musculare de tip II (fibre cu contracție rapidă) sunt concepuți pentru explozii scurte de putere și viteză, astfel încât folosesc mai multă forță.
Alți factori de risc care pot contribui la entorsele musculare includ:
- Rigiditate musculară. Când mușchii sunt încordați și inflexibili, fibrele se rup mai ușor.
- Dezechilibre musculare. Favorizarea unor mușchi în detrimentul altora poate face ca ceilalți să fie prea slabi.
- Leziuni anterioare. Mușchii care au fost rupți înainte sunt mai predispuși să se rupă din nou.
Diagnostic și Teste
Cum este diagnosticată o entorsă musculară?
Dacă v-ați întins un mușchi, probabil că veți avea o idee destul de bună despre cum s-a întâmplat. Un medic specialist va începe prin a vă întreba când a început durerea și ce făceați în acel moment. Apoi, va examina zona, care poate avea vânătăi și umflături vizibile dacă au trecut cel puțin 24 de ore de la leziune. O va simți ușor pentru a vedea dacă este sensibilă și va testa mușchiul pentru forță și amplitudinea de mișcare.
Un examen fizic este adesea suficient pentru a diagnostica un mușchi întins. Dar, în unele cazuri, medicul dumneavoastră specialist poate dori să facă o investigație RMN pentru a exclude alte afecțiuni sau pentru a determina amploarea rupturii și a o grada.
Gradele entorselor musculare
Profesioniștii din domeniul sănătății gradatează, de asemenea, entorsele musculare în funcție de cât de severe sunt.
- Gradul I. Dacă aveți o entorsă musculară ușoară, v-ați întins și v-ați tras mușchiul suficient pentru a provoca daune minore, dar nu este rupt complet. Acesta este cel mai frecvent tip.
- Gradul II. O entorsă musculară moderată a rupt o parte sau chiar cea mai mare parte a mușchiului. Acest lucru vă va afecta forța musculară și amplitudinea de mișcare. Poate dura timp pentru a se vindeca.
- Gradul III. Dacă aveți o entorsă musculară severă, mușchiul dumneavoastră s-a rupt complet. O ruptură musculară completă (ruptură musculară) ar putea necesita o intervenție chirurgicală pentru a fi reparată.
Management și Tratament
Care este cel mai bun tratament pentru un mușchi întins?
Majoritatea oamenilor se pot recupera după un mușchi întins acasă. Doar o ruptură severă, de gradul III, ar putea necesita o intervenție chirurgicală. O intervenție chirurgicală pentru o ruptură musculară completă înseamnă coaserea capetelor mușchiului înapoi împreună.
Tratamentul la domiciliu pentru o entorsă musculară include:
- Metoda RICE. Odihna, gheața, compresia și elevația pot ajuta la ameliorarea durerii și a inflamației în timpul primelor zile de recuperare. După primele câteva zile, puteți începe să-l mișcați din nou.
- Cârje. Dacă leziunea este în partea inferioară a corpului, este posibil să fie nevoie să folosiți cârje pentru a nu pune greutate pe mușchi atunci când mergeți. Medicul specialist vă poate îndruma cu privire la cât timp să le folosiți.
- Analgezice. Medicamentele antiinflamatoare, cum ar fi AINS, pot ajuta în timpul primelor zile de recuperare. După aceasta, medicul dumneavoastră specialist vă poate recomanda schimbarea medicamentelor.
- Fizioterapie. Este important să reintroduceți mișcarea ușoară după primele zile de recuperare. Un kinetoterapeut vă poate ghida în exerciții specifice pentru reabilitarea mușchiului.
- Injecții cu plasmă bogată în trombocite. Acest tratament mai nou folosește trombocite din propriul sânge pentru a stimula repararea țesuturilor. Este încă neîncercat, dar unele studii sugerează că poate accelera vindecarea.
Când ar trebui să consult un medic specialist pentru o entorsă musculară?
Consultați un medic specialist dacă entorsa dumneavoastră musculară:
- Pare severă. Dacă ați auzit sau ați simțit o "pocnitură" când mușchiul s-a rupt, dacă nu vă puteți mișca deloc mușchiul sau dacă durerea, vânătăile și umflăturile sunt severe, consultați imediat un medic specialist.
- Nu se îmbunătățește. Dacă simptomele persistă sau se agravează după câteva zile, este posibil ca leziunea să nu fie atât de minoră pe cât credeți. Este timpul ca un medic specialist să o examineze.
- Declanșează simptome noi. Dacă dezvoltați simptome legate de nervi, cum ar fi amorțeală, furnicături, slăbiciune bruscă sau dificultăți în controlul anumitor mușchi, este posibil să aveți leziuni nervoase.
S-ar putea să doriți să întrebați:
- Ce mușchi mi-am întins?
- Ce grad are entorsa mea musculară (cât de gravă este?)
- Ce activități ar trebui să evit în timpul recuperării?
- Cât timp ar trebui să mă odihnesc și când ar trebui să încep să mă mișc din nou?
Prevenție
Ce pot face pentru a preveni entorsele musculare?
Câteva reguli simple pentru a ajuta la prevenirea entorselor musculare sunt:
- Antrenați-vă mușchii cu un program zilnic de fitness.
- Întindeți-vă și încălziți-vă mușchii înainte de a-i folosi.
- Verificați-vă tehnica atunci când ridicați greutăți sau efectuați sarcini fizice.
- Acordați atenție posturii și ergonomiei la locul de muncă.
Prognoză
Cât durează să se vindece un mușchi întins?
Dacă aveți doar o entorsă musculară minoră (gradul I), ar trebui să se vindece în câteva săptămâni. Entorsele musculare moderate (gradul II) pot dura câteva săptămâni până la luni pentru a se vindeca complet. O entorsă musculară severă (gradul III) poate dura patru până la șase luni pentru a se vindeca după o intervenție chirurgicală. Este posibil să fie nevoie să vă imobilizați mușchiul cu un ghips până la șase săptămâni înainte de a începe programul de reabilitare. Sportivii vor trebui să renunțe la sezon.
Majoritatea oamenilor se recuperează complet după o entorsă musculară, chiar și una severă. Dar modul în care vă tratați mușchiul în timpul recuperării poate afecta cât de bine se vindecă. În unele cazuri, mușchiul ar putea reține niște țesut cicatricial, care este mai rigid și mai fragil decât țesutul muscular sănătos. Acest lucru face mai ușor ruperea din nou a mușchiului. S-ar putea să trebuiască să fiți mai atent la modul în care vă folosiți mușchiul în viitor.
O entorsă musculară este dureroasă. Pentru unii, frustrarea de a trebui să renunțe la sporturile și activitățile preferate în timp ce vă recuperați poate fi la fel de dificilă. Dar mușchiul dumneavoastră are nevoie de timp pentru a se vindeca și are nevoie de atenția dumneavoastră răbdătoare în timpul procesului de reabilitare. Acordarea acestui timp este cea mai bună modalitate de a vă asigura că veți putea reveni în siguranță la ceea ce vă place să faceți, la nivelul de intensitate cu care sunteți obișnuit.
Întrebări frecvente
- Cât timp durează recuperarea după o entorsă musculară? Durata recuperării variază în funcție de severitatea entorsei, de la câteva săptămâni pentru entorsele de gradul I, până la câteva luni pentru cele de gradul III.
- Pot face exerciții fizice în timpul recuperării? După primele zile de odihnă, reintroducerea graduală a mișcărilor ușoare și a exercițiilor de reabilitare este importantă pentru recuperare. Un kinetoterapeut vă poate ghida în acest proces.
- Când ar trebui să consult un medic specialist? Dacă durerea este severă, dacă simțiți o "pocnitură" în momentul leziunii, dacă nu puteți mișca mușchiul, sau dacă simptomele nu se îmbunătățesc după câteva zile, consultați un medic specialist.
Vă rugăm să rețineți că aceste informații au un caracter general și nu înlocuiesc sfaturile unui medic specialist. Consultați întotdeauna un profesionist medical pentru diagnostic și tratament adecvat.
Vezi specialitati
Medici specialiști
Articole similare
Entorsă de Mușchi Gambei (Mușchi Gambei Întins)
O entorsă de mușchi gambei apare când întindeți excesiv mușchii de pe partea posterioară a gambei. Numită și mușchi al gambei întins, această leziune poate varia de la ușoară la severă. Tratamentul pentru leziunile ușoare implică de obicei odihnă, gheață, compresie și elevație. Leziunile severe pot necesita tratament suplimentar de la un medic specialist.
Contuzie Musculară
O contuzie musculară este o vânătaie la nivelul mușchiului. Apare în urma unei lovituri directe, puternice asupra mușchiului. Îngrijirea la domiciliu este, de obicei, suficientă pentru a trata majoritatea vânătăilor musculare. Totuși, contuziile musculare moderate sau severe pot necesita îngrijire medicală. Trebuie să fiți atenți și la semnele unor posibile complicații, cum ar fi umflarea rapidă și amorțeala în zona afectată.
Miozita Osificantă
Miozita osificantă apare atunci când țesut osos se dezvoltă unde nu ar trebui, adesea în mușchi sau țesuturi moi. Majoritatea persoanelor cu miozită osificantă o dezvoltă după un traumatism. Dar unele tipuri rare de miozită osificantă sunt ereditare. Dacă dezvoltați miozită osificantă după o leziune, de obicei o puteți trata cu opțiuni nechirurgicale.
Tendinita Ahileană
Tendonul lui Ahile vă conectează osul călcâiului de mușchiul gambei. Dacă este suprasolicitat, puteți dezvolta tendinită ahileană, principala cauză a durerii tendonului lui Ahile. Netratată, poate duce la o ruptură a tendonului lui Ahile. Tratamentul tendinitei ahileene include repaus, fizioterapie și încălțăminte de susținere. S-ar putea să aveți nevoie de intervenție chirurgicală dacă simptomele nu dispar.
Paratenonită Ahileană
Paratenonita ahileană apare din cauza inflamației țesutului care acoperă tendonul lui Ahile. Suprasolicitarea, mișcările repetitive sau încălțămintea nepotrivită pot provoca inflamarea paratenonului, ducând la cicatrici care limitează mișcarea tendonului.
Amioplazia
Benzi de țesut muscular vă ajută să vă mișcați articulațiile și să mențineți poziția naturală a corpului. În amioplazie, acest țesut se îngroașă sau se deteriorează, rezultând contracturi. Aceste contracturi determină rigidizarea și îndoirea articulațiilor în moduri care le fac dificil de utilizat. Amioplazia este prezentă la naștere și afectează de obicei atât brațele, cât și picioarele.
Arahnoidita
Arahnoidita este o afecțiune rară caracterizată prin durere, cauzată de inflamația arahnoidei, una dintre membranele care înconjoară nervii măduvei spinării. Aceasta poate cauza durere severă și simptome neurologice, cum ar fi slăbiciune musculară. Arahnoidita are mai multe cauze posibile, iar tratamentul este orientat spre gestionarea simptomelor.
Artrita la Încheietura Mâinii
Artrita la încheietura mâinii cauzează durere, umflături și rigiditate care se agravează cu cât o folosiți mai mult. Uneori, este o afecțiune inflamatorie (cum ar fi artrita reumatoidă), dar cel mai adesea este doar uzura normală (osteoartrita). Multe persoane pot gestiona artrita încheieturii mâinii cu auto-îngrijire. Dacă aveți nevoie de mai mult, injecțiile cu steroizi sau intervenția chirurgicală pot ajuta.
Artrogripoză
Bebeluşii născuți cu artrogripoză au articulații rigide sau blocate. Cauza artrogripozei este necunoscută, dar specialiștii suspectează factori de mediu și genetici. Tratamentele, precum fizioterapia, pot îmbunătăți calitatea vieții.