Criză epileptică

Când apar crizele epileptice, fluxul de semnale electrice în creier este perturbat.

Ce este o criză epileptică?

O criză epileptică este o descărcare bruscă de activitate electrică anormală în creier. Cele mai ușor de recunoscut simptome ale unei crize epileptice sunt pierderea temporară a conștienței și mișcări incontrolabile (convulsii).

Nu toate crizele epileptice arată la fel. Este posibil să vă opriți din ceea ce faceți și să vă holbați în gol câteva secunde. Puteți să tresăriți brațul sau să simțiți cum vă zvâcnesc mușchii. Puteți avea o singură criză epileptică în viață sau mai multe crize pe zi. Experiența dumneavoastră cu crizele epileptice poate fi foarte diferită de cea a altcuiva.

Există multe cauze posibile ale crizelor epileptice, deoarece multe lucruri pot interfera cu tiparele electrice tipice ale creierului. Acestea variază de la modificări ale nivelului zahărului din sânge până la o boală, leziune sau afecțiune preexistentă.

Un medic specialist vă poate ajuta să găsiți tratamentul potrivit pentru nevoile dumneavoastră.

Care sunt tipurile de crize epileptice?

Există două tipuri principale de crize epileptice:

• Crize generalizate (crize cu debut generalizat): Activitatea electrică începe simultan pe ambele părți ale creierului. Puteți tremura pe ambele părți ale corpului, pe o singură parte sau doar să vă holbați și să vă opriți din ceea ce faceți. De obicei, afectează copiii sau adulții tineri, dar poate apărea la orice vârstă.

• Crize focale (crize cu debut focal): Activitatea electrică începe pe o parte sau într-un "focar" al creierului. Simptomele afectează de obicei o parte a corpului și pot afecta sau nu starea de conștiență. Aceasta înseamnă că este posibil să vă amintiți sau să nu vă amintiți criza epileptică. Crizele focale pot rămâne focale sau se pot extinde pe ambele părți.

Tipuri de crize generalizate

Tipurile de tulburări convulsive generalizate includ:

• Crize de absență: Vă opriți din ceea ce faceți și aveți o privire fixă.
• Crize atonice (crize de cădere): Vă pierdeți controlul muscular și cădeți brusc la pământ.
• Crize clonice: Veți tremura pe ambele părți ale corpului și veți leșina sau veți tremura pe o parte și nu veți leșina.
• Crize mioclonice: Acestea implică o zvâcnire rapidă sau o tresărire care afectează un mușchi sau un grup de mușchi conectați.
• Crize generalizate secundare: Aveți o criză focală (activitatea electrică începe într-o parte a creierului), urmată de o criză generalizată (activitatea electrică se răspândește pe ambele părți ale creierului).
• Crize tonico-clonice: Mușchii vi se înțepenesc, vă pierdeți cunoștința și aveți convulsii.
• Crize tonice: Leșinați și mușchii vi se încordează, dar nu aveți convulsii.

Tipuri de crize focale

Tipurile de tulburări convulsive focale includ:

• Crize focale cu stare de conștiență păstrată (criză parțială simplă): Sunteți conștient de o criză când se întâmplă și puteți să o amintiți.
• Crize focale cu alterarea stării de conștiență (criză parțială complexă): Vă pierdeți starea de conștiență și vă simțiți confuz când se întâmplă criza și nu vă puteți aminti criza.

Cât de frecvente sunt crizele epileptice?

Până la 10% dintre oamenii din întreaga lume vor avea cel puțin o criză epileptică în timpul vieții.

Simptome și cauze

Care sunt simptomele unei crize epileptice?

Simptomele crizelor epileptice variază în funcție de tip și severitate, dar pot include:

• Pierderea conștienței.
• Mișcări incontrolabile (convulsii, spasme musculare, zvâcniri).
• Privire fixă.

Alte simptome pot include:

• Modificări emoționale bruște (confuzie, frică, bucurie, anxietate).
• Strângerea dinților.
• Salivare excesivă.
• Mișcări anormale ale ochilor.
• Pierderea controlului vezicii urinare sau al intestinelor.
• Producere de zgomote (grunzind sau sforăind).

Aceste simptome sunt temporare și durează doar câteva secunde până la câteva minute.

Care sunt etapele unei crize epileptice?

Etapele sau fazele unei crize epileptice includ:

• Faza prodromală: Înainte de o criză epileptică, puteți observa schimbări de dispoziție sau de comportament, vă puteți simți amețit sau aveți dificultăți de concentrare. Cu câteva zile înainte de o criză epileptică, puteți avea probleme cu somnul.
• Faza de aură: Chiar înainte de începerea primelor simptome ale unei crize epileptice, puteți observa modificări ale vederii, o durere de cap, amețeli, greață, anxietate sau frică și modificări ale simțurilor (cum ar fi gustul, sunetul, mirosul și senzația).
• Faza ictală: Acesta este momentul când se întâmplă o criză epileptică. Veți prezenta simptomele crizei.
• Faza postictală: Imediat după ce se termină o criză epileptică, vă puteți simți confuz, epuizat, dureros, emoții puternice și multe altele.

Nu toată lumea care are o criză epileptică experimentează toate fazele, în special aura. Multe crize apar brusc și nu sunteți conștient de niciun semn precoce.

Care sunt semnele de avertizare ale unei crize epileptice?

Semnele de avertizare ale unei crize epileptice pot include:

• Simptome senzoriale: Vederea unor lumini strălucitoare sau distorsiuni în modul în care apar obiectele, auzirea unor sunete neașteptate, gusturi (metalice sau amare) sau mirosuri bruște neașteptate și senzații ciudate pe piele (amorțeală sau furnicături).
• Modificări emoționale: Emoții puternice, cum ar fi frica sau bucuria, déjà vu (când o experiență nouă pare cumva familiară) sau jamais vu (când o experiență familiară pare cumva nouă).
• Simptome autonome: Acestea afectează sistemele corporale pe care creierul dumneavoastră le controlează automat, cum ar fi transpirația, producerea de prea multă salivă (salivare excesivă), o supărare la stomac și pielea palidă.

Nu toată lumea experimentează semne de avertizare înainte de o criză epileptică.

Ce cauzează o criză epileptică?

O descărcare bruscă de activitate electrică în creier cauzează o criză epileptică.

Neuronii (celulele nervoase) comunică prin trimiterea de semnale electrice către diferite părți ale creierului. Când se întâmplă o criză epileptică, celulele creierului afectate trimit semnale incontrolabil către altele din jurul lor. Acest tip de activitate electrică supraîncarcă zonele afectate ale creierului și provoacă simptomele crizelor epileptice.

Cauzele crizelor epileptice se împart în două categorii principale, în funcție de motivul pentru care apar:

• Crize provocate (neeepileptice): Un declanșator, care ar putea fi o afecțiune temporară sau anumite circumstanțe, face ca simptomele crizelor epileptice să apară.
• Crize neprovocate (epileptice): Crizele epileptice apar spontan (aleatoriu). Ele pot apărea adesea. Aceste crize sunt simptomul principal al epilepsiei.

Crizele epileptice fără o cauză cunoscută se numesc crize idiopatice.

Factori declanșatori ai crizelor epileptice

Următoarele pot declanșa o criză epileptică:

• Niveluri anormale ale zahărului din sânge (zahăr scăzut sau foarte ridicat în sânge).
• Anumite medicamente.
• Lumini intermitente sau pâlpâitoare.
• Boală cauzată de căldură.
• Febră mare.
• Privare de somn.
• Stres.
• Consumul de substanțe (inclusiv sevrajul alcoolic).

Factorii declanșatori sunt diferiți pentru fiecare persoană. Dacă aveți crize epileptice în mod regulat, poate doriți să țineți evidența a ceea ce făceați înainte de apariția unei crize epileptice. Un medic specialist poate analiza aceste informații cu dumneavoastră pentru a determina factorii declanșatori.

Afecțiuni care cauzează crize epileptice

Crizele epileptice pot apărea din multe motive diferite. Acestea includ, dar nu se limitează la următoarele:

• Anevrisme.
• Tumori cerebrale.
• Hipoxie cerebrală.
• Boală cerebrovasculară.
• Diabet.
• Comoție cerebrală severă și leziuni traumatice ale creierului, în special cele cu pierderea conștienței.
• Boli cerebrale degenerative, cum ar fi boala Alzheimer sau demența frontotemporală.
• Eclampsie.
• Probleme cu electroliții, în special sodiu scăzut (hiponatremie), calciu sau magneziu.
• Epilepsie (crize epileptice care apar frecvent fără nicio cauză clară, subiacentă).
• Afecțiuni genetice.

Alte afecțiuni care pot provoca crize epileptice pot include:

• Modificări legate de hormoni.
• Infecții (în special encefalită, meningită sau sepsis).
• Inflamație cauzată de afecțiuni autoimune.
• Probleme de sănătate mintală (cunoscute sub numele de crize psihogene), cum ar fi tulburarea de conversie.
• Probleme cu modul în care s-a dezvoltat creierul dumneavoastră (anomalii cerebrale congenitale, ceea ce înseamnă că apar odată cu nașterea).
• Accidente vasculare cerebrale.
• Toxine și otrăvuri (cum ar fi otrăvirea cu monoxid de carbon sau otrăvirea cu metale grele).
• Mușcături sau înțepături veninoase.

Care sunt factorii de risc pentru o criză epileptică?

Oricine, la orice vârstă, poate avea o criză epileptică. Puteți fi mai expus riscului dacă:

• Aveți o afecțiune medicală preexistentă.
• Aveți antecedente familiale de crize epileptice.
• Sunteți copil (sub 18 ani).
• Aveți peste 50 de ani.

Care sunt complicațiile unei crize epileptice?

Crizele epileptice implică adesea pierderea conștienței și leșinul. Când se întâmplă acest lucru, există riscul de răniri din cauza căderii sau opririi bruște a ceea ce faceți în acel moment (cum ar fi conducerea, operarea utilajelor sau urcarea la înălțime). Convulsiile pot face să vă loviți brațele sau picioarele de obiecte dure, provocând tăieturi, vânătăi sau oase rupte.

Status epilepticus se întâmplă atunci când o criză epileptică durează mai mult de cinci minute sau aveți mai mult de o criză epileptică fără suficient timp între ele pentru a vă recupera. Status epilepticus este o urgență medicală care pune viața în pericol, deoarece poate provoca leziuni cerebrale sau chiar decesul.

Crizele epileptice și sănătatea mintală

Crizele epileptice pot avea un impact semnificativ asupra sănătății dumneavoastră mintale. De asemenea, este frecvent să aveți simptome de anxietate și depresie cu crize epileptice.

Acest lucru se poate întâmpla deoarece crizele epileptice distrag atenția și vă pot îndepărta de activitățile de care vă bucurați. Vă puteți simți anxios sau temător să aveți o altă criză epileptică. Puteți sta treaz noaptea îngrijorându-vă când se va întâmpla următoarea. Puteți evita să ieșiți în public sau să petreceți timp cu cei dragi dacă vă este rușine să aveți o criză epileptică în fața altora.

Crizele epileptice se întâmplă în afara controlului dumneavoastră, așa că este normal să aveți aceste sentimente. Un specialist în sănătate mintală vă poate ajuta să gestionați modul în care crizele epileptice vă afectează bunăstarea emoțională.

Diagnostic și teste

Cum este diagnosticată o criză epileptică?

Un medic specialist, de obicei un neurolog, va diagnostica o criză epileptică după un examen fizic, un examen neurologic și teste. În timpul examenelor, medicul dumneavoastră va afla mai multe despre simptomele dumneavoastră și vă va examina istoricul medical și istoricul familial.

Adesea, ajută să aveți pe cineva cu dumneavoastră în timpul programării care a fost martor la criză pentru a explica ceea ce au observat, deoarece este posibil să nu vă amintiți ce s-a întâmplat.

Ce teste diagnostichează o criză epileptică?

Testele pot ajuta la confirmarea dacă ați avut o criză epileptică și – dacă ați avut – ce ar fi putut să o cauzeze.

O parte esențială a diagnosticării crizelor epileptice este găsirea dacă există un punct focal – o zonă specifică din creierul dumneavoastră unde încep crizele. Localizarea unui punct focal poate ajuta medicul dumneavoastră să planifice tratamentul.

Testele pentru diagnosticarea crizelor epileptice includ:

• Analize de sânge.
• Tomografie computerizată (CT).
• Electroencefalogramă (EEG).
• Teste genetice.
• Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM).
• Tomografia cu emisie de pozitroni (PET).
• Puncție lombară (puncție rahidiană).

Medicii pot recomanda, de asemenea, teste dacă suspectează răniri sau complicații ale unei crize epileptice. Medicul dumneavoastră vă va spune (sau cuiva pe care îl alegeți să ia decizii medicale pentru dumneavoastră) ce teste vă recomandă și de ce.

Management și tratament

Cum este tratată o criză epileptică?

Tratamentul crizelor epileptice variază în funcție de tip, severitate și cauză. Medicul dumneavoastră vă poate recomanda următoarele:

• Gestionarea oricăror cauze sau afecțiuni de bază: Medicul dumneavoastră va trata mai întâi orice afecțiuni de bază – cum ar fi un accident vascular cerebral sau glicemie scăzută. Acest lucru poate preveni crizele viitoare.
• Administrarea de medicamente anticonvulsivante: Medicamentele pot ajuta la prevenirea crizelor sau la scăderea frecvenței cu care se întâmplă.
• Chirurgie: Chirurgia poate reduce frecvența și severitatea crizelor epileptice prin abordarea zonei din creierul dumneavoastră unde încep crizele (punct focal).
• Stimularea creierului: Un chirurg va implanta un dispozitiv în creierul dumneavoastră pentru a furniza un curent electric ușor. Curentul interferează și încearcă să oprească activitatea electrică anormală. Sunt disponibile diferite tipuri de stimulare a creierului, cum ar fi stimularea nervului vag.

Dacă anumite tipuri de tratament nu au succes, medicul dumneavoastră vă poate recomanda să schimbați alimentele pe care le consumați. O dietă săracă sau fără carbohidrați (ketogenă) poate reduce frecvența crizelor epileptice. Sunt în curs de desfășurare studii pentru a afla mai multe despre eficacitatea modificărilor dietetice în raport cu crizele epileptice.

Medicamente pentru crize epileptice

Medicamentele vă pot ajuta să gestionați crizele epileptice prin:

• Oprirea unei crize pe măsură ce se întâmplă.
• Prevenirea crizelor viitoare.
• Reducerea severității crizelor.
• Reducerea frecvenței crizelor.

Medicamentele obișnuite pentru crizele epileptice includ, dar nu se limitează la următoarele:

• Benzodiazepină.
• Carbamazepină.
• Diazepam.
• Gabapentină.
• Lamotrigină.
• Oxcarbazepină.
• Fenitoină.
• Pregabalină.
• Acid valproic.

Un medic specialist va oferi programări regulate de urmărire după ce începeți să luați un medicament nou pentru a măsura eficacitatea acestuia. Ar putea dura câteva luni înainte ca dumneavoastră și medicul dumneavoastră să găsiți medicamentul și doza potrivite pentru dumneavoastră. Continuați întotdeauna să luați medicamentele conform indicațiilor, chiar dacă vă simțiți mai bine.

Studiile arată că aproximativ 33% dintre persoanele care iau medicamente anticonvulsivante observă că simptomele crizelor epileptice se opresc complet. Alți 33% spun că văd simptome mai puțin frecvente după ce au luat medicamente anticonvulsivante.

Prevenire

Poate fi prevenită o criză epileptică?

Crizele epileptice sunt imprevizibile, așa că nu este posibil să le preveniți complet. Cel mai bun lucru pe care îl puteți face este să evitați posibilele cauze sau factori declanșatori, cum ar fi gestionarea nivelului glucozei din sânge sau protejarea dumneavoastră de boli și răni.

Perspectivă / Prognoză

La ce mă pot aștepta dacă am o criză epileptică?

Mai puțin de jumătate dintre persoanele care au o singură criză epileptică neprovocată vor mai avea una. Dacă se întâmplă o a doua criză epileptică, medicii pot recomanda începerea medicamentelor anticonvulsivante. Pentru crizele provocate, riscul de a avea alta depinde de ceea ce a provocat prima criză epileptică. Dacă este tratabilă, riscul de a mai avea o criză epileptică este scăzut (cu excepția cazului în care aveți o repetare a circumstanțelor care au provocat prima criză epileptică).

Medicamentele pot preveni crizele epileptice sau pot reduce frecvența cu care se întâmplă. Cu toate acestea, uneori este nevoie să încercați mai multe medicamente (sau combinații ale acestora) pentru a găsi unul care funcționează cel mai bine.

În unele cazuri, crizele epileptice pot fi mai dificil de tratat numai cu medicamente. Un medic poate recomanda o intervenție chirurgicală, urmând un plan specific de masă sau alte opțiuni de tratament.

Dacă crizele epileptice apar des, medicul dumneavoastră vă poate ajuta să luați măsuri de precauție pentru a rămâne în siguranță. Puteți alege să purtați o brățară medicală de identificare sau să purtați un card medical de identificare cu dumneavoastră, astfel încât alții să știe ce să facă în cazul unei crize epileptice.

Cât durează o criză epileptică?

Simptomele crizelor epileptice durează de obicei de la câteva secunde până la câteva minute, până la 15 minute. Simptomele pot dura mai mult dacă aveți mai multe crize epileptice, una după alta (aceasta este o urgență medicală).

Care este perspectiva pentru o criză epileptică?

Experiența fiecărei persoane cu crizele epileptice este diferită, astfel încât perspectiva poate varia foarte mult. Perspectiva dumneavoastră poate depinde de mai mulți factori. Acestea includ:

• Există o cauză cunoscută?
• Cauza este gestionabilă sau tratabilă?
• Ce tip de criză epileptică ați avut?
• Cât de severă a fost criza epileptică și cât a durat?
• A fost aceasta prima dumneavoastră criză epileptică?
• Aveți o afecțiune preexistentă în care crizele epileptice sunt un simptom comun?
• Ce opțiuni de tratament sunt disponibile pentru a vă ajuta să gestionați acest tip de criză epileptică?

Medicul dumneavoastră va avea cele mai actualizate informații despre ceea ce vă puteți aștepta. Spuneți-le dacă aveți întrebări.

Cum să trăiești cu această afecțiune

Când ar trebui să consult un medic specialist?

Ar trebui să mergeți la camera de urgență dacă aveți o criză epileptică pentru prima dată sau dacă aveți un eveniment care vă face să leșinați și nu știți ce l-a cauzat. Dacă sunteți singur și aveți ceea ce credeți că este o criză epileptică pentru prima dată, ar trebui să sunați sau să consultați imediat un medic.

Dacă ați avut o criză epileptică în trecut, este important să fiți atent la semnele unei alteia. Dacă aveți o a doua criză epileptică, este foarte important să consultați un medic specialist cât mai curând posibil. Crizele epileptice provoacă modificări în creierul dumneavoastră, ceea ce face mai ușor să aveți mai multe crize, așa că diagnosticarea și tratamentul precoce sunt esențiale.

Sunarea unei ambulanțe după o criză epileptică poate fi inutilă dacă o persoană are crize epileptice în mod regulat. Cu toate acestea, chiar dacă știți de ce ați avut o criză epileptică, puteți avea răni care necesită îngrijire medicală.

Ce întrebări ar trebui să-i pun medicului meu?

Dacă aveți o criză epileptică, puteți întreba medicul dumneavoastră:

• Ce a cauzat această criză epileptică?
• Cum evit factorii declanșatori?
• Ce tip de tratament recomandați?
• Există efecte secundare ale tratamentului?
• Se va mai întâmpla o criză epileptică?
• Cum mă pot proteja?

Întrebări frecvente

• Ce tipuri de crize epileptice afectează copiii? Crizele epileptice la copii sunt posibile și se întâmplă din multe dintre aceleași motive pentru care adulții au crize epileptice. Tipurile obișnuite de crize epileptice la copii și tulburări convulsive includ, dar nu se limitează la următoarele: Crize de absență (epilepsie de absență infantilă). Epilepsie la copii. Crize febrile. Spasme infantile. Epilepsie mioclonică juvenilă. Sindromul Lennox-Gastaut. Crize tonico-clonice.

• Este sigur să rămân însărcinată dacă am crize epileptice? Da, este posibil să aveți o sarcină sigură dacă aveți crize epileptice. Un medic specialist poate recomanda controale frecvente pentru a vă monitoriza sănătatea dumneavoastră și a fătului. Unele medicamente anticonvulsivante nu sunt sigure de administrat în timpul sarcinii, așa că un medic va oferi alternative mai sigure pentru a vă ajuta să gestionați simptomele. Medicul dumneavoastră este cea mai bună persoană cu care să discutați dacă aveți întrebări sau nelămuriri.

• Ce ar trebui să fac dacă văd pe cineva având o criză epileptică? Rămâneți calm. Protejați persoana de răniri îndepărtând obiectele periculoase din apropiere. Puneți-o pe o parte pentru a menține căile respiratorii deschise. Nu introduceți nimic în gura persoanei. Monitorizați timpul de durata crizei. Dacă criza durează mai mult de 5 minute sau dacă persoana are dificultăți de respirație după criză, sunați la ambulanță.

Notă importantă

Informațiile furnizate aici sunt doar pentru scopuri educaționale și nu ar trebui considerate un substitut pentru sfatul medical profesionist. Dacă aveți preocupări cu privire la sănătatea dumneavoastră sau a cuiva drag, vă rugăm să consultați un medic specialist calificat pentru o evaluare și un plan de tratament adecvat.