Depozite de Calciu

Calcificarea apare atunci când există o acumulare excesivă de calciu în organism. Există multe tipuri diferite de depozite de calciu. Acestea se pot forma în tot corpul, inclusiv în țesuturile moi, artere și organe. Unele depozite de calciu sunt normale, dar altele pot indica o afecțiune medicală care necesită atenție.

Depozite de Calciu

O acumulare de calciu, sau calcificare, la nivelul umărului poate cauza durere și disconfort la mișcare.

Ce sunt depozitele de calciu?

Depozitele de calciu, sau calcificarea, pot apărea atunci când calciul se acumulează în organism. Această acumulare de calciu se poate întări în țesuturi, organe sau vase de sânge. Când se întâmplă acest lucru, procesele normale ale corpului pot să nu funcționeze corect.

Oasele și dinții utilizează aproape tot calciul din organism (aproximativ 99%). Calciul rămas se dizolvă în sânge. Călătorește în diferite părți ale corpului prin fluxul sanguin. Unele calcificări sunt normale. Corpul dumneavoastră poate răspunde pur și simplu la o leziune sau inflamație.

Dar anumite afecțiuni pot cauza apariția depozitelor de calciu în locuri unde nu ar trebui. Acestea includ zone precum creierul, rinichii și vasele de sânge. Acest lucru poate cauza probleme cu modul în care funcționează organele și vasele de sânge.

Care sunt diferitele tipuri de calcificări?

Depozitele de calciu pot apărea în multe locuri diferite din corp. Tipurile de calcificare includ:

  • Piele: Depozitele de calciu de pe piele se numesc calcinosis cutis. Calcinosis cutis poate apărea oriunde pe corp. Depozitele de calciu de pe vârful degetelor sunt cele mai frecvente. Dar depozitele de calciu pot apărea pe față, inclusiv pe pleoape. Ele pot apărea și pe articulații, cum ar fi coatele și genunchii. Depozitele de calciu de sub piele arată ca niște umflături albe sau galbene, ferme. Umflăturile pot avea dimensiuni diferite și uneori apar în grupuri. La început, este posibil să observați roșeață sau mâncărime pe piele. Dar majoritatea oamenilor nu au simptome înainte de apariția depozitelor de calciu.
  • Dinți: Dinții au nevoie de calciu pentru a produce smalț sănătos. Smalțul ajută la protejarea dinților, dar uneori pot apărea depozite excesive de calciu pe dinți. Depozitele se pot acumula în jurul rădăcinilor dinților și în pulpa dentară. Pulpa dentară se află în mijlocul dintelui. Depozitele de calciu de pe dinți pot apărea din cauza accidentelor sau a leziunilor dentare. Ele pot fi, de asemenea, un semn al unei probleme de sănătate, cum ar fi pietrele la rinichi. O tulburare genetică rară numită calcinosis tumorală familială hiperfosfatemică poate provoca, de asemenea, calcificări. Această tulburare provoacă niveluri ridicate de fosfat și calcificare în organism.
  • Sâni: Depozitele de calciu din sâni nu provoacă de obicei simptome. Sunt prea mici pentru a fi simțite. Medicul specialist poate descoperi calcificări mamare în timpul unei mamografii de rutină. Pe o mamografie, arată ca niște pete mici, albe și strălucitoare. Depozitele de calciu de pe sâni sunt de obicei inofensive. Dar pot fi un semn că sunteți expus riscului de a dezvolta cancer de sân. Dacă pe o mamografie apar calcificări anormale, radiologul poate recomanda mai multe teste.
  • Umeri: Depozitele de calciu din umeri pot provoca durere și disconfort la mișcare. Este posibil să observați o amplitudine de mișcare scăzută. Dar uneori, calcificarea umărului nu provoacă simptome. Medicul specialist le poate găsi în timpul unui test imagistic pentru o afecțiune unrelated. O afecțiune numită tendinită calcifică se dezvoltă atunci când depozitele de calciu se acumulează în tendoane sau mușchi. Tendinita calcifică poate apărea oriunde în corp, dar cel mai adesea afectează manșonul rotator. Manșonul rotator este un grup de mușchi și tendoane care înconjoară capul articulației umărului. Manșonul rotator menține capul articulației umărului în cavitatea umărului.
  • Creier: Calcificarea cerebrală familială primară este o afecțiune care provoacă calcificarea vaselor de sânge din creier. Depozitele de calciu apar de obicei în structuri din creier numite ganglioni bazali. Ganglionii bazali controlează mișcarea în corpul dumneavoastră. Simptomele acestui tip de calcificare includ tulburări de mișcare. Aceste tulburări includ distonia, tremorul și mersul instabil (mers). Puteți experimenta, de asemenea, probleme psihice sau comportamentale. Acestea includ dificultăți de concentrare, modificări de personalitate, pierderi de memorie și demență.
  • Rinichi: O afecțiune numită nefrocalcinoză apare atunci când prea mult calciu se acumulează în rinichi. Acest tip de calcificare apare de obicei în partea interioară a rinichiului, medulara renală. De cele mai multe ori, afecțiunea afectează ambii rinichi. Dacă aveți nefrocalcinoză, este posibil să aveți și niveluri ridicate de calciu în sânge sau în urină. Nefrocalcinoza este legată de pietrele la rinichi. Puteți avea dureri extreme și puteți vedea sânge când urinați, împreună cu febră. Dar este posibil să nu aveți deloc simptome.
  • Artere: Depozitele de calciu din artere (vasele de sânge) le pot face să se rigidizeze. Acest lucru crește riscul de probleme cu sistemul cardiovascular. Calcificarea arterelor coronare crește odată cu vârsta, cu depozite găsite la 90% dintre bărbați și 67% dintre femei cu vârsta peste 70 de ani. Studiile au arătat că calcificarea arterială este un semn precoce al aterosclerozei. În plus, toate persoanele cu boală coronariană au calcificări în artere. Boala coronariană se dezvoltă atunci când vasele de sânge către inimă se blochează sau se îngustează.

Simptome și Cauze

Ce cauzează depozitele de calciu?

O dietă bogată în calciu nu provoacă calcificare. O varietate de cauze și factori de risc pot contribui la depozitele de calciu. Acestea includ infecții, îmbătrânire și intervenții chirurgicale anterioare sau tratamente împotriva cancerului. Alte cauze ale calcificării pot include:

  • Inflamație: Inflamația poate provoca leziuni tisulare. Acest lucru poate determina corpul dumneavoastră să elibereze proteine care leagă calciul în grupuri.
  • Tulburări ale metabolismului calciului: Aceste tipuri de tulburări pot duce la o afecțiune numită hipercalcemie. Hipercalcemia apare atunci când aveți prea mult calciu în sânge.
  • Anumite tulburări autoimune: Bolile autoimune care afectează sistemul osos sau țesuturile conjunctive pot provoca calcificare.

Diagnostic și Teste

Cum sunt diagnosticate depozitele de calciu?

Diagnosticul depozitelor de calciu depinde de tipul de calcificare. Medicul specialist poate diagnostica de obicei depozitele de calciu de pe piele printr-un examen fizic.

Medicul specialist poate fi nevoit să solicite teste imagistice pentru a diagnostica alte tipuri de calcificare. Ei pot găsi depozite de calciu pe radiografii sau tomografii computerizate (CT). Medicul specialist poate solicita, de asemenea, un test de sânge pentru calciu. Acest test măsoară nivelul de calciu din sânge.

Medicul specialist poate solicita o biopsie a unui depozit de calciu. O biopsie colectează o probă de țesut pentru testare. Un anatomopatolog va examina proba de țesut într-un laborator pentru a confirma sau exclude un diagnostic de cancer.

Management și Tratament

Cum sunt îndepărtate depozitele de calciu?

Tratamentul pentru calcificare depinde de localizarea și cauza depozitelor. Medicul specialist poate recomanda următoarele pentru a scăpa de depozitele de calciu:

  • Piele: Este posibil să nu aveți nevoie de tratament dacă depozitele de calciu de pe piele nu cauzează durere sau disconfort. În funcție de tipul de calcificare a pielii, medicul specialist poate recomanda anumite medicamente. Aceste medicamente includ blocante ale canalelor de calciu și corticosteroizi.
  • Dinți: Dacă depozitele de calciu se datorează leziunilor dentare, este posibil să nu aveți nevoie de tratament dacă dintele dumneavoastră este sănătos. Dacă sunteți îngrijorat de decolorare, dentistul dumneavoastră ar putea putea să vă albească dintele. Dinții infectați pot necesita un tratament de canal. Dacă calcificarea dinților se datorează unui alt motiv, medicul specialist va aborda afecțiunea care provoacă calcificarea.
  • Sâni: Depozitele de calciu din sâni nu necesită de obicei tratament. Radiologul dumneavoastră poate compara imaginile mamografice viitoare cu cele anterioare pentru a verifica dacă există modificări. Dacă testele arată că aveți calcificări care pot fi canceroase, medicul specialist vă va trimite la un oncolog. Un oncolog este un medic specializat în cancer.
  • Umeri: Medicul specialist poate recomanda odihnă și kinetoterapie. Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) pot ajuta, de asemenea, în cazul depozitelor de calciu din umeri. Dacă aceste opțiuni nu ajută, acestea pot recomanda injecții cu steroizi sau irigații cu un anestezic sau o soluție salină.
  • Creier: Medicul specialist nu poate elimina depozitele de calciu de pe creier. Dar vă pot ajuta să vă controlați simptomele. De exemplu, ei pot prescrie anumite medicamente pentru convulsii sau efectele unor afecțiuni precum distonia.
  • Rinichi: Medicul specialist poate recomanda modificări ale dietei pentru a ajuta la depozitele de calciu din rinichi. Aceștia pot sugera medicamente și suplimente care pot ajuta la reducerea nivelurilor anormale de calciu din sânge și urină. Medicul specialist poate recomanda, de asemenea, tratamente pentru pietrele la rinichi pentru a scăpa de depozitele de calciu din rinichi. Ei pot prescrie un diuretic pentru a ajuta la prevenirea calcificărilor viitoare.
  • Artere: Medicul specialist poate sugera modificări ale dietei pentru a reduce riscurile de complicații. Complicațiile depozitelor de calciu din artere pot include hipertensiune arterială (hipertensiune), diabet și boli de rinichi.

Prevenție

Cum pot preveni depozitele de calciu?

Este posibil să puteți preveni depozitele de calciu monitorizându-vă sănătatea și consultând în mod regulat medicul specialist. Dacă aveți 65 de ani sau mai mult, medicul specialist poate recomanda analize de sânge pentru a urmări nivelul calciului. Dacă aveți sub 65 de ani și aveți un defect cardiac sau probleme cu rinichii, veți constata probabil că depozitele de calciu apar mai frecvent. Medicul specialist poate recomanda teste de calcificare.

În plus, anumite medicamente pot afecta nivelul calciului din organism. Aceste medicamente includ:

  • Medicamente pentru tensiune arterială.
  • Medicamente pentru scăderea colesterolului.
  • Terapie de substituție hormonală.
  • Suplimente de carbonat de calciu.

Discutați cu medicul specialist pentru a înțelege mai bine efectele pe care aceste medicamente le pot avea asupra nivelului calciului.

De asemenea, renunțarea la fumat poate ajuta la prevenirea depozitelor de calciu. Fumatul provoacă o creștere a calcificărilor la nivelul inimii și al arterelor.

Prognoză

La ce mă pot aștepta dacă am un depozit de calciu?

În mod normal, nu veți ști că aveți un depozit de calciu, deoarece majoritatea nu provoacă simptome. Veți afla adesea despre o calcificare atunci când faceți teste imagistice pentru alte afecțiuni. Perspectiva (prognosticul) pentru depozitele de calciu depinde de localizarea și cauza de bază a acestora. Unele calcificări sunt inofensive. Dar depozitele întărite de pe creier sau inimă pot avea complicații grave.

Calcificarea apare atunci când aveți o acumulare de calciu în exces în corp. Depozitele de calciu se pot forma în tot corpul, inclusiv în țesuturile moi, artere și organe. Unele depozite de calciu sunt inofensive, dar altele pot fi un semn al unei afecțiuni medicale grave. Este posibil să aveți sau să nu aveți simptome. Dacă aveți, consultați medicul specialist. Aceștia vă pot diagnostica și trata afecțiunea. Tratamentul pentru calcificare depinde de cauza și localizarea depozitelor.

Întrebări frecvente

  • Depozitele de calciu sunt întotdeauna periculoase? Nu, multe depozite de calciu sunt inofensive și nu necesită tratament. Totuși, unele pot indica afecțiuni subiacente care trebuie investigate.

  • Cum pot afla dacă am depozite de calciu? Multe depozite de calciu sunt descoperite întâmplător, în timpul unor investigații imagistice efectuate pentru alte probleme de sănătate. Medicul specialist poate recomanda teste suplimentare dacă suspectează calcificări.

  • Ce pot face pentru a preveni formarea depozitelor de calciu? Menținerea unui stil de viață sănătos, cu o dietă echilibrată și exerciții fizice regulate, poate contribui la prevenirea unor tipuri de depozite de calciu. Consultarea periodică a medicului specialist pentru monitorizarea nivelului calciului este, de asemenea, importantă.

Recomandăm insistent consultarea unui medic specialist pentru un diagnostic precis și un plan de tratament adecvat.

calciu
depozite de calciu
calcificare
calcinosis cutis
nefrocalcinoză
artere coronare
hipercalcemie
tendinită calcifică
mamografie
creier