Bronhospasm

Cu bronhospasm, mușchii care căptușesc bronhiile se contractă și vă îngustează căile respiratorii.

Ce este un bronhospasm?

Căile aeriene care vă conectează traheea la plămâni se numesc bronhii. Uneori, mușchii care căptușesc bronhiile se contractă și vă îngustează căile respiratorii. Aceasta se numește bronhospasm și limitează cantitatea de oxigen pe care o primește corpul dumneavoastră.

Cum se simte un bronhospasm?

Bronhospasmul poate fi înfricoșător deoarece se simte ca și cum nu puteți obține suficient aer. Dacă nu ați mai avut niciodată un bronhospasm, prima experiență poate fi deosebit de terifiantă. Dacă dezvoltați simptome bruște sau severe de bronhospasm, cum ar fi dureri în piept sau dificultăți de respirație, sau respirație șuierătoare, ar trebui să mergeți la cea mai apropiată cameră de urgență pentru tratament.

Cine are bronhospasme?

Bronhospasmele pot apărea oricui, dar sunt cel mai frecvente la persoanele cu alergii, astm și alte afecțiuni pulmonare. În plus, copiii mici și adulții cu vârsta peste 65 de ani sunt mai predispuși să dezvolte bronhospasme.

Cât de frecvente sunt bronhospasmele?

Bronhospasmul este destul de frecvent. Este asociat cu multe afecțiuni diferite, inclusiv astmul, emfizemul, BPOC și infecțiile pulmonare.

Care este diferența dintre bronhospasm, laringospasm și astm?

Aceste afecțiuni sunt toate diferite, dar toate vă afectează respirația.

Laringospasm vs. bronhospasm

În timp ce bronhospasmul afectează bronhiile, laringospasmul afectează corzile vocale. Cu laringospasm, corzile vocale se închid brusc când inspirați, blocând fluxul de aer în plămâni. Această afecțiune rară poate fi înfricoșătoare, dar de obicei dispare de la sine în decurs de unul sau două minute.

Bronhospasm vs. astm

Bronhospasmul este un simptom al astmului și al altor afecțiuni medicale. Persoanele cu astm pot avea bronhospasm, dar nu toată lumea cu bronhospasm are astm. Ambele afecțiuni sunt rezultatul căilor aeriene iritate sau inflamate.

Simptome și cauze

Care sunt simptomele bronhospasmului?

Simptomele bronhospasmului pot fi înfricoșătoare și pot apărea brusc. Persoanele cu această afecțiune simt adesea că nu pot respira suficient. Alte simptome ale bronhospasmului includ:

• Strângere în piept.
• Scurtarea respirației.
• Respirație șuierătoare.
• Tuse.
• Oboseală.
• Ameţeală.

Ce cauzează un bronhospasm?

Oricând căile aeriene sunt iritate sau umflate, aceasta poate provoca bronhospasm. Astmul este cea mai frecventă cauză a bronhospasmului, dar există și alte lucruri care pot duce la această afecțiune, inclusiv:

• Infecții bacteriene, virale sau fungice ale plămânilor sau ale căilor aeriene.
• Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC).
• Praf, polen, mătreața animalelor de companie și alți alergeni.
• Exerciții fizice (bronhospasm indus de efort).
• Vapori chimici sau alți iritanți (cum ar fi parfumurile).
• Temperaturi scăzute.
• Fumat sau vapat.
• Anestezie generală utilizată în timpul intervențiilor chirurgicale.

Bronhospasmul este un simptom al mai multor afecțiuni diferite. Cu toate acestea, doar pentru că aveți una dintre afecțiunile enumerate mai sus, nu înseamnă neapărat că veți dezvolta bronhospasm.

În cazuri foarte rare, bronhodilatatoarele utilizate în mod obișnuit pentru a trata bronhospasmul pot agrava de fapt afecțiunea. Aceasta se numește bronhospasm paradoxal. Dacă se întâmplă acest lucru, trebuie să încetați imediat să utilizați bronhodilatatorul și să solicitați un tratament alternativ.

Diagnostic și teste

Cum este diagnosticat bronhospasmul?

Furnizorul dumneavoastră de servicii medicale poate diagnostica bronhospasmul. Acesta va efectua un examen și vă va întreba despre simptomele și istoricul dumneavoastră medical. În unele cazuri, furnizorul dumneavoastră vă poate trimite la un pneumolog (un medic specialist care tratează bolile pulmonare).

Ce teste vor fi utilizate pentru a diagnostica bronhospasmul?

Furnizorul dumneavoastră vă poate recomanda anumite evaluări pentru a determina cât de bine funcționează plămânii dumneavoastră. Aceste teste pot include:

• Oximetria pulsului. Un dispozitiv este plasat pe deget sau pe ureche pentru a măsura cantitatea de oxigen din sângele dumneavoastră.
• Spirometria. Un spirometru este un dispozitiv care măsoară forța aerului pe măsură ce inspirați și expirați într-un tub.
• Evaluarea volumului pulmonar. Aceasta îi spune furnizorului dumneavoastră cât aer pot reține plămânii dumneavoastră.
• Capacitatea de difuziune pulmonară. În timpul acestui test, respirați într-un tub pentru a determina cât de bine este transferat sau difuzat oxigenul între plămâni și sângele dumneavoastră.
• Teste de gaze arteriale. Acest test măsoară cantitatea de oxigen și dioxid de carbon din sângele dumneavoastră. De asemenea, măsoară nivelul pH-ului din sângele dumneavoastră.
• Hiperventilație voluntară eucapnică. Furnizorul dumneavoastră de servicii medicale poate utiliza acest test pentru a verifica bronhospasmul indus de efort. În timpul acestei evaluări, respirați un amestec de oxigen și dioxid de carbon, care imită respirația în timpul exercițiilor fizice. Dacă are un impact negativ asupra plămânilor dumneavoastră, atunci probabil aveți bronhospasm indus de efort.

În plus față de testele de respirație, furnizorul dumneavoastră de servicii medicale poate efectua, de asemenea, teste imagistice pentru a căuta infecții sau alte probleme pulmonare. Aceste teste ar putea include radiografii toracice și tomografii computerizate.

Management și tratament

Cum se tratează bronhospasmul?

Tratamentul bronhospasmului începe de obicei cu bronhodilatatoare. Acest medicament este disponibil în diferite forme, inclusiv inhalatoare, soluții pentru nebulizator și tablete. În cazuri mai severe, furnizorul dumneavoastră de servicii medicale vă poate recomanda steroizi pentru a reduce inflamația căilor aeriene.

Bronhodilatatoare cu acțiune scurtă

Bronhodilatatoarele cu acțiune scurtă oferă o "uşurare rapidă de urgență" pentru simptomele bronhospasmului. Aceste medicamente vă pot lărgi căile aeriene în câteva minute, iar efectele durează până la șase ore. Bronhodilatatoarele comune cu acțiune scurtă includ albuterolul și levalbuterolul.

Bronhodilatatoare cu acțiune lungă

Bronhodilatatoarele cu acțiune lungă vă reduc riscul de bronhospasme în viitor. Cu excepția formoterolului, acestea nu sunt utile ca inhalatoare de salvare, deoarece nu oferă o ușurare imediată. În timp ce efectele durează mai mult până la începere, acestea durează până la 12 ore. Bronhodilatatoarele comune cu acțiune lungă includ salmeterolul, formoterolul și vilanterolul.

Alte forme de bronhodilatatoare cu acțiune lungă includ anticolinergicele, care sunt disponibile și în forme de inhalatoare cu acțiune scurtă (de exemplu, ipratropium) și cu acțiune lungă (de exemplu, tiotropium, umeclidinium și aclidinium).

Steroizi

Steroizii ajută la reducerea inflamației căilor aeriene. Aceste medicamente sunt adesea inhalate. Dar dacă bronhospasmul dumneavoastră este sever, steroizii pot fi administrați sub formă de pastile sau printr-o linie intravenoasă (intravenos).

Cum se tratează bronhospasmul acasă?

Nu există remedii casnice care să poată opri un bronhospasm odată ce a început. Veți avea nevoie de un bronhodilatator cu acțiune scurtă (cum ar fi un inhalator) pentru a ușura simptomele atacului dumneavoastră. Dacă ați fost deja diagnosticat cu bronhospasm, probabil că aveți deja un bronhodilatator. Dar dacă acesta este primul dumneavoastră episod și nu aveți un bronhodilatator, ar trebui să mergeți la cea mai apropiată cameră de urgență pentru tratament.

Unii experți cred că exercițiile de respirație pot reduce riscul de bronhospasm. Cu toate acestea, cercetările sunt în curs de desfășurare și sunt necesare mai multe dovezi în acest domeniu. Chiar și așa, aceste exerciții nu pot opri un bronhospasm odată ce a început. Dacă sunteți predispus la bronhospasme, întrebați-vă medicul specialist cum să le gestionați cel mai bine.

Prevenție

Pot preveni bronhospasmul?

Nu puteți preveni complet bronhospasmul, dar există lucruri pe care le puteți face pentru a vă reduce riscul. De exemplu:

• Rămâneți hidratat pentru a slăbi mucusul din piept.
• Nu fumați și nu vaporați.
• Încălziți-vă înainte de a face exerciții fizice.
• Limitați exercițiile fizice atunci când numărul de polen este ridicat, mai ales dacă aveți alergii.
• Limitați exercițiile fizice la temperaturi scăzute.
• Fiți la curent cu vaccinările, mai ales dacă aveți 65 de ani sau peste.

Evoluție / Prognoză

La ce mă pot aștepta dacă am bronhospasm?

Dacă ați fost diagnosticat cu bronhospasm, medicul specialist vă va prescrie probabil un bronhodilatator cu acțiune scurtă pe care să-l utilizați în caz de atac. De asemenea, vă pot oferi un bronhodilatator cu acțiune lungă pentru a vă ajuta să reduceți riscul de bronhospasme în viitor.

Cât durează bronhospasmul?

Un episod de bronhospasm durează de obicei între șapte și 14 zile. Furnizorul dumneavoastră de servicii medicale vă va oferi medicamente pentru a vă gestiona simptomele în acest timp.

Bronhospasmul este periculos pentru viață?

Netratat, bronhospasmul sever poate pune viața în pericol. Cu toate acestea, cu intervenție promptă, simptomele se ameliorează de obicei în câteva minute. Dacă dezvoltați simptome de bronhospasm, utilizați imediat bronhodilatatorul. Dacă nu aveți un bronhodilatator, sunați la 112 sau mergeți la cea mai apropiată cameră de urgență.

Viața cu

Când ar trebui să merg la medicul specialist?

Dacă dezvoltați simptome de bronhospasm care persistă sau interferează cu activitățile dumneavoastră zilnice, contactați medicul specialist. Sunați la 112 sau mergeți la cea mai apropiată cameră de urgență dacă:

• Aveți dificultăți de respirație.
• Tușiți mucus cu sânge.
• Aveți dureri în piept în timp ce respirați.
• Vă simțiți amețit sau slăbit.

Bronhospasmul este tratabil, dar a avea un episod poate fi o experiență înfricoșătoare. Dacă aveți astm, BPOC sau alte afecțiuni respiratorii care vă fac mai predispus la bronhospasm, discutați cu medicul dumneavoastră. Acesta vă va prescrie medicamente care vă pot reduce riscul și vă pot ameliora simptomele în cazul în care apare un bronhospasm.

Întrebări frecvente

• Ce trebuie să fac dacă am un atac de bronhospasm și nu am inhalatorul la îndemână?

• Dacă nu aveți inhalatorul la îndemână, sunați imediat la 112 sau mergeți la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe. Este esențial să primiți asistență medicală rapidă.

• Există vreo modalitate de a identifica factorii declanșatori ai bronhospasmului meu?

• Da, țineți un jurnal cu activitățile și expunerile zilnice. Notați când apar simptomele. Discutați cu medicul specialist despre efectuarea de teste alergologice sau alte investigații pentru a identifica factorii declanșatori specifici.

• Pot face exerciții fizice dacă am tendința de a avea bronhospasme?

• Da, dar este important să discutați cu medicul specialist despre un plan de management adecvat. Acesta poate include utilizarea unui bronhodilatator înainte de exerciții, încălzirea adecvată și evitarea exercițiilor în condiții care pot declanșa bronhospasmul (cum ar fi aerul rece sau poluat).

Este important să discutați cu medicul specialist despre orice simptome și să urmați cu atenție planul de tratament recomandat.