Boli ale Creierului

Creierul dumneavoastră este centrul de control al corpului. Acesta reglează creșterea, dezvoltarea și funcțiile corporale. Toate gândurile, sentimentele și acțiunile dumneavoastră încep aici.

Prezentare generală

Ce sunt bolile creierului?

Creierul dumneavoastră face parte din sistemul nervos. O rețea de nervi transportă semnale către măduva spinării și creier de la corp și din lumea exterioară. Creierul dumneavoastră procesează semnalele și trimite răspunsuri înapoi prin măduva spinării și nervi.

O gamă largă de boli și tulburări afectează creierul. Acestea pot modifica comportamentul, personalitatea și capacitatea unei persoane de a procesa informații și de a funcționa. Multe boli ale creierului afectează capacitatea unei persoane de a desfășura activități zilnice.

Care sunt tipurile de boli ale creierului?

Există multe tipuri, inclusiv sute de boli rare ale creierului. Categoriile generale de boli ale creierului includ:

• Boli autoimune ale creierului: Bolile autoimune ale creierului apar atunci când mecanismele de apărare ale corpului dumneavoastră atacă o parte a creierului, confundând-o cu un invadator. Scleroza multiplă (SM) este cea mai importantă dintre acestea. Ca și cablurile electrice, celulele nervoase au un strat izolator care le acoperă. Scleroza multiplă atacă acest strat în creier, măduva spinării și nervii care merg la ochi. Există boli autoimune mai puțin frecvente care imită SM. Există și altele, cum ar fi encefalita autoimună, care irită creierul, provocând confuzie și mișcări involuntare.
• Epilepsie: Epilepsia este o tendință de a avea convulsii. O convulsie este o furtună electrică în creierul dumneavoastră, care interferează de obicei cu starea de conștiență și provoacă convulsii (mișcări necontrolate). Unele convulsii pot fi subtile - provocând doar încețoșarea stării de conștiență sau mișcări necontrolate ale unei părți a corpului dumneavoastră.
• Infecții: Infecțiile apar atunci când diferite tipuri de germeni invadează creierul sau învelișurile sale protectoare. Meningita apare atunci când învelișurile dumneavoastră protectoare sunt infectate. Aceasta provoacă adesea dureri de cap, confuzie și o rigiditate foarte accentuată a gâtului. Uneori, este necesară o puncție lombară pentru a afla ce germen cauzează o infecție, astfel încât să poată fi administrate antibioticele potrivite.
• Boli psihice: Tulburările mentale, comportamentale și emoționale pot diminua calitatea vieții și capacitatea unei persoane de a funcționa. Tipurile principale includ:
• Anxietate.
• Tulburare bipolară.
• Depresie.
• Tulburare de stres post-traumatic (PTSD).
• Schizofrenie.

Medicii psihiatri și psihologii tratează, în general, bolile mintale. Dacă creierul dumneavoastră ar fi un computer (și, într-un fel, este), mintea dumneavoastră ar fi ca un program care rulează în el. Cu alte cuvinte, mintea dumneavoastră este "sistemul de operare" al creierului dumneavoastră. Medicii psihiatri și psihologii sunt ca programatorii de computere care încearcă să își dea seama de ce acest program provoacă suferință în loc să funcționeze așa cum ar trebui. Adesea, tratamentul implică atât medicamente, cât și terapie. Oamenii ezită uneori să consulte un medic specialist în sănătate mintală. Dar nu ar trebui să ezite. Boala psihică afectează 1 din 5 adulți.

• Boli neurodegenerative ale creierului: Tulburările neurodegenerative sunt adesea cauzate de acumularea de proteine anormale în creierul dumneavoastră. Acestea includ boala Alzheimer, boala Parkinson și SLA (scleroza laterală amiotrofică), printre multe altele. Cel mai adesea, acestea progresează lent și interferează cu gândirea, memoria, mișcarea sau o combinație a acestora. Sunt mai frecvente la persoanele în vârstă. Unele se transmit în familii.
• Tulburări de neurodezvoltare: Tulburările de neurodezvoltare afectează creșterea și dezvoltarea creierului dumneavoastră și sunt de obicei îngrijite de neurologi pediatri. Medicii geneticieni pot stabili dacă o tulburare este probabil să fie moștenită. Dacă este așa, aceștia oferă consiliere familială. Există un număr mare de tulburări de neurodezvoltare, inclusiv:
• Tulburare de deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD).
• Tulburare de spectru autist.
• Dislexie.
• Accident vascular cerebral: Accidente vasculare cerebrale apar atunci când un vas de sânge care alimentează creierul dumneavoastră cu substanțele nutritive de care are nevoie se blochează sau, mai rar, se sparge. Oricum ar fi, efectele sunt bruște. Accidentul vascular cerebral deteriorează o parte a creierului dumneavoastră. Acest lucru poate duce la probleme de vorbire, înțelegere, vedere, forță, senzație sau coordonare. Dacă o parte suficientă a creierului dumneavoastră este deteriorată de unul sau mai multe accidente vasculare cerebrale, aceasta poate provoca demență. Ocazional, apar convulsii din cauza accidentelor vasculare cerebrale.
• Leziuni cerebrale traumatice: Leziunile cerebrale traumatice includ comoțiile și leziunile cerebrale mai grave, cum ar fi rănile prin împușcare. Leziunile cerebrale pot apărea din cauza căderilor, accidentelor auto, leziunilor sportive sau violenței domestice (inclusiv abuzului asupra copiilor). Traumatismele repetate la nivelul capului pot provoca cicatrici la nivelul creierului, ceea ce duce la encefalopatie cronică traumatică (CTE). Neurochirurgii pot îngriji leziunile penetrante și sângerările. Psihologii, psihiatrii și logopezii pot fi consultați pentru probleme de comportament și de gândire după leziunile cerebrale. Neurologii îngrijesc adesea și persoanele rănite.
• Tumori: Tumorile cerebrale se pot dezvolta atunci când cancerul se răspândește din alte părți ale corpului, cum ar fi plămânii, sânii sau colonul. Sau se pot forma în țesutul cerebral însuși sau în învelișurile sale. Spre deosebire de tumorile care se răspândesc din alte locuri din corpul dumneavoastră, tumorile care apar în creierul însuși sau în învelișurile creierului sunt considerate benigne dacă cresc lent și nu invadează țesutul cerebral din jur. Acestea sunt considerate maligne dacă cresc rapid și invadează țesutul cerebral din jur. Astrocitomul este o tumoră frecventă care apare din creierul însuși. Meningiomul este o tumoră frecventă care apare din învelișurile creierului dumneavoastră.

Cât de frecvente sunt bolile creierului?

Bolile creierului afectează mulți oameni, dar apariția bolilor individuale variază foarte mult. De exemplu, în SUA:

• Boala Alzheimer afectează mai mult de 6 milioane de persoane.
• Tulburarea de spectru autist apare la aproximativ 1 din 44 de copii.
• Tumorile cerebrale și alte tipuri de cancer ale sistemului nervos sunt relativ rare, reprezentând 1,3% din toate tipurile de cancer.
• Epilepsia afectează 1,2% din populație, inclusiv 3 milioane de adulți și 470.000 de copii.
• Meningita este rară datorită utilizării pe scară largă a vaccinului împotriva meningitei. În 2019, au fost raportate doar 371 de cazuri.
• Boala psihică este foarte frecventă, afectând 1 din 5 adulți.
• Scleroza multiplă este o afecțiune cu care trăiesc aproape 1 milion de oameni.
• Accidentele vasculare cerebrale apar la aproape 800.000 de persoane în fiecare an.
• Leziunile cerebrale traumatice au cauzat peste 220.000 de spitalizări în 2018.

Simptome și Cauze

Ce cauzează bolile creierului?

Unele cauze și factori de risc frecvenți ai bolilor creierului sunt:

• Toxinele din mediu și radiațiile: Expunerea pe termen lung la substanțe chimice toxice și radiații poate crește riscul apariției unor boli ale creierului, cum ar fi tumorile cerebrale.
• Genetică: Anumite gene și mutații genetice pot provoca sau crește riscul apariției multor boli ale creierului. Cercetătorii au identificat gene sau mutații specifice implicate în tumorile cerebrale, epilepsie, tulburări neurodegenerative, tulburări de neurodezvoltare și boli psihice. Genele care cauzează boli se pot transmite în familii sau pot apărea spontan.
• Funcția sistemului imunitar: Bolile autoimune ale creierului apar atunci când sistemul dumneavoastră imunitar atacă alte celule din corpul dumneavoastră.
• Infecții: Bacteriile, virușii și alte organisme cauzează boli ale creierului, cum ar fi meningita.
• Leziuni: Accidentele și leziunile cauzează majoritatea leziunilor cerebrale traumatice. O leziune la nivelul creierului poate, de asemenea, crește riscul apariției altor boli ale creierului, cum ar fi epilepsia și boala Alzheimer.
• Alegeri nesănătoase ale stilului de viață: Dieta proastă, lipsa exercițiilor fizice, fumatul și consumul de alcool sunt legate de accidentul vascular cerebral și de boala Alzheimer.

Profesioniștii din domeniul sănătății nu sunt siguri de ce apar unele tipuri de boli ale creierului. De exemplu, aproximativ 60% din cazurile de epilepsie nu au o cauză cunoscută (idiopatică). Cercetătorii investighează în mod activ bolile creierului pentru a înțelege mai bine cauzele acestora și modul de tratare a lor.

Care sunt simptomele bolilor creierului?

Creierul dumneavoastră controlează toate funcțiile corpului dumneavoastră. Dacă creierul dumneavoastră este rănit sau bolnav, oricare dintre aceste funcții poate fi afectată, în funcție de tipul, localizarea și severitatea afecțiunii. Puteți prezenta simptome generale, cum ar fi:

• Febră.
• Dureri de cap.
• Greață și vărsături.
• Convulsii.
• Pierderea stării de conștiență.

Bolile creierului se pot manifesta, de asemenea, prin modificări ale:

• Echilibru.
• Comportament.
• Respirație.
• Coordonare.
• Concentrare.
• Memorie.
• Stare de spirit.
• Mișcare.
• Personalitate.
• Senzații fizice.
• Vorbire.
• Forță.
• Înghițire.
• Vedere.

În caz de dubii, contactați medicul dumneavoastră.

Diagnostic și Teste

Cum sunt diagnosticate bolile creierului?

Cel mai important pas în diagnosticare este istoricul și examenul fizic. În timpul examenului fizic, accentul se pune pe examenul neurologic. Acesta include teste motorii, senzoriale, reflexe și de gândire. Rezultatele acestui examen indică ce alte teste pot fi necesare.

Alte teste pot include:

• Biopsie: Medicul specialist colectează o mică probă de țesut pentru analiză de laborator. Biopsiile ajută la determinarea dacă o tumoră cerebrală este canceroasă sau necanceroasă.
• Teste de diagnostic: Acestea pot include o electroencefalogramă (EEG) pentru a măsura activitatea electrică a creierului dumneavoastră. Testarea potențialelor evocate evaluează transmiterea semnalelor nervoase către creierul dumneavoastră.
• Teste imagistice: Tomografia computerizată (CT), rezonanța magnetică (RMN) și tomografia cu emisie de pozitroni (PET) oferă imagini detaliate ale creierului dumneavoastră. Acestea pot detecta activitatea cerebrală și zonele de boală sau de deteriorare.
• Teste de laborator: Testele de sânge, urină, scaun sau lichid cefalorahidian pot ajuta medicul dumneavoastră să înțeleagă ce ar putea cauza simptomele dumneavoastră. Testarea genetică poate identifica mutații genetice cunoscute care cauzează unele boli ale creierului.
• Teste de funcție mentală: Completați aceste teste pe hârtie sau pe un computer. Acestea permit medicului specialist să vă evalueze memoria, gândirea și abilitățile de rezolvare a problemelor.
• Examen neurologic: Medicul specialist va verifica modificările de echilibru, coordonare, auz, mișcarea ochilor, vorbire și reflexe.

Management și Tratament

Cum sunt tratate bolile creierului?

Dincolo de prevenire, tratamentul variază în funcție de tipul de tulburare. Unele tulburări pot fi vindecate (de exemplu, administrarea unui antibiotic pentru meningită sau îndepărtarea unei tumori). Altele pot fi tratate, dar nu vindecate (cum ar fi administrarea de medicamente pentru a controla simptomele bolii Parkinson sau pentru a preveni convulsiile). Altele trebuie adaptate (cum ar fi utilizarea unui baston sau a unui cadru de mers pentru a face față unor tulburări de echilibru).

Tratamentele pe care le poate utiliza medicul dumneavoastră includ:

• Consiliere și terapie cognitiv-comportamentală pentru a gestiona problemele de sănătate mintală și pentru a oferi sprijin emoțional.
• Dietă, exerciții fizice și gestionarea stresului pentru a îmbunătăți simptomele unor afecțiuni, cum ar fi boala Alzheimer și scleroza multiplă, și pentru a preveni reapariția accidentului vascular cerebral.
• Medicamente pentru a trata boala și a gestiona simptomele.
• Chirurgie endovasculară minim invazivă pentru a repara un vas de sânge rupt.
• Fizioterapie, terapie ocupațională sau logopedie pentru a recăpăta abilitățile pierdute.
• Repaus pentru a ajuta creierul să se vindece.
• Chirurgie pentru a opri sângerarea internă, pentru a îndepărta o tumoră cerebrală sau pentru a preveni convulsiile epileptice.

Prevenire

Cum pot preveni bolile creierului?

"Este mai bine să previi decât să tratezi." O dietă sănătoasă și activitate fizică, împreună cu controlul bolilor medicale (cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul și colesterolul ridicat) și asigurarea faptului că sunteți vaccinat împotriva infecțiilor creierului și ale sistemului nervos pot evita bolile cerebrale care pot fi prevenite.

Iată câteva linii directoare generale care pot reduce riscul apariției bolilor cerebrale care pot fi prevenite:

• Adoptarea unui stil de viață sănătos. Acesta include o dietă sănătoasă pentru inimă, exerciții fizice regulate, renunțarea la fumat, limitarea consumului de alcool și reducerea stresului.
• Evitarea expunerii excesive la raze X și la alte surse de radiații.
• Asigurarea faptului că dumneavoastră și cei dragi sunteți vaccinați împotriva meningitei bacteriene.
• Cunoașterea semnelor de avertizare ale unui accident vascular cerebral și solicitarea imediată de îngrijiri medicale de urgență.
• Gestionarea afecțiunilor cronice de sănătate, cum ar fi hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat, diabetul și obezitatea.
• Reducerea riscului de traumatisme craniene prin prevenirea căderilor, purtarea centurii de siguranță și purtarea unei căști atunci când mergeți cu bicicleta sau practicați sporturi de contact.
• Păstrarea unei activități mentale și sociale.

Perspectivă / Prognoză

Care este prognoza pentru persoanele cu boli ale creierului?

Unele boli ale creierului se vor vindeca fără daune permanente. Altele se pot rezolva, dar pot lăsa deficiențe în abilitățile dumneavoastră mentale sau fizice. Unele sunt afecțiuni progresive pe tot parcursul vieții. Medicul dumneavoastră va colabora cu dumneavoastră pentru a vă gestiona simptomele și pentru a vă ajuta să vă păstrați sau să vă recăpătați cât mai mult funcția posibil.

Trăind cu

Când ar trebui să contactez medicul meu?

Tratamentul precoce pentru leziunile și bolile creierului este esențial. Cereți medicului dumneavoastră să verifice orice leziune la nivelul capului, chiar și cele minore. De asemenea, anunțați-vă medicul specialist dacă prezentați modificări neobișnuite ale:

• Comportament, stare de spirit sau personalitate.
• Memorie și capacitate de concentrare.
• Funcție fizică, inclusiv mișcare, echilibru și coordonare.
• Vorbire.
• Vedere.

Apelați 112 dacă aveți semne de avertizare ale unui accident vascular cerebral. Acestea sunt de obicei nedureroase și provoacă modificări bruște, cum ar fi:

• Vorbire alterată (împiedicată sau confuzie) sau dificultăți în înțelegerea celorlalți.
• Dificultate de a vedea cu unul sau ambii ochi.
• Durere de cap.
• Pierderea echilibrului, a coordonării sau a capacității de a merge.
• Slăbiciune sau amorțeală la nivelul feței, brațului sau piciorului, în special pe o parte.

Întrebări frecvente

• Care sunt cele mai comune simptome ale unei boli cerebrale? Cele mai frecvente simptome includ dureri de cap persistente, probleme de memorie, dificultăți de concentrare, modificări ale dispoziției, slăbiciune musculară și probleme de coordonare. Este important să consultați un medic specialist dacă experimentați oricare dintre aceste simptome.
• Poate fi prevenită o boală cerebrală? Unele boli cerebrale pot fi prevenite prin adoptarea unui stil de viață sănătos, evitarea traumatismelor craniene și gestionarea afecțiunilor medicale preexistente. Vaccinarea poate preveni anumite infecții care pot afecta creierul.
• Cum se stabilește diagnosticul unei boli cerebrale? Diagnosticul implică, de obicei, un examen neurologic complet, teste imagistice (RMN, CT) și, în unele cazuri, teste de laborator sau electroencefalogramă (EEG).

Vă rugăm să rețineți că aceste informații sunt destinate doar scopurilor educaționale și nu ar trebui să înlocuiască sfaturile unui medic specialist. Vă recomandăm să consultați un medic specialist pentru o evaluare și un plan de tratament personalizat.