Constipația

Prezentare generală

Ce este constipația? Din punct de vedere tehnic, a avea mai puțin de trei scaune pe săptămână reprezintă definiția constipației. Însă frecvența scaunelor variază foarte mult de la o persoană la alta. Unele persoane au scaun de mai multe ori pe zi, în timp ce altele doar o dată sau de două ori pe săptămână. Oricare ar fi modelul dumneavoastră de scaun, este unic și normal pentru dumneavoastră – atâta timp cât nu vă abateți prea mult de la acest model.

Indiferent de frecvența scaunelor, un lucru este sigur: cu cât așteptați mai mult înainte de a avea scaun, cu atât devine mai dificilă eliminarea acestuia. Alte caracteristici importante care definesc de obicei constipația includ:

• Scaunele dumneavoastră sunt uscate și tari.
• Scaunele sunt dureroase, iar eliminarea lor este dificilă.
• Aveți senzația că nu v-ați golit complet intestinele.

Cât de frecventă este constipația? Nu sunteți singur dacă vă simțiți constipat. Constipația este una dintre cele mai frecvente afecțiuni gastrointestinale. Un număr semnificativ de persoane se prezintă anual la un medic specialist din cauza constipației.

Simptome și Cauze

Aflați despre semnele și simptomele constipației.

Cum apare constipația? Constipația apare deoarece colonul (intestinul gros) absoarbe prea multă apă din scaun. Acest lucru usucă scaunul, făcându-l tare și dificil de eliminat din corp.

Pentru a explica mai detaliat, pe măsură ce alimentele se deplasează în mod normal prin tractul digestiv, intestinele absorb treptat nutrienții. Alimentele parțial digerate (reziduurile) care trec din intestinul subțire în intestinul gros devin scaun. Colonul absoarbe apa din aceste reziduuri, ceea ce le face mai solide. Dacă aveți constipație, alimentele se pot deplasa prea încet prin tractul digestiv. Acest lucru oferă colonului mai mult timp – prea mult timp – pentru a absorbi apa din reziduuri. Scaunul devine uscat, tare și dificil de eliminat.

Ce cauzează constipația? Există multe cauze ale constipației, inclusiv factori legați de stilul de viață, medicamente și afecțiuni medicale.

Factori legați de stilul de viață

Cauzele comune ale constipației legate de stilul de viață includ:

• Nu consumați suficiente fibre.
• Nu beți suficientă apă (deshidratare).
• Nu faceți suficientă mișcare.
• Schimbări în rutina dumneavoastră obișnuită, cum ar fi călătoriile sau mesele, sau culcarea la ore diferite.
• Consumul unor cantități mari de lapte sau brânză.
• Stres.
• Respingerea nevoii de a avea scaun.

Medicamente

Medicamentele care pot provoca constipație includ:

• Medicamente puternice pentru durere, cum ar fi narcoticele care conțin codeină, oxicodonă și hidromorfonă.
• Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), cum ar fi ibuprofen și naproxen.
• Antidepresive, inclusiv inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (cum ar fi fluoxetină) sau antidepresive triciclice (cum ar fi amitriptilină).
• Antiacide care conțin calciu sau aluminiu.
• Pastile de fier.
• Medicamente pentru alergii, cum ar fi antihistaminicele (cum ar fi difenhidramina).
• Anumite medicamente pentru tensiunea arterială, inclusiv blocante ale canalelor de calciu (cum ar fi verapamil, diltiazem și nifedipină) și beta-blocante (cum ar fi atenolol).
• Medicamente psihiatrice, cum ar fi clozapină și olanzapină.
• Medicamente antiepileptice, cum ar fi fenitoina și gabapentina.
• Medicamente anti-greață, cum ar fi ondansetron.

Multe medicamente pot provoca constipație. Adresați-vă medicului specialist sau farmacistului dacă aveți întrebări sau nelămuriri.

Afecțiuni medicale

Afecțiunile medicale și de sănătate care pot provoca constipație includ:

• Afecțiuni endocrine, cum ar fi glanda tiroidă subactivă (hipotiroidism), diabetul, uremia și hipercalcemia.
• Cancer colorectal.
• Sindromul colonului iritabil (SCI).
• Diverticulită.
• Constipație cu disfuncție de evacuare. Aceasta este un defect în coordonarea mușchilor planșeului pelvin. Acești mușchi susțin organele din pelvis și abdomenul inferior. Sunt necesari pentru a ajuta la eliminarea scaunului.
• Sindromul de defecare obstructivă. Cauze complexe sau inexplicabile pot împiedica defecarea normală.
• Pseudo-obstrucție intestinală. Uneori, sistemul motor din colon poate deveni temporar paralizat.
• Tulburări neurologice, inclusiv leziuni ale măduvei spinării, scleroza multiplă, boala Parkinson și accident vascular cerebral.
• Sindromul colonului leneș. Aceasta este atunci când colonul se contractă slab și reține scaunul.
• Obstrucție intestinală.
• Defecte structurale în tractul digestiv (cum ar fi fistulă, atrezie colonică, volvulus, invaginație, anus imperforat sau malrotație).
• Boli multiple ale organelor, cum ar fi amiloidoza, lupusul și sclerodermia.
• Sarcina.

Care sunt simptomele constipației?

Simptomele constipației includ:

• Aveți mai puțin de trei scaune pe săptămână.
• Scaunele dumneavoastră sunt uscate, tari și/sau noduroase.
• Scaunele sunt dificil sau dureros de eliminat.
• Aveți dureri de stomac sau crampe.
• Vă simțiți balonat și aveți greață.
• Aveți senzația că nu v-ați golit complet intestinele după o mișcare.

Care sunt factorii de risc pentru constipație?

Persoanele de toate vârstele pot avea un episod ocazional de constipație. Dar anumiți factori de risc fac ca persoanele să fie mai predispuse la constipație consistentă („constipație cronică”). Acești factori includ:

• Vârsta. Persoanele cu vârsta peste 65 de ani sunt adesea mai puțin active, au un metabolism mai lent și au o forță de contracție musculară mai mică de-a lungul tractului digestiv decât atunci când erau mai tinere.
• Modificările hormonale vă pot face mai predispus la constipație. Este obișnuit să aveți constipație în timpul sarcinii și după naștere. Fătul din interiorul uterului poate comprima intestinele, încetinind trecerea scaunului.
• Nu consumați suficiente alimente bogate în fibre. Fibrele mențin alimentele în mișcare prin sistemul digestiv.
• Luați anumite medicamente.
• Aveți anumite boli neurologice (boli ale creierului și ale măduvei spinării) și digestive.

Poate constipația provoca leziuni interne sau duce la alte probleme de sănătate?

Există câteva complicații care ar putea apărea dacă nu aveți scaune moi și regulate. Unele complicații includ:

• Vene umflate, inflamate, în rect (hemoroizi).
• Rupturi în mucoasa anusului din cauza scaunului întărit care încearcă să treacă (fisuri anale).
• O infecție în pungile (diverticulele) care se formează uneori de pe peretele colonului din cauza scaunului care a rămas prins și infectat (diverticulită).
• O acumulare de prea mult scaun în rect și anus (impact fecal).
• Leziuni ale mușchilor planșeului pelvin din cauza efortului de a elimina scaunul. Acești mușchi ajută la controlul vezicii urinare, printre altele. Prea mult efort pentru prea mult timp poate provoca scurgeri de urină din vezica urinară (incontinență urinară de efort).

Poate constipația determina acumularea de toxine în corpul meu și mă poate îmbolnăvi?

De obicei, nu este cazul. Deși colonul reține scaunul mai mult timp când sunteți constipat și vă puteți simți inconfortabil, este un recipient extensibil pentru reziduurile dumneavoastră. Este nevoie de o boală severă în colon pentru ca pereții să scurgă toxine în corp (megacolon toxic).

Diagnostic și Teste

Ce ar trebui să mă aștept când vorbesc cu medicul specialist despre constipația mea?

A vorbi cu un medic specialist – sau cu oricine – despre scaunele dumneavoastră (sau lipsa lor) ar putea să nu fie cel mai plăcut dintre subiecte. Dar să știți că medicul specialist este acolo pentru dumneavoastră. Este un profesionist medical instruit care a discutat despre aproape fiecare subiect de sănătate la care vă puteți gândi cu pacienții săi.

Medicul specialist va începe prin a vă adresa întrebări despre istoricul dumneavoastră medical, scaunele, stilul de viață și rutinele dumneavoastră.

Istoric medical

Aceste întrebări pot include:

• Care sunt bolile/afecțiunile dumneavoastră de sănătate actuale și trecute?
• Ați pierdut sau ați câștigat în greutate recent?
• Ați avut intervenții chirurgicale anterioare la nivelul tractului digestiv?
• Ce medicamente și suplimente luați pentru ameliorarea constipației sau pentru alte tulburări?
• Are cineva din familia dumneavoastră constipație sau boli ale tractului digestiv sau antecedente de cancer de colon?
• Ați făcut o colonoscopie?

Istoricul scaunelor

Aceste întrebări pot include:

• Cât de des aveți scaun?
• Cum arată scaunele dumneavoastră?
• Ați observat sânge sau urme roșii în scaun?
• Ați văzut vreodată sânge în vasul de toaletă sau pe hârtia igienică după ce v-ați șters?

Obiceiuri și rutine de viață

• Ce mâncați într-o zi obișnuită la fiecare masă?
• Cât de des mâncați fructe și legume?
• Câtă apă beți?
• Care este rutina dumneavoastră de exerciții fizice?

Medicul specialist va efectua, de asemenea, un examen fizic, care include o verificare a semnelor vitale (temperatură, puls, tensiune arterială). Va folosi un stetoscop pentru a asculta sunetele din abdomen. Vă va atinge, de asemenea, abdomenul pentru a verifica durerea, sensibilitatea, umflarea și nodulii.

Rețineți că medicul specialist poate efectua, de asemenea, un examen rectal. Acesta este un examen digital al interiorului rectului dumneavoastră. Este o verificare rapidă pentru orice mase sau probleme care pot fi simțite cu un deget.

Ce analize de laborator și alte teste medicale pot fi efectuate pentru a găsi cauza constipației mele?

Medicul specialist poate să nu solicite niciun test sau poate solicita multe tipuri de teste și proceduri. Testele vor depinde de simptomele dumneavoastră, de istoricul medical și de starea generală de sănătate și de ceea ce crede că ar putea fi cauza. De cele mai multe ori, nu sunt necesare teste de laborator suplimentare pentru un diagnostic. Cu toate acestea, medicul specialist poate alege să facă mai multe în funcție de simptomele dumneavoastră.

• Analize de laborator: Analizele de sânge și analizele de urină dezvăluie semne de hipotiroidism, anemie și diabet. O probă de scaun verifică semnele de infecție, inflamație și cancer.
• Teste imagistice: Medicul specialist poate solicita o tomografie computerizată (CT), o scanare prin rezonanță magnetică (RMN) sau o serie gastrointestinală inferioară pentru a identifica alte probleme care ar putea cauza constipația. Dar acestea nu sunt de obicei solicitate.
• Colonoscopie: Medicul specialist poate efectua o colonoscopie sau o sigmoidoscopie – o vedere internă a colonului cu un endoscop. În timpul acestei proceduri, poate preleva o mică probă de țesut (biopsie) pentru a testa cancerul sau alte probleme și va îndepărta orice polipi.
• Studii de tranzit colorectal: Aceste teste implică consumul unei doze mici dintr-o substanță radioactivă, fie sub formă de pilule, fie într-o masă, și apoi urmărirea atât a cantității de timp, cât și a modului în care substanța se deplasează prin intestine.
• Alte teste ale funcției intestinale: Medicul specialist poate solicita teste care verifică cât de bine anusul și rectul rețin și eliberează scaunul. Aceste teste includ un anumit tip de radiografie (defecografie), efectuată pentru a exclude cauzele constipației cu disfuncție de evacuare, și inserarea unui balon mic în rect (test de expulzare a balonului și manometrie anorectală).

Management și Tratament

Cum ameliorați constipația?

Puteți gestiona majoritatea cazurilor de constipație ușoară până la moderată acasă. Autoîngrijirea începe prin a face un inventar a ceea ce mâncați și beți și apoi prin a face modificări.

Unele recomandări pentru ameliorarea imediată a constipației acasă includ:

• Beți două până la patru pahare suplimentare de apă pe zi. Evitați băuturile care conțin cofeină și alcoolul, care pot provoca deshidratare. De asemenea, evitați sucurile și băuturile foarte îndulcite.
• Evitați carnea procesată, alimentele prăjite și carbohidrații rafinați, cum ar fi pâinea albă, pastele și cartofii. Este OK să mâncați carne slabă, cum ar fi carnea de pasăre și produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi.
• Adăugați fructe, legume, cereale integrale și alte alimente bogate în fibre în dieta dumneavoastră zilnică. Mâncați mai puține alimente bogate în grăsimi, cum ar fi carne, ouă și brânză.
• Mâncați prune uscate, cereale cu tărâțe și alte fructe bogate în fibre, cum ar fi portocale, ananas, fructe de pădure, mango, avocado și papaya.
• Țineți un jurnal alimentar și evidențiați alimentele care vă constipă.
• Puneți-vă în mișcare – faceți exerciții fizice.
• Verificați cum stați pe toaletă. Ridicarea picioarelor, aplecarea pe spate sau ghemuirea pot facilita defecarea.
• Adăugați o fibră suplimentară fără prescripție medicală în dieta dumneavoastră. Cel mai bine este să începeți încet cu acestea.
• Dacă este necesar, luați un emolient sau un laxativ foarte ușor fără prescripție medicală. Clismele cu ulei mineral și laxativele stimulatoare sunt alte opțiuni. Există multe opțiuni de laxative. Cereți ajutor farmacistului sau medicului specialist pentru a face o alegere. Nu utilizați laxative mai mult de două săptămâni fără a vă contacta medicul specialist. Utilizarea excesivă a laxativelor vă poate agrava simptomele.
• Nu citiți și nu utilizați telefonul sau alte dispozitive în timp ce încercați să aveți scaun.
• Evitați să rețineți nevoia de a merge la baie. În cele din urmă, va bloca semnalul de la colon către creier pentru a vă relaxa și a lăsa scaunul să iasă.

Revizuirea medicamentelor/suplimentelor

Pe lângă metodele de autoîngrijire, medicul specialist va revizui medicamentele și suplimentele dumneavoastră (dacă luați vreuna). Unele dintre aceste produse pot provoca constipație. Dacă o fac, medicul specialist poate schimba doza, poate trece la un alt medicament și/sau poate cere să nu mai luați suplimentul. Nu încetați niciodată să luați medicamentele sau suplimentele înainte de a discuta mai întâi cu medicul specialist.

Medicamente pentru constipație cu prescripție medicală

Câteva medicamente cu prescripție medicală sunt disponibile pentru a trata constipația. Acestea includ:

• Lubiprostona.
• Prucaloprida.
• Plecanatida.
• Lactuloza.
• Linaclotida.

Medicul specialist va alege medicamentul care ar putea funcționa cel mai bine pentru dumneavoastră, pe baza rezultatelor testelor dumneavoastră.

Intervenție chirurgicală

Intervenția chirurgicală este rareori necesară pentru a trata constipația. Dar medicul specialist vă poate recomanda o intervenție chirurgicală dacă o problemă structurală din colonul dumneavoastră provoacă constipație. Exemple de astfel de probleme includ:

• Un blocaj în colon (obstrucție intestinală).
• O îngustare într-o porțiune a intestinului dumneavoastră (strictură intestinală).
• O ruptură în anus (fisură anală).
• Colapsul unei părți a rectului în vagin (prolaps rectal).

Unele cauze ale constipației cu disfuncție de evacuare pot fi tratate prin intervenție chirurgicală. Acest lucru este cel mai bine discutat după testare. De asemenea, este posibil să aveți nevoie de o intervenție chirurgicală dacă o colonoscopie relevă cancer în colon, rect sau anus.

Prevenție

Cum pot preveni constipația?

Utilizați aceleași metode pe care le-ați folosit acasă pentru a trata constipația, pentru a preveni transformarea acesteia într-o problemă cronică:

• Mâncați o dietă echilibrată, cu multe fibre. Sursele bune de fibre sunt fructele, legumele, leguminoasele și pâinea și cerealele integrale. Fibrele și apa ajută colonul să treacă scaunul. Majoritatea fibrelor din fructe se găsesc în coajă, cum ar fi în mere. Fructele cu semințe pe care le puteți mânca, cum ar fi căpșunile, au cele mai multe fibre. Tărâțele sunt, de asemenea, o sursă excelentă de fibre. Mâncați cereale cu tărâțe sau adăugați cereale cu tărâțe în alte alimente, cum ar fi supa și iaurtul. Persoanele cu constipație ar trebui să mănânce între 18 și 30 de grame de fibre în fiecare zi. Dacă aveți diverticulită, s-ar putea să fiți sfătuit să evitați fructele cu semințe.
• Beți opt pahare de apă de 240 ml pe zi. (Notă: laptele poate provoca constipație la unele persoane.) Lichidele care conțin cofeină, cum ar fi cafeaua și băuturile răcoritoare, vă pot deshidrata. Poate fi necesar să nu mai beți aceste produse până când obiceiurile dumneavoastră intestinale revin la normal.
• Faceți exerciții fizice în mod regulat. Nu trebuie să fie mult, chiar și mersul pe jos ajută foarte mult.
• Utilizați un supliment alimentar, cum ar fi magneziu pentru constipație. (Nu toată lumea ar trebui să ia magneziu. Verificați cu medicul specialist înainte de a lua.)
• Aveți scaun atunci când simțiți nevoia. Nu așteptați.

Cum să trăiți cu constipația

Când ar trebui să consult un medic specialist?

Contactați un medic specialist dacă:

• Constipația este o problemă nouă pentru dumneavoastră.
• Vedeți sânge în scaun.
• Pierdeți în greutate neintenționat.
• Aveți dureri severe în timpul scaunelor.
• Constipația dumneavoastră a durat mai mult de trei săptămâni.
• Aveți simptome de constipație cu disfuncție de evacuare.

Ce întrebări ar trebui să-i pun medicului specialist?

• De ce sunt constipat?
• Ce pot lua pentru ameliorarea imediată a constipației?
• Ce remedii casnice pentru constipație îmi recomandați?
• Ce ar trebui să mănânc sau să beau pentru a preveni constipația?
• Cum altfel pot preveni constipația?

Întrebări frecvente

• Cât de des este normal să ai scaun? Frecvența normală a scaunelor variază foarte mult. Orice, de la de trei ori pe zi la de trei ori pe săptămână, poate fi considerat normal, atâta timp cât este frecvent pentru dumneavoastră.
• Ce alimente pot agrava constipația? Alimentele cu conținut scăzut de fibre și bogate în grăsimi, cum ar fi alimentele procesate, carnea roșie, produsele lactate și dulciurile, pot agrava constipația.
• Când ar trebui să mă îngrijorez de constipația mea? Ar trebui să consultați un medic dacă aveți dureri abdominale severe, sânge în scaun, constipație care durează mai mult de trei săptămâni sau dacă aveți o schimbare bruscă a obiceiurilor intestinale.

Rețineți, discutați deschis și onest cu medicul specialist despre scaunele dumneavoastră și despre orice întrebări sau nelămuriri pe care le aveți. A avea scaun este ceva ce ar trebui să facem cu toții. Constipația poate fi o situație temporară, o problemă pe termen lung sau un semn al unei afecțiuni mai grave. Fiți în siguranță. Consultați-vă medicul specialist, mai ales dacă ați observat o schimbare în modelul dumneavoastră intestinal sau dacă viața dumneavoastră este condusă de intestinele dumneavoastră.

Pentru o evaluare personalizată și un plan de tratament adecvat, vă recomandăm să consultați un medic specialist.