Bronșiectazia

Bronșiectazia deteriorează căile respiratorii, îngreunând eliminarea mucusului.

Ce este bronșiectazia?

Bronșiectazia este o afecțiune pulmonară în care căile respiratorii (tuburile care duc în plămâni) se deteriorează și se lărgesc. Căile respiratorii deteriorate nu pot elimina mucusul așa cum ar trebui. Bacteriile se dezvoltă apoi în mucus, provocând mai multă inflamație și deteriorare a plămânilor. Acest lucru te face să tușești mult, deoarece corpul tău încearcă să îndepărteze mucusul infectat.

Care este diferența dintre bronșiectazie și bronșită?

Bronșiectazia și bronșita au simptome similare, inclusiv mucus în plămâni și tuse. Dar bronșiectazia provoacă lărgirea permanentă a căilor respiratorii, iar bronșita este o infecție temporară care nu provoacă daune de durată.

Care sunt tipurile de bronșiectazie?

Medicii specialiști clasifică bronșiectazia în funcție de aspectul deteriorării căilor respiratorii – cilindrică (sau tubulară), varicoasă sau chistică. Bronșiectazia cilindrică este cea mai frecventă și cea mai puțin gravă formă de bronșiectazie. Bronșiectazia chistică este cea mai severă formă.

Medicii clasifică, de asemenea, bronșiectazia ca focală (într-o singură zonă) sau difuză (în multe zone din plămâni). Bronșiectazia de tracțiune apare atunci când cicatrizarea din plămâni trage căile respiratorii din forma lor normală.

Pe cine afectează bronșiectazia?

Ai un risc mai mare de bronșiectazie dacă trăiești cu o afecțiune preexistentă care îți afectează plămânii sau sistemul imunitar. Fără o afecțiune preexistentă, riscul tău crește pe măsură ce îmbătrânești.

Cât de frecventă este bronșiectazia?

Aproximativ 350.000 până la 500.000 de persoane din SUA au bronșiectazie. Aceasta include o persoană din 150 de persoane care au 75 de ani și peste. Numărul real ar putea fi mai mare, deoarece poți avea bronșiectazie fără a avea simptome.

Cum afectează bronșiectazia corpul meu?

Tuburile (căile respiratorii sau bronhiile) care duc în plămâni au mecanisme de apărare pentru a te proteja de boli. Oricât de enervant ar fi uneori, mucusul este unul dintre aceste mecanisme de apărare. Când mucusul nu poate fi expectorat, acesta provoacă daune de durată căilor respiratorii.

Cum protejează mucusul corpul tău

Când inspiri aer, orice particule dăunătoare sunt prinse în mucusul din căile respiratorii. Apoi, milioane de structuri minuscule, asemănătoare unor fire de păr (cili), folosesc o mișcare coordonată pentru a deplasa mucusul din plămâni, ca valurile care aduc resturi la țărm. Aceasta se numește clearance mucociliar. Tușești mucusul sau îl înghiți, unde particulele prinse sunt distruse de acidul gastric.

Când orice parte a acestui sistem nu funcționează – dacă cilii tăi sunt deteriorați sau căile tale respiratorii au pungi care prind mucus – acumulezi mucus în plămâni. Mucusul are bacterii prinse în el, care se pot multiplica și pot provoca infecții. Daunele provocate de infecții pot agrava bronșiectazia.

Este bronșiectazia o afecțiune pulmonară gravă?

Bronșiectazia poate fi ușoară sau severă, în funcție de cât de multă deteriorare ai în plămâni. Unii oameni o au și nici măcar nu știu. Alții o au de mult timp, iar infecțiile repetate le-au deteriorat grav plămânii. Majoritatea persoanelor cu bronșiectazie trăiesc o viață normală, gestionând simptomele cu sfatul unui medic specialist și cu medicamente.

Simptome și Cauze

Care sunt simptomele bronșiectaziei?

Simptomele bronșiectaziei includ:

• Tuse cu mult mucus și puroi.
• Răceli repetate.
• Mucus urât mirositor.
• Scurtarea respirației (dispnee).
• Respirație șuierătoare (wheezing).
• Tuse cu sânge (hemoptizie).
• Umflarea degetelor cu unghii curbate (degete hipocratice).

S-ar putea să ai perioade de timp în care simptomele tale nu sunt atât de grave și apoi să ai o exacerbare în care simptomele tale se agravează. Simptomele exacerbării includ:

• Oboseală extremă (fatigabilitate).
• Febră, frisoane.
• Scurtarea respirației crescută.
• Transpirații nocturne.

Ce cauzează bronșiectazia?

Bronșiectazia este cauzată de două faze de deteriorare a căilor respiratorii. În prima fază, deteriorarea inițială (sau „insulta”) este cauzată de o infecție, o tulburare inflamatorie sau o altă afecțiune care îți afectează plămânii. Medicii specialiști nu cunosc cauza inițială la până la 40% dintre persoanele cu bronșiectazie.

Prima insultă te face mai predispus să faci inflamație și infecții repetate care provoacă daune suplimentare plămânilor tăi. Aceasta este a doua fază sau „ciclul vicios”.

Ce boli cauzează bronșiectazie?

Unele dintre cauzele specifice ale deteriorării inițiale („insulta”) care începe ciclul bronșiectaziei includ:

• Fibroză chistică.
• Infecții micobacteriene, cum ar fi infecțiile cu MAC sau tuberculoza (TB).
• Tulburări autoimune sau inflamatorii, cum ar fi artrita reumatoidă (AR), boala inflamatorie intestinală (IBD), lupus (LES) și sindromul Sjögren.
• Corpi străini, tumori sau ganglioni limfatici care blochează căile respiratorii și împiedică eliminarea mucusului.
• Afecțiuni care scad imunitatea și cresc riscul de infecții (cum ar fi HIV și hipogamaglobulinemie).
• Diskinezie ciliară primară.
• Transplant de organe. Medicamentele pentru transplant scad imunitatea și pot crește riscul de infecție și bronșiectazie.
• Aspergiloză bronhopulmonară alergică (ABPA), o alergie la un tip de ciupercă.
• Fibroză (cicatrizare) de la radiații.
• Deficit de alfa-1 antitripsină.

COVID-19 cauzează bronșiectazie?

Cercetările sugerează că COVID-19 nu este o cauză foarte frecventă a bronșiectaziei. Dar, dacă ai avut sindrom de detresă respiratorie acută (ARDS) cu COVID-19, este posibil să ai pseudobronșiectazie. Pseudobronșiectazia arată ca bronșiectazia, dar se rezolvă în timp, mai degrabă decât să provoace ciclul infecțiilor repetate și al deteriorării plămânilor.

Care este cea mai frecventă cauză a bronșiectaziei?

Cea mai frecventă cauză a bronșiectaziei depinde de locul în care locuiești. În SUA și în alte țări occidentale, cea mai frecventă cauză a bronșiectaziei este fibroza chistică. La nivel mondial, este tuberculoza. În multe cazuri, medicii specialiști nu pot determina cauza bronșiectaziei.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticată bronșiectazia?

Un medic specialist va diagnostica bronșiectazia examinându-te și întrebându-te despre istoricul tău medical. Îți va asculta plămânii și va testa cât de bine funcționează. Dacă crede că ai bronșiectazie sau o altă afecțiune pulmonară, va solicita teste imagistice pentru a examina structura plămânilor tăi.

Ce teste vor fi efectuate pentru a diagnostica bronșiectazia?

Un medic specialist poate efectua o serie de teste pentru a diagnostica bronșiectazia sau pentru a exclude alte afecțiuni, inclusiv:

• Tomografie computerizată (CT) toracică sau radiografie. Un medic specialist folosește un aparat pentru a face fotografii ale plămânilor tăi pentru a vedea dacă căile tale respiratorii sunt deteriorate.
• Analize de sânge și culturi de spută. Un medic specialist prelevează mostre de sânge sau mucus (spută) pentru a afla dacă ai o infecție.
• Teste ale funcției pulmonare. Un medic specialist folosește teste ale funcției pulmonare pentru a determina cât de bine funcționează plămânii tăi. Vei respira într-un aparat care măsoară funcția pulmonară.
• Teste genetice. Un medic specialist poate preleva mostre de sânge sau alt lichid corporal pentru a testa boli.
• Testul clorurii în sudoare. Dacă un medic specialist crede că ai putea avea fibroză chistică, va efectua un test de sudoare. Îți va face brațul sau piciorul să transpire, va preleva o mostră și o va testa pentru semne de fibroză chistică.
• Bronhoscopie. În unele cazuri, un medic specialist poate folosi o procedură pentru a examina mai atent căile tale respiratorii (bronhoscopie). Va folosi un bronhoscop (un tub lung flexibil cu o lumină și o cameră la capăt) pentru a găsi și a elimina orice blochează căile tale respiratorii și pentru a obține mostre de mucus sau puroi din plămâni pentru testare.

Management și Tratament

Cum este tratată bronșiectazia?

Bronșiectazia nu poate fi vindecată complet, dar poți trata simptomele. Medicii specialiști tratează bronșiectazia prin eliminarea mucusului și gestionarea infecțiilor. În funcție de severitatea afecțiunii tale, medicul tău specialist ar putea prescrie medicamente sau fizioterapie. Poți folosi, de asemenea, dispozitive medicale care ajută la eliminarea mucusului.

Dacă bronșiectazia este cauzată de o afecțiune preexistentă, tratarea acelei afecțiuni poate ajuta la ameliorarea simptomelor tale. Dacă ai o zonă mică de bronșiectazie, medicul tău specialist ar putea recomanda o intervenție chirurgicală, deși acest lucru este rar.

Ce tratamente sunt utilizate pentru bronșiectazie?

Tratamentele pentru bronșiectazie ajută la eliminarea mucusului infectat, la uciderea bacteriilor și la scăderea inflamației. Ele includ:

• Antibiotice. Antibioticele pot trata infecțiile cauzate de bacterii. Poți lua antibiotice sub formă de pastile, dar dacă ai o infecție severă, un medic specialist va folosi o perfuzie intravenoasă pentru a-ți administra antibiotice direct în fluxul sanguin. Medicii specialiști prescriu adesea și antibiotice inhalate pentru bronșiectazie. Poți folosi un nebulizator pentru medicamente inhalate, care transformă medicamentul într-o ceață pe care o inspiri.
• Macrolide. Macrolidele sunt medicamente care tratează infecțiile și inflamația în același timp.
• Expectorante și mucolitice. Acestea sunt medicamente care subțiază mucusul și te ajută să-l expectorezi. Acestea sunt disponibile fără prescripție medicală sau cu prescripție medicală.
• Fizioterapie. Drenajul postural și terapia de percuție toracică pot ajuta la slăbirea și eliminarea mucusului. Exercițiile de respirație pot ajuta la deschiderea căilor tale respiratorii.
• Dispozitive medicale. Dispozitivele cu presiune expiratorie pozitivă oscilantă (PEP) și veste percutorii sparg și scot mucusul din plămâni.

Ce alimente ar trebui să eviți dacă ai bronșiectazie?

Ceea ce mănânci nu pare să aibă un impact direct asupra bronșiectaziei. De exemplu, s-ar putea să fi auzit că evitarea unor lucruri, cum ar fi laptele, poate ajuta la scăderea cantității de mucus din plămâni, dar cercetările nu au arătat că acest lucru este adevărat.

Cel mai important este să menții o nutriție bună. S-ar putea să te trezești că pierzi o cantitate nesănătoasă de greutate sau că ai alte îngrijorări cu privire la dieta ta. Cere un dietetician dacă ai îngrijorări cu privire la alimentația sănătoasă cu bronșiectazie.

Prevenție

Cum pot reduce riscul de bronșiectazie?

Poți reduce riscul de a dezvolta bronșiectazie gestionând sănătatea plămânilor:

• Asigură-te că tu și familia ta sunteți la zi cu vaccinările recomandate. Tusea convulsivă, gripa, boala pneumococică și rujeola pot provoca sau agrava bronșiectazia.
• Lucrează cu medicul tău specialist pentru a trata orice afecțiuni de sănătate existente, în special cele care îți afectează plămânii. Respectă programările și respectă planul de tratament. Vorbește cu medicul tău specialist dacă simți că medicamentele sau terapiile nu funcționează.
• Evită să inspiri lucruri care îți pot afecta plămânii, cum ar fi fumul de țigară, vapingul, vaporii și gazele.

Perspectivă / Prognoză

La ce mă pot aștepta dacă am bronșiectazie?

Bronșiectazia nu poate fi vindecată – daunele pe care le provoacă sunt ireversibile. Dar majoritatea oamenilor pot gestiona simptomele bronșiectaziei cu strategii recomandate de medicul lor specialist.

Perspectiva ta va depinde de cât de severă este afecțiunea ta, de cât de bine răspunzi la tratament și de ce alte afecțiuni de sănătate ai. S-ar putea să trebuiască să practici terapii fizice sau să iei medicamente zilnic. Cazurile mai severe pot afecta calitatea vieții tale.

Complicațiile bronșiectaziei

Daunele cauzate de bronșiectazia severă pot duce la complicații care pun viața în pericol, inclusiv:

• Insuficiență respiratorie. Dacă plămânii tăi nu funcționează corect, s-ar putea să nu poți obține suficient oxigen în sânge și țesuturi, provocând insuficiență respiratorie.
• Sângerare severă. Vasele de sânge din căile tale respiratorii pot fi atât de deteriorate încât să sângereze abundent. S-ar putea să tușești sânge dacă se întâmplă acest lucru.
• Rezistență la antibiotice. S-ar putea să folosești antibiotice atât de mult încât să începi să faci infecții care nu mai pot fi tratate cu medicamente.

Care este speranța de viață pentru bronșiectazie?

Cu un tratament adecvat, majoritatea persoanelor cu bronșiectazie se pot aștepta să trăiască la fel de mult ca cineva fără ea. Un istoric de fumat și o funcție pulmonară scăzută îți pot scădea speranța de viață.

Trăind cu

Când ar trebui să mă prezint la medicul meu specialist cu bronșiectazie?

Vorbește cu medicul tău specialist dacă tușești cu mult mucus de câteva săptămâni sau dacă te simți scurt de respirație.

Dacă ai fost diagnosticat cu bronșiectazie, ar trebui să contactezi medicul tău specialist dacă:

• Ai semne de infecție, cum ar fi febră sau frisoane.
• Ai mai multe dificultăți de respirație decât de obicei.
• Ești mult mai obosit decât de obicei.
• Pierzi în greutate neintenționat.
• Tușești mai mult mucus, mucus cu sânge în el sau mucus care este galben sau verde.
• Nu ai poftă de mâncare.

Când ar trebui să merg la urgențe?

Mergi la urgențe dacă:

• Tușești mult sânge.
• Ai dureri în piept.
• Te străduiești să respiri.

Ce întrebări ar trebui să-i pun medicului meu specialist?

• Știi ce a cauzat bronșiectazia mea?
• Cum pot preveni deteriorarea suplimentară?
• Cum pot gestiona exacerările?
• Când ar trebui să mă prezint din nou la tine?
• Ce simptome ar trebui să mă facă să merg la urgențe?

Întrebări frecvente

• Bronșiectazia este contagioasă? Nu, bronșiectazia în sine nu este contagioasă. Cu toate acestea, infecțiile respiratorii care pot contribui la apariția bronșiectaziei pot fi contagioase.
• Pot face exerciții fizice dacă am bronșiectazie? Da, exercițiile fizice regulate sunt adesea recomandate, deoarece pot ajuta la îmbunătățirea funcției pulmonare și la eliminarea mucusului. Discutați cu medicul dumneavoastră despre un plan de exerciții adecvat.
• Ce pot face pentru a ușura eliminarea mucusului? Tehnici de curățare a căilor respiratorii, cum ar fi drenajul postural, percuția toracică și utilizarea de dispozitive PEP, pot ajuta la eliminarea mucusului. Hidratarea adecvată este, de asemenea, importantă.

Este important să consulți un medic specialist pentru un diagnostic precis și un plan de tratament individualizat.