Disecția Spontană a Arterei Coronare (DSAC)

O disecție spontană a arterei coronare (DSAC) este o afecțiune gravă a inimii care apare atunci când se produce o separare sau o ruptură în peretele unei artere coronare. Diagnosticarea și tratamentul prompt sunt esențiale pentru a reduce riscul de complicații severe.

Prezentare Generală

Ce este disecția spontană a arterei coronare (DSAC)?

Disecția spontană a arterei coronare (DSAC) apare atunci când există o separare sau o ruptură în peretele unei artere coronare. Ruptura poate apărea în oricare dintre cele trei straturi ale peretelui arterei coronare. Sângele se infiltrează între straturi. Acest sânge prins determină bombarea arterei spre interior. Bomba blochează sau încetinește fluxul sanguin către inimă.

DSAC crește riscul de sindrom coronarian acut. Acesta este un tip de boală coronariană care provoacă dureri în piept sau angină pectorală. De asemenea, sunteți expus riscului de a avea un infarct miocardic care vă pune viața în pericol.

Ce înseamnă termenul „disecție spontană a arterei coronare”?

Pentru a înțelege mai bine această afecțiune, poate ajuta descompunerea semnificației fiecărui termen:

• Spontan înseamnă că afecțiunea se întâmplă fără avertisment.
• Arterele coronare sunt vase de sânge cardiace care transportă sânge oxigenat către inimă. Aveți o arteră coronară principală stângă și dreaptă care se ramifică în vase de sânge mai mici.
• Disecție este termenul medical pentru separarea țesutului.

Ce este sindromul coronarian acut?

Sindromul coronarian acut este un termen umbrelă pentru afecțiunile care duc la o reducere bruscă a fluxului sanguin către inimă. Acesta apare atunci când depozitele de grăsime numite placă se rup neașteptat în interiorul unei artere. Această acumulare de placă este, de asemenea, cunoscută sub numele de ateroscleroză sau „întărirea arterelor”. Boala coronariană crește riscul de insuficiență cardiacă care vă pune viața în pericol, infarct miocardic sau accident vascular cerebral.

Cât de frecventă este disecția spontană a arterei coronare (DSAC)?

Experții medicali consideră că DSAC este o afecțiune subdiagnosticată. Aceasta poate reprezenta până la 4% din toate cazurile de sindrom coronarian acut și 1 din 4 cazuri la femeile cu vârsta sub 50 de ani.

Simptome și Cauze

Ce cauzează disecția spontană a arterei coronare (DSAC)?

Experții nu sunt siguri de ce apare DSAC. Mulți oameni care dezvoltă această ruptură arterială sunt mai tineri și activi fizic. Și nu au antecedente cunoscute de boli de inimă.

Persoanele care dezvoltă DSAC au născut recent. DSAC este, de asemenea, mai probabil să apară în perioada menstruației sau în timpul postmenopauzei. Acești factori de risc sugerează că fluctuațiile hormonilor feminini pot juca un rol.

Bărbații reprezintă mai puțin de 10% din incidentele de DSAC. Rupturile arteriale la bărbați apar cel mai adesea după antrenamente de forță sau ridicarea unui obiect greu. Efortul fizic poate provoca ruptura.

În cazuri rare, forța vărsăturilor severe sau a tusei poate provoca ruperea peretelui arterial. Un accident traumatic sau o procedură medicală, cum ar fi cateterismul cardiac, poate provoca o disecție a arterei coronare. Acest tip de ruptură are o cauză cunoscută.

Cine este expus riscului de disecție spontană a arterei coronare (DSAC)?

Persoanele cu anumite afecțiuni pot fi mai predispuse la disecția arterei coronare. Aceste afecțiuni includ:

• Boli ale țesutului conjunctiv, cum ar fi sindromul Marfan.
• Tensiune arterială periculos de mare.
• Displazia fibromusculară (DFM).
• Hipotiroidism.
• Boli inflamatorii, cum ar fi lupusul, scleroza multiplă (SM) și sarcoidoza.
• Tulburare de consum de substanțe.

Care sunt simptomele disecției spontane a arterei coronare (DSAC)?

Lipsa fluxului sanguin din DSAC poate provoca un infarct miocardic sau un tip de durere în piept numită angină instabilă. Această formă periculoasă de angină crește riscul de infarct miocardic.

DSAC este o urgență medicală. Sunați la 112 dacă aveți simptome de infarct miocardic, cum ar fi:

• Amețeli sau leșin (sincopă).
• Transpirație excesivă (hiperhidroză) sau piele umedă.
• Palpitații cardiace sau aritmie.
• Durere musculo-scheletică în braț, umăr sau maxilar.
• Greață și vărsături sau indigestie.
• Scurtarea respirației.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticată disecția spontană a arterei coronare (DSAC)?

Disecția spontană a arterei coronare poate fi dificil de diagnosticat. Dacă aveți dureri în piept sau alte semne de infarct miocardic, medicul dumneavoastră poate efectua aceste teste pentru a verifica o DSAC:

• Testul markerilor enzimatici pentru a verifica nivelurile ridicate de enzime cardiace care pot indica un infarct miocardic.
• Angiogramă pentru a vizualiza imagini 3D în mișcare ale fluxului sanguin către inimă. Aceasta poate include angiografie coronariană computerizată (CCTA) sau angiografie prin rezonanță magnetică (MRA).
• Tomografie de coerență optică intravasculară (IVOCT) pentru a vizualiza artera din interior spre exterior.
• Ecografie intravasculară (IVUS) pentru a captura imagini detaliate ale interiorului arterelor dumneavoastră.

Management și Tratament

Cum tratează medicii disecția spontană a arterei coronare (DSAC)?

Până la 3 din 4 persoane care dezvoltă DSAC se ameliorează cu medicamente, cum ar fi cele utilizate pentru:

• Gestionarea tensiunii arteriale (beta-blocante).
• Gestionarea colesterolului ridicat.
• Prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente antiplachetare).

Se estimează că 14% dintre persoane au DSAC severă care necesită tratamente urgente, în spital, care pot include:

• Cateterism cardiac și angioplastie coronariană și stent (proceduri intervenționale).
• By-pass aortocoronarian (CABG).
• Dispozitiv de asistare a ventriculului stâng (asistență circulatorie mecanică) sau defibrilator cardioverter implantabil (DCI).
• Transplant cardiac (extrem de rar).

Prevenție

Puteți preveni disecția spontană a arterei coronare (DSAC)?

Dacă ați avut o ruptură arterială, poate fi necesar să restricționați anumite activități fizice și antrenamente de forță pentru a preveni o altă ruptură. Furnizorul dumneavoastră de asistență medicală poate recomanda, de asemenea, reabilitare cardiacă. Această reabilitare vă îmbunătățește sănătatea inimii și vă învață cum să faceți exerciții fizice în siguranță.

În prezent, nu există o legătură directă cunoscută între DSAC și controlul hormonal al nașterii. Dar majoritatea furnizorilor de asistență medicală recomandă mai întâi opțiuni de control al nașterii nehormonale, cum ar fi vasectomia și ligatura trompelor. Întrebați furnizorul dumneavoastră de asistență medicală ce opțiune este potrivită pentru dumneavoastră.

Puteți lua, de asemenea, măsuri de protecție a inimii pentru a reduce riscul de boli de inimă. Puteți:

• Consumați o dietă sănătoasă pentru inimă pentru a reduce nivelul colesterolului.
• Reduceți consumul de sodiu și gestionați tensiunea arterială ridicată.
• Beți alcool cu moderație și obțineți ajutor pentru tulburările legate de consumul de alcool.
• Cunoașteți-vă grăsimile și mâncați mai puține grăsimi nesănătoase.
• Gestionați diabetul.
• Căutați ajutor pentru a renunța la fumat.
• Rămâneți activ fizic și mențineți o greutate sănătoasă.

Prognoză

Care este perspectiva pentru o persoană cu disecție spontană a arterei coronare (DSAC)?

DSAC poate pune viața în pericol, luând viețile a până la 5% dintre persoanele care o dezvoltă. O ruptură arterială vă crește riscul de:

• Angină cronică: un număr mic de persoane dezvoltă această durere sau presiune toracică continuă. Nu răspunde bine la tratamentele tradiționale, cum ar fi nitroglicerina.
• Recurența bolii: aproximativ 1 din 10 persoane au o recurență a DSAC în decurs de trei ani de la tratamentul inițial. Furnizorul dumneavoastră de asistență medicală poate comanda teste mai frecvente pentru a detecta mai repede rupturile.
• Inflamația inimii: DSAC poate contribui la pericardită, inflamația sacului care acoperă inima. Furnizorul dumneavoastră poate comanda RMN-uri cardiace sau angiograme pentru a verifica această problemă.

Viața cu DSAC

Când ar trebui să sun medicul?

Sunați la 112 dacă credeți că aveți un infarct miocardic. Ar trebui să vă sunați medicul dacă aveți:

• Durere sau presiune în piept (angină).
• Transpirații reci.
• Durere în brațe, maxilare sau umeri.
• Scurtarea respirației.
• Oboseală inexplicabilă, amețeli sau slăbiciune.

Ce ar trebui să întreb medicul meu?

Este posibil să doriți să întrebați medicul dumneavoastră:

• Ce a cauzat disecția spontană a arterei coronare?
• Pot avea din nou disecție spontană a arterei coronare?
• Ce măsuri ar trebui să iau pentru a-mi proteja sănătatea inimii?
• Ar trebui să caut semne de complicații?

Întrebări frecvente

• Ce factori de risc ar trebui să monitorizez după un episod de DSAC? Monitorizați tensiunea arterială, nivelul colesterolului, greutatea și urmați un stil de viață sănătos pentru inimă.
• Este sigur să fac exerciții fizice după DSAC? Discutați cu medicul dumneavoastră sau cu un specialist în reabilitare cardiacă despre un program de exerciții fizice sigur și adecvat.
• Ce medicamente sunt prescrise de obicei după DSAC? Medicamentele includ de obicei beta-blocante, antiagregante plachetare și statine, în funcție de starea dumneavoastră individuală.

Este important să rețineți că informațiile furnizate aici sunt doar în scop informativ. Dacă aveți preocupări cu privire la sănătatea dumneavoastră sau credeți că aveți simptome de DSAC, consultați imediat un medic specialist. Acesta vă poate oferi un diagnostic precis și un plan de tratament personalizat.