Crizele de absență

Neurologul copilului dumneavoastră ar putea cere copilului să sufle într-o moară de vânt pentru a provoca o criză de absență ca parte a unui examen de diagnostic.

Ce este o criză de absență?

Crizele de absență, cunoscute anterior sub numele de crize petit mal, sunt crize scurte care vă fac să vă holbați și să pierdeți contactul cu mediul înconjurător. De obicei, încep fără avertisment și durează între trei și 15 secunde. Crizele de absență sunt frecvente la copii, dar apar și la adulți.

Ați putea fi în mijlocul unei activități, vorbind cu cineva sau ascultând o conversație, când, brusc, vă opriți. În câteva secunde, reveniți la activitate sau conversație ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

Pentru cineva nefamiliarizat cu ceea ce se întâmplă în interiorul creierului dumneavoastră, ar putea părea că visați cu ochii deschiși, sunteți distras sau nu acordați atenție, când, de fapt, are loc o criză.

Crizele de absență sunt un tip de criză generalizată. Ele sunt tipice sau atipice. Un medic specialist vă poate ajuta să gestionați aceste crize cu medicamente.

Cât de frecvente sunt crizele de absență?

Crizele de absență afectează aproximativ 6 până la 8 din 100.000 de copii cu vârsta sub 15 ani în fiecare an. Crizele de absență la adulți sunt mai puțin frecvente.

Simptome și Cauze

Simptomele crizelor de absență sunt temporare, dar vă pot opri din activitate.

Care sunt simptomele unei crize de absență?

Simptomele crizelor de absență includ:

• Privire fixă scurtă și bruscă sau „privire goală”.
• Pierderea contactului cu realitatea.
• Oprirea completă a activității în timpul crizei (cum ar fi vorbitul sau mersul).
• Ocazional, clipirea pleoapelor sau mișcări ale capului sau alte mișcări „automate” ale mâinii sau gurii (cum ar fi plesnitul buzelor).

După criză, puteți:

• Continua să faceți activitatea pe care ați oprit-o în timpul crizei.
• Simți că ați pierdut lucruri care se întâmplă în jurul dumneavoastră.
• Să nu observați că s-a întâmplat ceva și să vă simțiți treaz și ca și cum gândiți clar.

Simptomele crizelor de absență pot apărea de mai multe ori pe zi sau ocazional timp de săptămâni sau luni.

Sunteți conștient în timpul unei crize de absență?

Nu. Nu veți fi conștient în timpul unei crize de absență. Simptomele apar în câteva secunde, astfel încât perturbarea temporară poate sau nu să interfereze cu o conversație sau o sarcină pe care o făceați, deoarece puteți reveni la ea când criza s-a terminat.

Cu toate acestea, dacă două sau mai multe crize au loc aproape una de alta, puteți părea sau acționa confuz și vă puteți pierde firul a ceea ce se întâmplă în jurul dumneavoastră. De exemplu, în timpul crizei, puteți pierde instrucțiuni de la profesori sau ceea ce s-a spus într-o conversație.

Cât durează crizele de absență?

În medie, crizele de absență tipice durează între trei și 15 secunde. Crizele de absență atipice pot dura mai mult.

Ce cauzează crizele de absență?

O descărcare de activitate electrică în creier cauzează o criză de absență. Neuronii (celulele nervoase) primesc instrucțiuni greșite și trimit prea multe semnale electrice către diferite părți ale creierului.

Cercetătorii cred că genetica poate juca un rol. Studiile sunt în curs de desfășurare pentru a afla mai multe despre ereditate și genele specifice implicate în crizele de absență.

Ce declanșează o criză de absență?

Declanșatorii sunt lucruri din mediul înconjurător care pot provoca apariția simptomelor. Declanșatorii crizelor de absență pot include:

• Lumini puternice, intermitente.
• Respirație profundă și rapidă (hiperventilație).

Care sunt factorii de risc pentru o criză de absență?

Puteți fi mai expus riscului de a avea crize de absență dacă aveți:

• Un alt tip de criză (cum ar fi crize grand mal, mioclonii sau crize atonice).
• Anumite medicamente antiepileptice (cum ar fi fenitoina, carbamazepina, gabapentina etc.).

Crizele de absență la copii

Deși oricine, la orice vârstă, poate avea crize de absență, acestea sunt mai frecvente la copii. Vârsta de debut este de obicei între 3 și 13 ani și în medie în jurul vârstelor de 6 și 7 ani.

Sunt periculoase crizele de absență?

Crizele de absență nu sunt de obicei periculoase. Acest lucru se datorează faptului că sunt de obicei scurte și rareori provoacă convulsii. De exemplu, dacă stați în picioare când are loc o criză de absență, probabil că nu veți cădea. În schimb, vă veți opri pe loc timp de câteva secunde.

Care sunt complicațiile crizelor de absență?

În funcție de tipul de criză de absență pe care o aveți și de cât de des se întâmplă, puteți experimenta:

• Dificultate de concentrare.
• Dificultate în a urma indicațiile.
• Dificultăți de învățare la școală.
• Leziuni accidentale.

Activitățile care necesită atenția dumneavoastră deplină, cum ar fi condusul, înotul sau alpinismul, pot să nu fie sigure. Aceste activități pot fi mai sigure după ce un medic specialist prescrie medicamente pentru a vă ajuta să gestionați simptomele. Medicul dumneavoastră va discuta despre modalitățile de a rămâne în siguranță dacă aveți aceste crize.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticată o criză de absență?

Un medic specialist va diagnostica o criză de absență după un examen fizic și teste. În timpul examenului, medicul dumneavoastră va întreba despre simptomele dumneavoastră. Ajută să urmăriți ce simptome observați și să vă amintiți ce făceați înainte, în timpul și după criză. Dacă episoadele se întâmplă la școală sau la serviciu, discutați cu cineva care petrece mult timp cu dumneavoastră și întrebați dacă observă vreun comportament anormal.

Testele pot include:

• Test de hiperventilație: Hiperventilația poate declanșa o criză de absență. Un medic specialist vă poate cere dumneavoastră sau copilului dumneavoastră să suflați în mod repetat într-o hârtie sau într-o moară de vânt timp de două minute.
• Electroencefalogramă (EEG): În timpul acestui test, senzori plasați pe scalp monitorizează activitatea electrică a creierului dumneavoastră. Crizele de absență sunt diagnosticate printr-un tip special de model de unde cerebrale.
• RMN (imagistică prin rezonanță magnetică) sau CT (tomografie computerizată): Aceste teste de imagistică caută anomalii în creier care ar putea provoca crize.
• Analize de sânge și analize de urină: Medicul dumneavoastră poate solicita analize de sânge sau de urină pentru a vedea dacă o afecțiune de bază cauzează crize.

Este frecvent ca persoanele care nu sunt conștiente că aveți o criză de absență să o confunde cu un comportament neadecvat sau cu visarea cu ochii deschiși. Pentru multe persoane, această identificare greșită poate provoca o întârziere în diagnosticare.

Ce este o criză de absență atipică?

Există două tipuri de crize de absență: tipice și atipice.

O criză de absență tipică provoacă doar privire fixă și pierderea contactului cu realitatea.

Crizele de absență atipice provoacă privire fixă, pierderea contactului cu realitatea și alte comportamente fizice, cum ar fi clipirea și mișcarea brațelor. De obicei, durează mai mult decât crizele de absență tipice. Crizele de absență atipice apar de obicei cu alte tipuri de crize și afectează mai frecvent copiii care au o dificultate de învățare și epilepsie severă.

Management și Tratament

Cum este tratată o criză de absență?

Medicamentele antiepileptice tratează crizele de absență. Medicul dumneavoastră specialist vă va analiza simptomele și va face o recomandare de medicamente specifică nevoilor dumneavoastră.

În unele cazuri, medicul dumneavoastră vă poate sugera să urmați dieta cetogenă dacă nu răspundeți bine la medicamente. Acesta este un plan de masă bogat în grăsimi și sărac în carbohidrați. Dovezile medicale care susțin beneficiile dietei cetogene ca tratament pentru acest tip de criză sunt insuficiente, dar unii o consideră utilă.

Dacă medicamentele și modificările stilului de viață nu reușesc să trateze simptomele, un medic specialist poate lua în considerare intervenția chirurgicală.

Medicamente pentru crizele de absență

Un medic specialist poate recomanda unul dintre următoarele medicamente pentru a trata crizele de absență:

• Etosuximidă
• Lamotrigină
• Topiramat
• Valproat

Anumite tipuri de medicamente antiepileptice - cum ar fi fenitoina, carbamazepina, gabapentina, pregabalina și vigabatrina - nu sunt de obicei utilizate pentru a trata crizele de absență. Acestea pot agrava crizele.

Asigurați-vă că anunțați medicul dumneavoastră dacă simptomele se agravează sau dacă aveți reacții adverse. O modificare a dozei sau a tipului de medicament poate ajuta.

Cine face parte din echipa mea de îngrijire?

O echipă de medici specialiști vă poate ajuta să gestionați crizele de absență. Echipa dumneavoastră de îngrijire poate include:

• Neurologi.
• Medici de familie.
• Dieteticieni.
• Profesioniști în sănătate mintală.

Prevenție

Poate fi prevenită o criză de absență?

Din păcate, nu există o modalitate de a preveni debutul crizelor de absență, deoarece cauza cea mai probabilă este genetica. Odată ce sunt diagnosticate, cea mai bună modalitate de a le preveni este să urmăriți îndeaproape medicul dumneavoastră specialist și să luați medicamentele conform indicațiilor.

Evoluție / Prognoză

La ce mă pot aștepta dacă am o criză de absență?

Chiar dacă sunt scurte, crizele de absență pot fi foarte distractive. S-ar putea să nu aveți multe sau pot fi frecvente. Unele persoane raportează că au între 10 și peste 30 de crize de absență pe zi. Frecvența poate ajunge la sute pe zi, mai ales în rândul copiilor. Ele pot interfera cu capacitatea dumneavoastră de a învăța și de a vă concentra asupra unei sarcini. Dar sunt disponibile opțiuni de tratament, iar medicamentele au de obicei succes în gestionarea simptomelor.

Mulți copii depășesc crizele de absență până la adolescență. Copiii care au doar crize de absență și nu crize de absență combinate cu alte tipuri de crize au cea mai bună șansă de a le depăși.

Crizele pot afecta în mod semnificativ sănătatea dumneavoastră mintală, încrederea și stima de sine. Multe persoane consideră că este util să vorbească cu un profesionist în sănătate mintală în timp ce primesc alte tipuri de tratament.

Cum să trăiești cu această afecțiune

Cum pot face diferența între visarea cu ochii deschiși și crizele de absență la copilul meu?

O modalitate rapidă de a spune dacă copilul dumneavoastră visează cu ochii deschiși este să vorbiți cu el. Visarea cu ochii deschiși este de obicei provocată de plictiseală și apare lent. Cel mai probabil, vor răspunde când le spuneți ceva.

Dacă copilul dumneavoastră are o criză de absență, nu va putea să vă răspundă în timpul crizei. Neatentia lor se întâmplă brusc și nu poate fi întreruptă.

Când ar trebui să consult un medic specialist?

Vizitați un medic specialist dacă aveți simptome ale unei crize de absență. De obicei, cineva care petrece mult timp cu dumneavoastră va observa mai întâi aceste simptome, deoarece este posibil să nu vă dați seama că se întâmplă.

Dacă un medic specialist a diagnosticat deja crizele de absență, anunțați-l dacă aveți simptome noi sau agravate sau reacții adverse de la tratament.

Ce întrebări ar trebui să-i pun medicului meu specialist?

Întrebările pe care ați putea dori să le puneți medicului dumneavoastră includ:

• Ce a cauzat aceste crize?
• Ce activități sunt sigure și ce ar trebui să evit?
• Cum previn crizele de absență viitoare?
• Ce tip de tratament recomandați?
• Există reacții adverse ale tratamentului?

Întrebări frecvente

• Care este diferența dintre crizele de absență și epilepsia de absență a copilăriei? Factorii cheie pentru a determina dacă crizele de absență se încadrează în criteriile pentru epilepsia de absență a copilăriei (EAC) sunt: vârsta de debut (simptomele EAC încep în timpul copilăriei, de obicei între 3 și 8 ani), recurența simptomelor (crizele de absență cu EAC apar frecvent, adesea de mai multe ori pe zi, până la 200 de ori pe zi) și modelele simptomelor (simptomele EAC apar brusc și durează câteva secunde). Crizele de absență pot apărea fără un diagnostic anterior de epilepsie, pot apărea la orice vârstă, pot varia în frecvență și nu urmează un model anume.
• Crizele de absență pot afecta performanța școlară a copilului meu? Da, frecvența crizelor, chiar dacă sunt scurte, poate afecta capacitatea copilului de a se concentra și de a învăța. Este important să discutați cu medicul specialist și cu profesorii despre strategiile de sprijin.
• Există un stil de viață specific recomandat persoanelor cu crize de absență? Evitarea declanșatorilor cunoscuți, cum ar fi luminile intermitente și hiperventilația, menținerea unui program regulat de somn și reducerea stresului pot fi utile. Discutați cu medicul dumneavoastră despre recomandări personalizate.

Rețineți că informațiile furnizate aici au un caracter general și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate. Pentru o evaluare corectă și un plan de tratament personalizat, vă recomandăm să vă adresați unui medic specialist.