Depresia respiratorie (Hipoventilația)

Depresia respiratorie (hipoventilația) apare atunci când respirați prea încet sau superficial, împiedicând schimbul adecvat de gaze în plămâni. Schimbul de gaze reprezintă procesul prin care oxigenul se deplasează din sacii de aer (alveole) din plămâni în sânge, iar dioxidul de carbon (CO2) se deplasează din sânge în plămâni. CO2 – care este un produs rezidual pe care corpul nu îl poate utiliza – părăsește apoi corpul atunci când expirați.

Hipoventilația împiedică dioxidul de carbon să părăsească sângele, determinând acumularea acestuia (hipercapnie). Uneori, poate, de asemenea, împiedica oxigenul să ajungă la plămâni, ceea ce poate duce la niveluri scăzute de oxigen în sânge (hipoxemie).

Simptome și Cauze

Care sunt simptomele depresiei respiratorii?

Simptomele depresiei respiratorii (hipoventilației) includ:

• Greață și vărsături.
• Durere de cap.
• Oboseală (fatigă) sau letargie.
• Dezorientare, confuzie sau stare mentală alterată.
• Ritm cardiac rapid.
• Amețeli.
• Respirație lentă, superficială sau dificilă.
• Piele, buze sau unghii albăstrui (cianoză).

Ce cauzează depresia respiratorie?

O cauză frecventă a depresiei respiratorii este utilizarea incorectă, supradozajul sau o reacție neașteptată la alcool, medicamente prescrise sau alte droguri, inclusiv:

• Opioide. Cunoscute și sub numele de narcotice, opioidele frecvente includ morfina, oxicodona și fentanilul.
• Benzodiazepine. Unele benzodiazepine frecvente includ lorazepamul, alprazolamul și diazepamul.
• Barbiturice. Barbituricele sunt uneori prescrise pentru convulsii sau migrene.
• Droguri recreaționale. Acestea includ heroina și gamma hidroxi-butiratul (GHB).
• Somnifere prescrise. Acestea includ zolpidemul.
• Anestezie.

Alte afecțiuni și boli care pot provoca hipoventilație includ:

• Obezitatea (sindromul de hipoventilație prin obezitate/SHO).
• Afecțiuni care obstrucționează respirația. Acestea includ boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) și apneea obstructivă în somn.
• Afecțiuni care reduc capacitatea de a regla corect respirația (drive-ul respirator). Exemplele includ accidentul vascular cerebral și hipotiroidismul.
• Afecțiuni care afectează măduva spinării, nervii sau controlul muscular. Exemplele includ distrofia musculară, leziunile nervoase sau ale măduvei spinării, scleroza multiplă (SM) și scleroza laterală amiotrofică (SLA).
• Diferențe în anatomia toracelui sau a coloanei vertebrale. Exemplele includ scolioza, spondilita anchilozantă și toracele instabil.
• Toxine sau otrăvire. Exemplele includ tetanosul, toxicitatea ciguatera (otrăvire cu pește contaminat) și botulismul.

Care sunt factorii de risc pentru depresia respiratorie?

Factorii de risc pentru depresia respiratorie includ:

• Utilizarea incorectă a medicamentelor prescrise sau recreaționale, cum ar fi opioidele sau benzodiazepinele.
• Intervenție chirurgicală recentă.
• Anumite afecțiuni pulmonare, musculare și neurologice (creier și măduva spinării), cum ar fi cele enumerate mai sus.

Care sunt complicațiile depresiei respiratorii?

Nivelurile ridicate de dioxid de carbon din sânge pot duce la complicații care pun viața în pericol, inclusiv:

• Acidoză respiratorie. Aceasta este o afecțiune în care sângele este mai acid decât ar trebui să fie.
• Insuficiență respiratorie. Aceasta este o afecțiune în care nu puteți obține suficient oxigen pentru țesuturile din corp.
• Stop cardiac.
• Comă.
• Hipertensiune pulmonară.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticată depresia respiratorie?

Pentru a diagnostica depresia respiratorie, un medic specialist vă va întreba despre simptomele dumneavoastră, istoricul medical și orice medicamente pe care le luați. Acesta poate utiliza teste speciale de sânge pentru a măsura dioxidul de carbon din sânge. De asemenea, poate utiliza alte teste pentru a înțelege cauza hipoventilației.

Ce teste ar putea fi utilizate?

Testele pentru diagnosticarea depresiei respiratorii și a cauzelor sale subiacente includ:

• Gazometria arterială.
• Teste ale funcției pulmonare.
• Oximetrie de puls. Medicii utilizează un senzor care alunecă pe deget pentru a măsura cantitatea de oxigen din sânge.
• Analize de sânge. Multe analize de sânge pot ajuta la diagnosticarea depresiei respiratorii sau a cauzelor acesteia. Acestea pot include hemograma completă (CBC), panelul metabolic de bază (BMP), screening-ul toxicologic, testul de sânge CO2 și testele funcției tiroidiene.
• Imagistica. Un medic specialist poate solicita radiografii toracice sau tomografii computerizate (CT) ale pieptului sau capului pentru a ajuta la diagnosticarea oricăror afecțiuni subiacente.
• Studiul somnului (polisomnografia). Un studiu al somnului poate diagnostica apneea în somn și poate evalua sindromul de hipoventilație prin obezitate, care poate provoca hipoventilație.

Management și Tratament

Cum este tratată depresia respiratorie?

Tratamentul pentru depresia respiratorie depinde de cauză și de cât de severă este. Medicii specialiști vă pot trata cu:

• Ventilație neinvazivă. Aceasta este o mașină care vă ajută să respirați printr-o mască pe față. Exemplele includ presiunea pozitivă continuă a căilor respiratorii (CPAP) sau presiunea pozitivă bilevel a căilor respiratorii.
• Medicamente stimulente respiratorii. Un medic specialist ar putea fi capabil să inverseze depresia respiratorie cu medicamente de inversare dacă este cauzată de o supradoză sau de un efect secundar. Naloxona este un agent de inversare și poate inversa efectele opioidelor.
• Oxigenoterapie.
• Ventilație mecanică.

Prevenție

Poate fi prevenită depresia respiratorie?

Cea mai bună modalitate de a preveni depresia respiratorie este de a lua medicamentele conform prescripțiilor și de a gestiona orice afecțiuni subiacente. Verificați cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul înainte de a lua două sau mai multe medicamente – în special opioide, benzodiazepine sau alte medicamente sedative – împreună. De asemenea, fiți conștienți de posibilele interacțiuni medicamentoase cu alcoolul.

Perspectivă / Prognoză

Care este perspectiva pentru depresia respiratorie?

Perspectiva pentru depresia respiratorie depinde de cauză. Situațiile de urgență, cum ar fi o supradoză de opioide, pot fi fatale dacă nu sunt tratate imediat. Alte cauze, cum ar fi apneea în somn, SHO sau bolile cronice, vă pot face să vă simțiți rău în timp și să aveți nevoie de tratament continuu.

Viața cu

Când ar trebui să merg la medicul specialist?

Adresați-vă medicului dumneavoastră specialist dacă:

• Aveți întrebări sau nelămuriri cu privire la o afecțiune medicală pe care o aveți.
• Aveți întrebări sau nelămuriri cu privire la un medicament pe care vi l-a prescris.
• Aveți simptome de depresie respiratorie, mai ales dacă aveți o altă afecțiune care vă expune riscului.

Când ar trebui să merg la Urgențe?

Mergeți la cea mai apropiată cameră de urgență dacă aveți semne de boală gravă, inclusiv:

• Convulsii.
• Stare mentală alterată sau confuzie.
• Incapacitatea de a rămâne treaz.
• Dezorientare.
• Paranoia.
• Piele, unghii sau buze albastre.

Ce întrebări ar trebui să-i pun medicului meu?

Ar putea fi util să întrebați medicul dumneavoastră specialist:

• Ce a cauzat asta?
• Cum pot preveni acest lucru în viitor?
• Care sunt opțiunile mele de tratament?

Depresia respiratorie este o afecțiune gravă care permite acumularea de dioxid de carbon în sânge. Dar, în multe cazuri, este prevenibilă. Dacă luați medicamente care vă expun riscului de depresie respiratorie, discutați cu medicul dumneavoastră specialist pentru a vă asigura că le luați în mod adecvat. Dacă aveți o afecțiune continuă care poate provoca depresie respiratorie, întrebați medicul dumneavoastră specialist ce pași puteți face pentru a vă reduce riscul. Acesta poate discuta cu dumneavoastră despre preocupările dumneavoastră și poate face un plan de gestionare în siguranță a afecțiunii sau a medicamentelor.

Întrebări frecvente

• Ce înseamnă exact "depresie respiratorie"? Depresia respiratorie înseamnă că respirația dumneavoastră este prea lentă sau superficială, ceea ce duce la acumularea de dioxid de carbon în sânge.

• Care sunt cele mai comune cauze ale depresiei respiratorii? Cele mai comune cauze includ supradozajul cu opioide sau benzodiazepine, afecțiuni pulmonare cronice, probleme neurologice și anumite toxine.

• Ce ar trebui să fac dacă suspectez că eu sau cineva apropiat are depresie respiratorie? Solicitați imediat asistență medicală de urgență. Simptomele grave includ respirație dificilă, confuzie și piele albastră.

Vă rugăm să rețineți că informațiile furnizate aici au scop informativ și nu înlocuiesc sfatul medical profesionist. Consultați întotdeauna un medic specialist pentru evaluare și tratament adecvat.