Boala Fabry

Prezentare generală

Ce este boala Fabry?

Boala Fabry este o afecțiune genetică rară în care nu se produce o cantitate suficientă de enzime alpha-galactozidază A (alpha-GAL) funcționale. Această enzimă descompune sfingolipidele, o substanță asemănătoare grăsimilor, și previne acumularea lor în vasele de sânge și țesuturi. Boala Fabry este un tip de boală de stocare lizozomală.

Fără enzime alpha-GAL funcționale, niveluri dăunătoare de sfingolipide se acumulează în vasele de sânge și țesuturi. Boala Fabry afectează inima, rinichii, creierul, sistemul nervos central și pielea.

Alte denumiri pentru această afecțiune sunt boala Anderson-Fabry, boala Fabry și deficitul de alpha-galactozidază-A.

Tipuri de boala Fabry

Tipurile de boala Fabry reflectă vârsta la care apar primele simptome. Tipurile includ:

• Tipul clasic: Simptomele bolii Fabry clasice apar în timpul copilăriei sau al adolescenței. Un simptom comun al bolii – o senzație dureroasă de arsură în mâini și picioare – poate fi vizibil încă de la vârsta de 2 ani. Simptomele se agravează progresiv în timp.
• Tipul cu debut tardiv/atipic: Persoanele cu boala Fabry cu debut tardiv nu au simptome până la vârsta de 30 de ani sau mai târziu. Prima indicație a unei probleme poate fi insuficiența renală sau boala de inimă.

Cât de frecventă este boala Fabry?

Aproximativ 1 din 40.000 de bărbați are boala Fabry clasică. Boala Fabry cu debut tardiv sau atipică este mai frecventă. Aceasta afectează aproximativ 1 din 1.500 până la 4.000 de bărbați.

Experții nu sunt siguri câte femei au boala Fabry. Unele femei nu au simptome sau au simptome ușoare, ușor de ignorat, astfel încât afecțiunea este adesea nediagnosticată.

Cine ar putea face boala Fabry?

Persoanele cu boala Fabry moștenesc o genă mutată pe cromozomul X de la un părinte biologic. Bărbații moștenesc un cromozom X de la mama lor. Femeile au doi cromozomi X, unul de la fiecare părinte.

Un părinte poate transmite gena defectuoasă care cauzează boala Fabry unui copil în diferite moduri:

• Părinții de sex masculin cu boala Fabry transmit cromozomul X cu gena defectuoasă tuturor fiicelor lor. Toate aceste fiice vor avea mutația genetică care cauzează boala Fabry. Fiii nu sunt expuși riscului, deoarece bărbații primesc cromozomul Y de la tatăl lor (nu cromozomul X).
• Părinții de sex feminin cu boala Fabry au o probabilitate de 50% de a transmite cromozomul X afectat fiicelor sau fiilor lor. Unii membri ai familiei pot avea mutația genetică, în timp ce alții nu.

Simptome și Cauze

Care sunt simptomele bolii Fabry?

Simptomele bolii Fabry variază în funcție de tip. Unele simptome sunt ușoare și ar putea să nu apară decât mai târziu în viață. Bărbații tind să aibă simptome mai severe ale bolii Fabry decât femeile. Simptomele bolii Fabry includ:

• Amorțeală, furnicături, arsură sau durere în mâini sau picioare.
• Durere extremă în timpul activității fizice.
• Intoleranță la căldură sau frig.
• Model anormal al ochiului (cornee verticillata), care nu afectează vederea și poate fi văzut doar în timpul unui examen oftalmologic cu o lampă cu fantă.
• Ameţeală.
• Simptome asemănătoare gripei, inclusiv oboseală, febră și dureri corporale.
• Probleme gastrointestinale, cum ar fi diaree, constipație și dureri abdominale.
• Pierderea auzului sau țiuit în urechi (tinitus).
• Niveluri ridicate de proteine în urină (proteinurie).
• Leziuni cutanate mai închise la culoare (angiocheratom) pe piept, spate și zona genitală.
• Transpirație mai puțină (hipohidroză) sau deloc (anhidroză).
• Umflături (edem) la nivelul picioarelor, gleznelor sau picioarelor.

Ce cauzează boala Fabry?

O mutație genetică a genei galactozidazei alfa (GLA) cauzează boala Fabry. Gena GLA produce enzima alpha-GAL care ajută la descompunerea substanțelor grase (sfingolipide). Persoanele care moștenesc o genă GLA defectuoasă nu produc suficientă enzimă alpha-GAL. Ca urmare, substanțele grase se acumulează în vasele lor de sânge.

Care sunt complicațiile bolii Fabry?

Ani de acumulare a substanței grase pot deteriora vasele de sânge și pot duce la probleme care pun viața în pericol, inclusiv:

• Probleme cardiace, inclusiv aritmie, infarct miocardic, inimă mărită și insuficiență cardiacă.
• Insuficiență renală.
• Leziuni ale nervilor (neuropatie periferică).
• Accidente vasculare cerebrale, inclusiv atacuri ischemice tranzitorii (AIT sau mini-accidente vasculare cerebrale).

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticată?

Medicul dumneavoastră poate solicita teste pentru a diagnostica boala Fabry, inclusiv:

• Analiza enzimatică: Acest test măsoară activitatea enzimei alpha-GAL în sânge. Măsurătorile de 1% sau mai mici indică boala. Acest test este fiabil doar pentru bărbați și nu este potrivit pentru femei.
• Genetică: Deoarece bărbații cu boala Fabry pot avea niveluri normale de activitate a enzimei alpha-GAL, medicii folosesc teste genetice (secvențiere ADN) pentru a identifica mutația genei GLA.
• Screening-uri neonatale: Unele state testează nou-născuții pentru boala Fabry și alte boli de stocare lizozomală.

Management și Tratament

Cum este tratată boala Fabry?

Nu există un tratament curativ pentru boala Fabry. Medicamentele pentru durere și probleme de stomac pot ameliora simptomele. Există două tratamente pentru boala Fabry care pot încetini acumularea de substanțe grase, cu scopul de a preveni problemele cardiace, bolile renale și alte complicații care pun viața în pericol:

• Terapia de substituție enzimatică: O dată la două săptămâni, veți primi o perfuzie intravenoasă (IV) a unei enzime create în laborator, care este foarte similară cu enzima alpha-GAL pe care corpul dumneavoastră o are în deficit. Aceste enzime de substituție fac treaba enzimei alpha-GAL lipsă, astfel încât substanțele grase să nu se acumuleze. Este posibil să primiți un antihistaminic și alte medicamente înainte de terapie pentru a preveni o reacție alergică. Puteți primi perfuzii la un centru de perfuzii sau (dacă tolerați bine perfuziile) acestea pot fi administrate la domiciliu.
• Terapia orală cu chaperoni: Chaperonii sunt molecule mici care repară enzimele alpha-GAL defectuoase. Enzimele reparate pot apoi descompune substanța grasă. Cu această terapie, luați o pastilă (migalastat) o dată la două zile pentru a stabiliza enzima alpha-GAL defectuoasă. Acest medicament nu funcționează pentru toată lumea. Depinde de mutația genetică specifică din gena GLA dacă sunteți eligibil pentru acest tratament.

Cercetătorii dezvoltă în mod activ mai multe terapii noi folosind ingineria genetică și tehnologiile cu celule stem.

Prevenție

Poate fi prevenită boala Fabry?

Boala Fabry este moștenită. Dacă sunteți purtătorul genei mutate care cauzează boala Fabry, discutați cu un consilier genetic. Acest specialist poate explica șansele de a transmite gena copiilor dumneavoastră și poate discuta opțiunile. De exemplu, un proces numit diagnostic genetic preimplantare (PGD) identifică embrionii care nu poartă gena mutată. Medicul dumneavoastră implantează embrioni sănătoși în timpul fertilizării in vitro (FIV). PGD se asigură că copilul dumneavoastră nu va avea gena mutată și nu va face boala Fabry.

Perspectivă / Prognoză

Care este perspectiva (prognoza) pentru boala Fabry?

Boala Fabry este o boală progresivă. Simptomele și riscul de complicații grave se agravează odată cu vârsta. Persoanele cu boala Fabry au un risc mai mare de probleme care pun viața în pericol și care pot scurta speranța de viață. În medie, bărbații cu boala Fabry clasică tind să trăiască până la sfârșitul anilor 50. Femeile cu boala trăiesc adesea până la 70 de ani. Puteți adăuga ani vieții dumneavoastră primind îngrijiri adecvate pentru bolile de inimă și de rinichi și luând măsuri pentru a reduce accidentele vasculare cerebrale.

Viața cu

Când ar trebui să merg la medic?

Ar trebui să vă adresați medicului dumneavoastră dacă aveți boala Fabry și aveți:

• Dureri în piept, bătăi neregulate ale inimii, dificultăți de respirație sau semne de infarct miocardic.
• Umflături excesive sau retenție de lichide.
• Amețeli extreme, probleme de vedere sau semne de accident vascular cerebral.
• Pierderea auzului.
• Dureri abdominale severe sau diaree.

Ce întrebări ar trebui să-i pun medicului meu?

S-ar putea să doriți să întrebați medicul dumneavoastră:

• Cum am făcut boala Fabry?
• Ce tip de boala Fabry am?
• Care este cel mai bun tratament pentru mine?
• Care sunt riscurile și efectele secundare ale tratamentului?
• Sunt membrii familiei mele expuși riscului de a dezvolta boala Fabry? Dacă da, ar trebui să facem teste genetice?
• De ce tip de îngrijire continuă am nevoie?
• Ar trebui să fiu atent la semnele complicațiilor?

Întrebări frecvente

• Boala Fabry se poate vindeca? Nu, în prezent nu există un tratament curativ pentru boala Fabry, dar tratamentele disponibile pot ajuta la gestionarea simptomelor și la încetinirea progresiei bolii.
• Cum pot afecta boala Fabry copiii mei? Boala Fabry este o boală genetică, transmisă de la părinți la copii. Dacă sunteți purtătorul genei mutate, există un risc de a o transmite copiilor dumneavoastră.
• Este necesar un consult genetic? Da, consultul genetic este recomandat pentru persoanele cu boala Fabry sau cu antecedente familiale de boală, pentru a înțelege riscurile de transmitere a genei și opțiunile de reproducere.

Este important să discutați cu un medic specialist pentru o evaluare completă și un plan de tratament personalizat.