Contractura

Contractura poate afecta pielea, mușchii, articulațiile, tendoanele sau alte țesuturi moi. Apare atunci când cicatrizarea sau fibroza face ca țesuturile să se strângă și să devină rigide. Fără o intervenție rapidă, contractura poate reduce permanent amplitudinea de mișcare.

O contractură este o afecțiune medicală caracterizată prin rigidizarea și scurtarea țesuturilor moi, cum ar fi mușchii, tendoanele sau pielea, ducând la limitarea mișcării. Această afecțiune poate apărea din diverse cauze, incluzând cicatrizarea, imobilizarea prelungită sau anumite afecțiuni medicale. Intervenția promptă este crucială pentru a preveni pierderea permanentă a mobilității.

Contractura

Prezentare generală

Ce este o contractură?

Contracturile sunt modificări structurale ale țesuturilor moi și conjunctive, care le fac să se rigidizeze, să se strângă și să se contracte. Țesuturile afectate de contractură își pierd elasticitatea și amplitudinea de mișcare anterioare.

Contractura este un tip de cicatrizare în aceste țesuturi. Este cel mai ușor de observat atunci când afectează pielea. De exemplu, persoanele cu arsuri semnificative dezvoltă zone de piele care sunt micșorate și constrânse.

În alte țesuturi, cum ar fi mușchii sau ligamentele, cicatrizarea se numește fibroză. Este procesul de înlocuire treptată a părților acestor țesuturi cu un tip de țesut mai dens, mai dur, mai fibros și mai rigid.

Țesutul rigid își pierde capacitatea de a se întinde și de a se mișca, ducând la invaliditate. De asemenea, se poate micșora sau scurta. Acest lucru poate duce la deformări, deoarece contractura trage alte țesuturi din jur în formațiuni anormale.

Tipuri de contracturi

Diferite tipuri de contracturi pot afecta diferite țesuturi sau părți ale corpului. Medicii specialiști folosesc o varietate de nume diferite pentru a le descrie. Unele dintre tipurile mai largi de contractură includ:

  • Contracturi cicatriciale. Acestea afectează pielea după ce ați fost rănit și procesul de cicatrizare s-a finalizat. Contracturile cicatriciale pot duce la alte tipuri dacă împiedică alte țesuturi sau articulații să se miște normal.
  • Contracturi musculare. Acestea afectează un mușchi sau un grup înrudit de mușchi. Contracturile musculare pot duce, de asemenea, la alte contracturi, cum ar fi contracturile articulare, împiedicându-le să se miște normal.
  • Contracturi articulare (contractură capsulară). Acestea afectează țesuturile conjunctive care închid oasele într-o articulație - capsula articulară. Când capsula se rigidizează, oasele din articulație nu se pot mișca.
  • Contractură artrogenică. Acestea sunt contracturi capsulare care provin de la articulație. O contractură capsulară poate afecta cu ușurință mușchii conectați la articulație, la fel cum o contractură musculară poate afecta articulația.

Contracturi specifice

Unele tipuri specifice de contracturi au propriile nume. Unele dintre acestea includ:

  • Amioplazia. Acesta este un defect congenital (tulburare congenitală) care implică contracturi multiple la nivelul membrelor copilului dumneavoastră.
  • Artrogripoza. Acest termen general înseamnă că bebelușul dumneavoastră s-a născut cu contracturi multiple. Este o caracteristică a multor tulburări genetice, inclusiv distrofia musculară și sindromul Edwards.
  • Picior strâmb congenital. Această contractură congenitală afectează tendoanele din piciorul sau picioarele copilului dumneavoastră, determinându-le să se rotească spre interior spre corp. Poate implica, de asemenea, mușchiul gambei.
  • Contractura Dupuytren. Această tulburare genetică provoacă contractura țesuturilor moi din mâini, făcând ca degetul sau degetele să se rotească treptat spre interior spre palmă.
  • Contractura cotului (cot rigid). Aceasta este o contractură a capsulei articulare a cotului.
  • Contractura equinus. Aceasta este o contractură a articulației gleznei sau a mușchilor atașați la aceasta, ceea ce face imposibilă aducerea piciorului într-o poziție neutră (într-un unghi drept față de picior).
  • Contractura în flexie. Acesta este un tip de contractură articulară în care articulația este contractată într-o poziție îndoită sau flectată și nu mai poate fi îndreptată. Cel mai adesea afectează membrele.
  • Umăr înghețat (capsulită adezivă). Aceasta este o contractură a capsulei articulare a umărului.
  • Contractura Volkmann. Acesta este un alt tip de contractură a mâinii. Provoacă o flexie spre interior a degetelor și a încheieturii mâinii, care face ca mâna să arate ca o gheară.

Simptome și cauze

Care sunt simptomele unei contracturi?

Simptomele contracturilor pot include:

  • Țesut cicatricial vizibil îngroșat, strâns
  • Rigiditate în mușchi, articulații sau alte țesuturi moi
  • Durere musculo-scheletică în țesuturile moi
  • Amplitudine redusă de mișcare și mobilitate generală
  • Atrofie musculară (pierderea masei musculare)
  • Tulburări de mers (anormalități în modul în care mergeți)
  • Deformări în flexie (o îndoire permanentă), în special la nivelul membrelor

Ce cauzează contractura?

Contractura este un tip de cicatrizare sau fibroză în țesuturi. De obicei, se întâmplă atunci când țesuturile încearcă să se repare singure după o leziune sau după ce se atrofiază din cauza nefolosirii. Uneori, este prezentă la naștere.

Cauzele includ:

  • Rănire. Leziunile care vă fac să pierdeți o cantitate semnificativă de țesut, cum ar fi arsurile, rănile infectate sau intervențiile chirurgicale, pot provoca o cicatrice de contracție pe piele sau în țesuturile moi.
  • Ischemia. Fluxul insuficient de sânge către țesuturi provoacă inflamație cronică, urmată de cicatrizare. Ischemia se poate întâmpla brusc sau treptat. Lipsa de mișcare este o cauză.
  • Imobilizarea. Lipsa de mișcare este principala cauză a contracturilor țesuturilor moi. Părți ale corpului dumneavoastră pot fi imobilizate din cauza unei leziuni, dizabilități fizice sau afecțiuni neurologice.
  • Tulburări neuromusculare. Afecțiuni precum accidentul vascular cerebral și paralizia cerebrală afectează comunicarea dintre creier și mușchi. Acest lucru le poate imobiliza sau le poate supra-contracta (hipertonie).
  • Boli ereditare ale țesutului conjunctiv. Afecțiunile care afectează modul în care se dezvoltă țesuturile conjunctive, cum ar fi miopatia congenitală, pot provoca mușchi excesiv de contractați sau excesiv de laxi (hipotonie).
  • Defecte congenitale. Unii bebeluși se nasc cu contracturi care nu par să se refere la nicio boală sau cauză evidentă. Ele pot fi cauzate de mutații genetice sau de lipsa de mișcare în uter.

Ce complicații pot provoca contracturile?

O contractură permanentă vă poate afecta sever calitatea vieții. Vă poate afecta mobilitatea și independența. Vă poate fi mai greu să efectuați funcțiile vieții de zi cu zi fără asistență.

Contracturile pot contribui, de asemenea, la dureri cronice și pot face efect de bulgăre, afectând alți mușchi și articulații conectați la acestea. Cu cât vă puteți mișca mai puțin, cu atât mai mult țesuturile pot începe să se contracte.

Diagnostic și teste

Cum sunt diagnosticate contracturile?

Dacă aveți o leziune sau o afecțiune preexistentă care poate duce la contractură, medicul specialist va fi atent la aceasta. O pot diagnostica cu un examen fizic care verifică amplitudinea de mișcare.

Medicul specialist ar putea dori să facă imagini ale țesuturilor conjunctive și moi pentru a afla mai multe despre ceea ce ar putea contribui la contractură. Ar putea face radiografii, o ecografie sau un RMN.

Management și tratament

Care este cel mai bun tratament pentru contractură?

Cel mai bun tratament pentru contractură este prevenirea și, în multe cazuri, este prevenibilă. Dacă sunteți imobilizat în prezent sau aveți o afecțiune care duce la contractură, kinetoterapia poate ajuta adesea la prevenirea acesteia.

Dacă dezvoltați o contractură, cel mai bine este să o tratați mai devreme. Contracturile recente tind să fie mai ușoare și mai ușor de inversat, în timp ce contracturile mai avansate pot să nu răspundă la tratamentele nechirurgicale.

Tratamentele pentru a remedia o contractură includ terapii conservatoare, ortopedice și intervenții chirurgicale. Este, de asemenea, important să tratați orice afecțiuni subiacente care pot provoca sau contribui la contractură.

Tratament nechirurgical pentru o contractură

Tratamentele conservatoare includ:

  • Întindere statică și dinamică. Medicii specialiști folosesc diferite tipuri de orteze, gipsuri și atele pentru a fixa țesuturile contractate într-o poziție care oferă o întindere treptată și continuă.
  • Terapia cu căldură. Aplicarea căldurii terapeutice pe țesuturile moi le poate ajuta să se relaxeze și să se întindă, mai ales dacă aveți hipertonie cronică sau spasticitate. Căldura ajută, de asemenea, la promovarea circulației.
  • Kinetoterapie. Exercițiile pasive și active pot ajuta la îmbunătățirea flexibilității și a amplitudinii de mișcare în mușchii și articulațiile contractate. Ele pot ajuta, de asemenea, la prevenirea atrofiei din cauza lipsei de mișcare.
  • Terapia de eliberare miofascială. Această tehnică de terapie manuală prin masaj se concentrează pe fascia dumneavoastră, țesutul conjunctiv care stă la baza mușchilor dumneavoastră. Poate ajuta la prevenirea și tratarea contracturilor.
  • Injecții. Injecțiile intraarticulare (în articulație) și ale țesuturilor moi pot ajuta la eliberarea contracturilor în unele cazuri. Botox® poate ajuta țesuturile să se relaxeze, în timp ce injecțiile cu colagenază pot ajuta la ruperea fibrozei.
  • Tratamente antiinflamatoare. Medicamentele și tratamentele antiinflamatoare, cum ar fi terapia cu laser de intensitate scăzută (lumină infraroșie), pot ajuta la reducerea inflamației și la prevenirea fibrozei după imobilizare.

Intervenții chirurgicale pentru contractură

Tratamentele chirurgicale pentru contractură includ:

  • Tenotomia. Numită și alungirea tendonului, această intervenție chirurgicală face mici tăieturi sau găuri în tendon pentru a elibera tensiunea. Pe măsură ce tendonul se repară, acesta poate crește din nou mai lung.
  • Transferul tendonului. Această metodă îndepărtează tendonul contractat și transferă un alt tendon de la un donator sau de oriunde altundeva din corp la locul contracturii.
  • Artroplastia. Pentru contracturile capsulei articulare, este posibil să aveți nevoie de o intervenție chirurgicală pentru a elibera sau înlocui părți ale capsulei articulare sau, în unele cazuri, întreaga articulație.
  • Fasciotomia. Contracturile care afectează fascia, cum ar fi contractura Dupuytren, pot beneficia de fasciotomie. Chirurgii taie găuri în fascie pentru a o elibera sau îndepărtează bucăți de țesut cicatricial.
  • Z-plastia. O tehnică pentru ruperea contracturilor pielii și ale fasciei este de a face tăieturi în zig-zag în țesut pentru a elibera tensiunea. Modelul Z încurajează țesutul să se repare singur fără a se micșora.
  • Chirurgie plastică. Pentru contracturile cicatriciale, un chirurg ar putea avea nevoie să îndepărteze și să înlocuiască țesutul cicatrizat cu o grefă de piele sau un lambou de piele prelevat de la un donator sau de oriunde altundeva de pe corp.

Prevenție

Ce pot face pentru a preveni contractura?

Cea mai frecventă cauză a contracturii este imobilizarea. Dacă sunteți spitalizat pentru o leziune gravă, o intervenție chirurgicală sau o boală sau trebuie să purtați un gips timp de câteva săptămâni, sunteți expus riscului de contractură.

Medicii specialiști fac tot posibilul pentru a preveni contracturile în timp ce sunteți în îngrijirea lor. Dar au nevoie de ajutorul dumneavoastră. Este foarte important să continuați cu kinetoterapia în timpul recuperării.

Efectuarea de exerciții fizice într-o stare de boală, invaliditate sau rănire poate fi inconfortabilă și dificilă. În unele cazuri, este posibil să aveți nevoie de ajutor pentru a vă finaliza exercițiile sau este posibil să aveți nevoie de cineva care să vă reamintească și să vă motiveze.

Dacă dumneavoastră sau cineva de care vă pasă aveți o afecțiune cronică care poate provoca contracturi, dumneavoastră sau persoana respectivă ar putea avea nevoie de kinetoterapie continuă pentru a le preveni. Îngrijirea de calitate pe tot parcursul vieții este importantă în aceste cazuri.

Perspectivă / Prognoză

Care este prognoza pentru contracturi?

Contracturile răspund cel mai bine la tratament atunci când nu sunt încă prea avansate și fixate. Medicii specialiști care îngrijesc persoanele cu risc de contracturi pot lua măsuri pentru a le preveni sau minimiza.

Contracturile recente răspund adesea la tratamente conservatoare. Contracturile mai avansate pot beneficia de o intervenție chirurgicală. Unele contracturi pot să nu fie tratabile sau pot să nu se rezolve complet cu o intervenție chirurgicală.

Întrebări frecvente

  • Cât de repede se pot forma contracturile? Contracturile se pot dezvolta rapid, uneori în câteva zile sau săptămâni de imobilizare, în special la persoanele cu risc crescut.

  • Contracturile sunt dureroase? Da, contracturile pot provoca durere, disconfort și limitarea mișcării, afectând calitatea vieții.

  • Kinetoterapia poate vindeca contracturile? Kinetoterapia este esențială în tratamentul contracturilor, ajutând la îmbunătățirea flexibilității, a amplitudinii de mișcare și la reducerea durerii. În unele cazuri, poate inversa contractura, în special dacă este tratată precoce.

Este important să consultați un medic specialist pentru un diagnostic precis și un plan de tratament personalizat, adaptat nevoilor dumneavoastră specifice.

contractură
fibroză
cicatrizare
amplitudine de mișcare
mobilitate
kinetoterapie
tenotomie
artroplastie
fasciotomie
contractură Dupuytren
contractură musculară
contractură articulară
reabilitare
tratament