CAD: Blocaj la Bifurcație

Un blocaj la bifurcație este o îngustare la nivelul sau în apropierea uneia dintre ramurile mai mici ale unei artere coronare majore. Este un tip de boală coronariană. Depozitele de placă se acumulează, îngustând prea mult artera și împiedicând fluxul sanguin suficient către inimă. Aceasta este ateroscleroza. Medicii specialiști folosesc angioplastia și stentarea pentru a deschide artera.

CAD: Blocaj la Bifurcație

Prezentare Generală

Ce este un blocaj la bifurcație?

Un blocaj la bifurcație este un tip de boală coronariană (CAD). Acesta apare atunci când depozite de grăsime numite placă se acumulează în zona în care o arteră coronară principală se ramifică într-o arteră coronară mai mică. Medicii specialiști folosesc termenul de "vase laterale" pentru a se referi la aceste artere ramificate mai mici. De asemenea, pot folosi termenul de "leziune de bifurcație" pentru a se referi la placa care cauzează un blocaj la bifurcație.

Care sunt tipurile de blocaje la bifurcație?

Medicii specialiști evaluează severitatea acumulării de placă pentru a determina tipul de blocaj sau de îngustare (cunoscut și sub denumirea de stenoză).

Un blocaj la bifurcație poate fi:

  • Simplu: Există o îngustare a arterei mai mică de 70%.
  • Complex: Blocajul ocupă mai mult de 70% din arteră. Pot exista, de asemenea, mai mult de un blocaj, un cheag de sânge sau acumulare de calciu (calcificare). Uneori, blocajul se află într-o ramură arterială mai mică, care se îndoaie la un unghi semnificativ (mai mare de 70 de grade). Acest unghi face mai dificilă atingerea și tratarea blocajului.

Cât de frecvent este un blocaj la bifurcație?

Se estimează că blocajele la bifurcație reprezintă până la 20% din toate cazurile de CAD care necesită tratament medical.

Simptome și Cauze

Ce cauzează un blocaj la bifurcație?

O acumulare de placă în interiorul pereților arterelor cauzează CAD, inclusiv blocajele la bifurcație. Placa îngustează prea mult artera, ceea ce încetinește fluxul sanguin către inimă.

Cine este expus riscului de blocaj la bifurcație?

Femeile aflate la menopauză și bărbații cu vârsta peste 45 de ani sunt mai predispuși să aibă CAD și să dezvolte un blocaj la bifurcație. Alți factori de risc includ:

  • Diabet.
  • Exces de greutate sau obezitate.
  • Antecedente familiale de boli cardiovasculare.
  • Tensiune arterială ridicată (hipertensiune).
  • Colesterol ridicat.
  • Lipsă de exerciții fizice.
  • Dietă nesănătoasă.
  • Fumatul sau utilizarea produselor din tutun.

Care sunt simptomele unui blocaj la bifurcație?

Deoarece un blocaj la bifurcație este un tip de CAD, simptomele sunt aceleași. Puteți experimenta:

  • Angină pectorală (durere sau presiune în piept).
  • Transpirații reci sau senzație de piele umedă.
  • Amețeli sau senzație de leșin.
  • Oboseală și slăbiciune.
  • Palpitații cardiace.
  • Greață.
  • Scurtarea respirației.
  • Durere de umăr sau de braț.

Diagnostic și Teste

Cum diagnostichează medicii specialiști un blocaj la bifurcație?

Dacă aveți simptome ale unui blocaj la bifurcație, medicul specialist poate solicita teste imagistice, cum ar fi:

  • Cateterism cardiac pentru a verifica blocajele din artere.
  • Angiografie coronariană computerizată tomografică (CCTA) pentru a obține imagini 3D în mișcare ale fluxului sanguin către inimă.
  • Tomografie intravasculară cu coerență optică (IVOCT) pentru a captura imagini de înaltă definiție ale acumulării de placă în interiorul unei artere.
  • Ecografie intravasculară (IVUS) pentru a produce imagini detaliate ale pereților arterelor.
  • Rezerva de flux fracțional (FFR) pentru a măsura presiunea din interiorul unei artere.

Management și Tratament

Cum tratează medicii specialiști un blocaj la bifurcație?

Tratarea unui blocaj la bifurcație este dificilă, deoarece vasele laterale sunt foarte mici. Acest lucru le face mai greu de accesat decât arterele coronare principale. Medicii specialiști efectuează angioplastie pentru a dilata arterele îngustate. Aceștia plasează stenturi (tuburi mici din plasă de sârmă) pentru a menține artera deschisă. Angioplastia și stentarea sunt intervenții coronariene percutanate (PCI).

În timpul angioplastiei și al stentării, medicul specialist:

  • Introduce un cateter (tub subțire, flexibil) într-o mică incizie în piele.
  • Trece cateterul printr-un vas de sânge pentru a ajunge la blocaj.
  • Umflă un dispozitiv cu balon la vârful cateterului pentru a împinge placa spre pereții laterali ai arterei.
  • Plasează un stent în interiorul arterei pentru a o menține deschisă.

După procedură, medicul specialist va prescrie medicamente numite terapie dublă antiplachetară pentru a menține stentul deschis.

Care sunt tipurile de proceduri pentru tratarea blocajelor la bifurcație?

Stenturile care tratează CAD pot fi din metal gol sau acoperite cu medicamente (un stent eliberator de medicamente). De asemenea, sunt în curs de desfășurare studii clinice pentru a testa stenturi special concepute pentru vasele laterale mai mici.

Tipurile de proceduri pentru blocajele la bifurcație includ:

  • Stentare provizorie: Medicul specialist plasează un stent în artera coronară principală. Acest lucru lasă opțiunea de a stenta vasul lateral la o dată ulterioară, dacă continuați să aveți simptome.
  • Proceduri cu două stenturi: Pentru blocaje complexe, medicul specialist plasează un stent atât în artera coronară principală blocată, cât și în vasul lateral.

Care sunt complicațiile tratamentelor pentru blocajele la bifurcație?

Persoanele care au angioplastie și stentare pentru a trata un blocaj la bifurcație prezintă riscul de a dezvolta:

  • Restenoză intrastent: Țesutul cicatricial se formează sub stent, determinând îngustarea din nou a arterei. Este posibil ca artera să se îngusteze din nou. Aceasta se numește restenosă intrastent, care apare de obicei în termen de șase luni de la stentarea inițială. S-ar putea să aveți nevoie de o altă angioplastie sau de o altă procedură pentru a deschide din nou artera.
  • Tromboză de stent: Cheaguri de sânge se formează în interiorul zonei stentate și al vaselor de sânge, provocând tromboză.

Prevenție

Puteți preveni blocajele la bifurcație?

Puteți lua măsuri de protecție a inimii pentru a reduce riscul de CAD și ateroscleroză. Aceste etape includ:

  • Reducerea aportului de sodiu și administrarea de medicamente pentru a gestiona tensiunea arterială ridicată.
  • Consumul de alcool cu moderație și căutarea de ajutor pentru tulburările de consum de alcool.
  • Urmarea unei diete sănătoase pentru inimă pentru a reduce nivelul colesterolului.
  • Cunoașterea grăsimilor și reducerea aportului de grăsimi nesănătoase.
  • Gestionarea diabetului.
  • Căutarea de ajutor pentru a renunța la fumat.
  • Menținerea activității fizice, care vă poate ajuta să mențineți o greutate sănătoasă.

Perspectivă / Prognoză

Care este perspectiva pentru o persoană cu un blocaj la bifurcație?

Angioplastia și stentarea au o rată de succes de aproximativ 40% în tratarea unui blocaj la bifurcație. După tratament, unele persoane încă mai au simptome ale bolii coronariene. Este important să luați măsuri precum o dietă sănătoasă și pierderea în greutate, dacă este necesar, pentru a vă proteja inima.

Viața cu

Când ar trebui să sun medicul?

Sunați la 112 sau la serviciile de urgență dacă credeți că aveți un atac de cord. Ar trebui să vă sunați medicul specialist dacă aveți:

  • Durere în piept (angină pectorală), durere de braț sau durere de umăr.
  • Transpirații reci.
  • Scurtarea respirației
  • Oboseală sau slăbiciune inexplicabilă.

Ce ar trebui să întreb medicul specialist?

Poate doriți să întrebați medicul specialist:

  • Ce a cauzat blocajul la bifurcație?
  • Sunt expus riscului de blocaje în alte artere?
  • Angioplastia și stentarea vor deschide blocajul?
  • Ce tip de stent recomandați?
  • De câte stenturi am nevoie?
  • Ce pași ar trebui să fac pentru a-mi proteja inima?
  • Ar trebui să caut semne de complicații?

Un blocaj la bifurcație care apare în interiorul unei ramuri a unei artere coronare poate fi mai greu de accesat și de tratat. Acest blocaj este un tip de boală coronariană care poate provoca dureri în piept. Crește riscul de probleme care pun viața în pericol, cum ar fi atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale. Medicii specialiști folosesc angioplastia și stentarea pentru a deschide arterele îngustate. Este posibil să aveți nevoie de unul sau două stenturi pentru a îmbunătăți fluxul sanguin. Medicul specialist va discuta cu dumneavoastră despre opțiunile de tratament.

Întrebări frecvente

  1. Cât timp durează recuperarea după o angioplastie cu stent pentru un blocaj la bifurcație? Recuperarea variază, dar majoritatea pacienților se pot întoarce la activitățile normale în câteva zile. Este crucial să urmați instrucțiunile medicului și să luați medicamentele prescrise.

  2. Există alternative la stentare pentru tratarea blocajelor la bifurcație? În anumite cazuri, medicul poate recomanda bypass-ul coronarian (operație pe cord deschis) sau tratament medicamentos conservator, în funcție de severitatea și localizarea blocajului.

  3. Ce pot face pentru a preveni formarea altor blocaje după ce am fost tratat pentru un blocaj la bifurcație? Adoptarea unui stil de viață sănătos, care include o dietă echilibrată, exerciții fizice regulate, renunțarea la fumat și gestionarea factorilor de risc precum hipertensiunea și colesterolul ridicat, este esențială.

Pentru mai multe informații și un plan de tratament personalizat, vă recomandăm să consultați un medic specialist.

blocaj bifurcație
boală coronariană
angioplastie
stentare
ateroscleroză
stenoză
vase laterale
durere în piept
atac de cord
factori de risc
prevenție
tratament