Defecație Obstructivă

Sindromul de defecație obstructivă (SDO) este o problemă frecventă care afectează eliminarea normală a scaunului. Acest articol oferă o imagine de ansamblu asupra cauzelor, simptomelor, diagnosticării și opțiunilor de tratament pentru SDO, cu scopul de a informa pacienții și îngrijitorii.

Prezentare Generală

Ce este sindromul de defecație obstructivă?

Defecația obstructivă înseamnă dificultate la eliminarea scaunului. Aceasta poate avea o varietate de cauze, atât mecanice, cât și psihologice. Persoanele cu sindrom de defecație obstructivă (SDO) simt că nu pot elimina scaunul când doresc, nu au scaun suficient de des sau nu elimină totul complet. Acestea suferă de constipație, dar uneori și de incontinență fecală, când scaunul acumulat se revarsă. Petrec mult timp la toaletă, așteptând sau forțând pentru a defeca. În timp, efortul excesiv și trecerea scaunelor tari pot deteriora mușchii și nervii implicați, ceea ce agravează problema.

Cum afectează această afecțiune corpul meu?

SDO este un termen general care descrie o serie de afecțiuni care implică constipație și dificultăți de defecare. Ceea ce au în comun sunt simptomele constipației.

Diagnosticul de constipație necesită două sau mai multe dintre următoarele simptome, în mod constant timp de 90 de zile:

• Efort la mai mult de 25% dintre scaune.
• Senzația că nu ați golit complet intestinele (evacuare incompletă) la mai mult de 25% dintre scaune.
• Scaune tari la mai mult de 25% dintre scaune.
• Necesitatea de a folosi degetele pentru a ajuta la eliminarea scaunelor de mai mult de 25% din timp.
• Mai puțin de trei scaune pe săptămână.

Aceste simptome pot fi doar vârful aisbergului, totuși. Ele rezultă adesea din afecțiuni subiacente care nu au fost încă descoperite.

Constipația cronică pe termen lung poate provoca, de asemenea, propriul set de probleme. Uneori, este greu de spus care a fost cauza inițială și care a fost efectul.

Persoanele cu defecație obstructivă pot avea, de asemenea:

• Disfuncție a planșeului pelvin. Mușchii și nervii din planșeul pelvin nu se pot coordona corect pentru a produce o mișcare intestinală.
• Prolaps de organ. Unul dintre organele pelvine, cum ar fi vezica urinară, uterul sau intestinul, a căzut din poziție și se umflă într-un alt organ sau cade în afara corpului.
• Hiposensibilitate rectală. O pierdere a capacității de a simți scaunul în rect sau nevoia de a avea o mișcare intestinală.
• Anxietate legată de defecație. Pot avea un obicei conștient sau inconștient de a se proteja împotriva scaunelor tari și dureroase, oprind mișcările intestinale.

Cât de frecventă este această afecțiune?

Aproximativ 18% din populație suferă de gama largă de afecțiuni cunoscute sub numele de sindrom de defecație obstructivă. Este deosebit de frecvent la femei și după vârsta mijlocie.

Simptome și Cauze

Care sunt simptomele sindromului de defecație obstructivă?

Defecația obstructivă se simte ca:

• Aveți nevoie să defecați, dar nu puteți.
• Este dificil și/sau dureros să defecați.
• Nu puteți elimina totul complet.
• Ceva blochează scaunul să iasă.

Este posibil să aveți nevoie să:

• Vă forțați puternic să defecați.
• Așteptați mult timp ca scaunul să iasă.
• Folosiți degetele pentru a ajuta scaunul să iasă.
• Folosiți laxative sau clisme pentru a defeca.

Poate cauza:

• Constipație.
• Incontinență fecală.
• Disconfort constant.
• Anxietate sau depresie.

Reclamațiile comune includ:

• Rect inflamat sau umflat.
• Durere și distensie abdominală.
• Durere anală.
• Greață, senzație de oboseală și lipsă de apetit.

De ce nu pot defeca?

SDO are multe cauze, atât organice, cât și funcționale. Cauzele organice, mecanice includ lucruri precum defecte anatomice și blocaje fizice. Cauzele funcționale implică lucruri precum creierul și sistemul nervos. Adesea, ambele tipuri sunt implicate, iar un tip poate provoca un alt tip.

Cauzele mecanice ale SDO includ:

• Hernie perineală. Când organele din abdomen sau pelvis se umflă prin planșeul pelvin.
• Prolaps de organ pelvin. Când unul dintre organele pelvine a căzut din poziție, intruzând asupra rectului sau anusului (prolaps rectal, intususcepție rectală, rectocel).
• Sindromul ulcerului rectal solitar. Unul sau mai multe ulcere în rect.

Cauzele funcționale includ:

• Anismus (defecație disinergică). Incapacitatea de a relaxa mușchii sfincterului și/sau de a împinge adecvat pentru a evacua intestinele.
• Hiposensibilitate rectală. Pierderea senzației în rect, posibil din cauza leziunilor nervoase.
• Tulburări psihologice. Anxietate, depresie, fobii, TOC (tulburare obsesiv-compulsivă) și tulburări de alimentație.

Oricare dintre acestea poate fi fie cauze primare, fie efecte secundare ale defecației obstructive.

De asemenea, pot fi cauzate de:

• Sarcina și nașterea.
• Intervenții chirurgicale în regiunea pelvină.
• Leziuni traumatice sau abuzuri.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticat sindromul de defecație obstructivă?

Medicul specialist va începe prin a vă întreba despre simptomele dumneavoastră. Acesta poate utiliza un tabel de scoruri ca acesta pentru a evalua cât de severe sunt simptomele dumneavoastră:

Simptome	0	1	2	3	4
Efort la defecație	Niciodată	Rareori	Uneori	De obicei	Întotdeauna
Evacuare incompletă	Niciodată	Rareori	Uneori	De obicei	Întotdeauna
Folosirea degetelor la defecație	Niciodată	Rareori	Uneori	De obicei	Întotdeauna
Disconfort abdominal	Niciodată	Rareori	Uneori	De obicei	Întotdeauna
Folosirea clismelor sau laxativelor	Niciodată	Rareori	Uneori	De obicei	Întotdeauna

Scorul dumneavoastră ar varia de la 0 la 20, cu 20 de puncte indicând simptome severe.

Un scor mare indică constipație cronică, dar pentru a diagnostica SDO, medicul specialist va trebui să excludă cauzele simple. Acesta va face acest lucru prin evaluarea istoricului dumneavoastră medical și prin teste.

Ce teste vor fi efectuate pentru a diagnostica această afecțiune?

Odată ce medicul specialist înțelege simptomele dumneavoastră, acesta va recomanda teste pentru a afla mai multe. Acestea ar putea include:

• Examen rectal digital. Această primă linie de testare este de obicei un examen fizic folosind degete lubrifiate și mănuși. Medicul specialist poate căuta blocaje, cauze ale durerii și semne de prolaps de organ, precum și să testeze reflexele musculare.
• Defecografie. Imagistică prin raze X sau RMN a interiorului dumneavoastră în timp ce încercați să defecați. Tehnicianul medical vă va injecta o substanță medicală în anus pentru a o împinge afară ca și cum ați face scaun. Veți face acest lucru într-o cameră fotografică privată, în timp ce ei vă urmăresc organele pe un ecran de computer din exterior.
• Manometrie anorectală. Acest test măsoară cât de bine funcționează mușchii și nervii dumneavoastră împreună pentru a împinge scaunul afară. Un cateter cu un balon atașat este introdus în rect și balonul este umflat cu apă caldă. Celălalt capăt al cateterului este atașat la o mașină care va măsura activitatea musculară.

Management și Tratament

Cum este tratat sindromul de defecație obstructivă?

Deoarece cauzele sale tind să fie complexe, cu mulți factori implicați, tratamentul este adesea conservator și holistic. Rareori este la fel de simplu ca o intervenție chirurgicală corectivă. Chiar și atunci când se recomandă intervenția chirurgicală, și chiar și atunci când are succes în corectarea unei probleme anatomice, nu duce întotdeauna la o ameliorare de durată. Simptomele pot persista sau pot reveni. Adesea, există încă alți factori de abordat, poate încă nedescoperiți.

Pentru toate persoanele, medicii specialiști încep prin a recomanda:

• Mai multe fibre alimentare, cu un obiectiv de 30 până la 40 de grame pe zi.
• Mai mult aport de apă, cu un obiectiv de peste 2 litri pe zi.
• Emoliente ale scaunului sau laxative, clisme acasă și irigare colonică.
• Yoga și tehnici de relaxare ghidată.

Pentru simptomele neurologice și psihosomatice, care afectează până la două treimi dintre persoane, aceștia recomandă:

• Terapie biofeedback, în special pentru anismus și disfuncția planșeului pelvin.
• Psihoterapie, atunci când este necesar.

Pentru probleme anatomice, cum ar fi prolapsul de organ, medicii specialiști pot recomanda o intervenție chirurgicală atunci când alte tratamente eșuează. Procedurile posibile includ:

• Colporafie posterioară pentru rectocel, pentru a împinge rectul căzut înapoi în poziție.
• Rezecție rectală transanală capsată (STARR) pentru rectocel și intususcepție, pentru a consolida peretele anterior al joncțiunii anorectale.
• Rectopexie pentru prolaps rectal, restabilirea rectului la poziția sa normală, adesea cu plasă pentru a-l susține. Uneori, aceasta implică și îndepărtarea unei părți a colonului.

Prognoză

Care este perspectiva pentru persoanele cu această afecțiune?

Tratamentele conservatoare arată o îmbunătățire la 30% dintre persoane. Schimbările stilului de viață și remediile casnice, cum ar fi laxativele și clismele, pot fi necesare pe termen nelimitat, dar pot oferi o ușurare reală. Terapii precum biofeedback-ul și psihoterapia necesită timp și angajament pentru a da rezultate, dar pot oferi îmbunătățiri de durată. Intervenția chirurgicală are rezultate inegale. Se pare că are cel mai mare succes atunci când este combinată cu alte tratamente.

O notă generală

Defecația obstructivă este o problemă urgentă, dar înțelegerea cauzei acesteia poate fi dificilă. Ați putea fi surprins să aflați câte sisteme corporale diferite sunt implicate în defecație – ca să nu mai vorbim de creier. Din fericire, multe dintre tratamentele pe care medicii specialiști le recomandă pentru SDO se pot aplica oricui suferă de constipație. Puteți începe imediat să implementați schimbări ale stilului de viață, remedii casnice și tehnici de terapie. Dar este totuși o idee bună să consultați medicul specialist pentru teste. Acesta va trebui să excludă sau să abordeze orice boli contributive sau probleme structurale și vă poate explica diagnosticul după ce a aflat mai multe despre afecțiunea dumneavoastră.

Întrebări frecvente

• Ce pot face pentru a preveni constipația?
• Puteți preveni constipația consumând o dietă bogată în fibre, bând multă apă și făcând exerciții fizice în mod regulat.
• Când ar trebui să merg la medic dacă am constipație?
• Ar trebui să mergeți la medic dacă constipația dumneavoastră este severă, durează mai mult de două săptămâni sau este însoțită de alte simptome, cum ar fi dureri abdominale, sângerări rectale sau pierdere în greutate.
• Este SDO o afecțiune gravă?
• SDO poate afecta semnificativ calitatea vieții. Deși rareori pune viața în pericol, este important să consultați un medic specialist pentru diagnostic și tratament.

Notă: Informațiile prezentate aici sunt doar cu titlu informativ și nu înlocuiesc sfatul medical profesionist. Vă recomandăm să consultați un medic specialist pentru evaluare și tratament personalizat.