Boala Cerebrovasculară

Prezentare generală

Ce este boala cerebrovasculară?

Boala cerebrovasculară este un termen general pentru afecțiunile care afectează vasele de sânge din creier. „Cerebro” se referă la creier și „vascular” se referă la vasele de sânge (artere și vene).

Bolile cerebrovasculare pot provoca o reducere a fluxului sanguin către creier (ischemie) sau sângerare (hemoragie) într-o parte a creierului. Ambele afecțiuni sunt, în general, denumite „accident vascular cerebral”. Bolile vaselor de sânge din creier pot duce la accidente vasculare cerebrale, precum și la multe alte afecțiuni vasculare.

Dacă dumneavoastră sau o persoană dragă aveți o boală cerebrovasculară, este important să restabiliți fluxul sanguin către creier cât mai curând posibil. Altfel, celulele creierului pot muri rapid și pot provoca invaliditate permanentă sau deces.

Ce vase de sânge sunt afectate de bolile cerebrovasculare?

Bolile cerebrovasculare pot afecta atât arterele, cât și venele. Cele mai frecvent afectate vase de sânge cerebrale care alimentează cu sânge creierul includ:

• Arterele carotide: Aceste vase de sânge se află de-a lungul părții frontale a gâtului. Majoritatea oamenilor au o arteră carotidă în partea dreaptă și una în partea stângă.
• Arterele vertebrale: Aceste vase de sânge se află de-a lungul părții din spate a gâtului. Majoritatea oamenilor au o arteră vertebrală în partea dreaptă și una în partea stângă.

Ce tipuri de boală cerebrovasculară există?

Accidentul vascular cerebral este cel mai frecvent tip de boală cerebrovasculară. Alte tipuri de boală cerebrovasculară includ, dar nu se limitează la:

• Malformație arteriovenoasă (MAV).
• Anevrism cerebral.
• Hemoragie cerebrală (hemoragie intracraniană).
• Boala arterei carotide (stenoza arterei carotide).
• Disecția arterei cervicale.
• Sindromul de vasoconstricție cerebrală reversibilă.
• Hemoragie subarahnoidiană (HSA).
• Atac ischemic tranzitoriu (AIT) sau mini-accident vascular cerebral.
• Telangiectazia hemoragică ereditară (THE).
• Boala Moyamoya.

Cine poate avea o boală cerebrovasculară?

Persoane de orice sex, vârstă și rasă pot avea o boală cerebrovasculară. Există anumiți factori incontrolabili care pun unele persoane la un risc mai mare de boală cerebrovasculară, cum ar fi vârsta sau sexul biologic.

Cât de frecventă este boala cerebrovasculară?

Boala cerebrovasculară este cel mai frecvent tip de leziune cerebrală care pune viața în pericol în SUA și a cincea cea mai frecventă cauză de deces. În 2020, boala cerebrovasculară a dus la peste 160.000 de decese în SUA.

Simptome și Cauze

Ce cauzează boala cerebrovasculară?

Cauzele bolii cerebrovasculare pot include:

• Cheag de sânge care se formează spontan într-un vas de sânge din creier. Aceasta este „tromboză” și se întâmplă de obicei în zonele în care vasul de sânge este îngust sau neregulat.
• Cheag de sânge care călătorește către creier din altă parte a corpului (embolie). Cel mai frecvent tip de embolism este atunci când un cheag călătorește de la inimă la creier.
• Ruptura vasului de sânge (hemoragie). Aceasta apare de obicei în combinație cu hipertensiune arterială necontrolată.
• Acumulare de placă în artere (ateroscleroză) în creier.
• Probleme structurale în vasele de sânge ale creierului.
• Leziune cerebrală traumatică (TBI).

Care sunt simptomele bolii cerebrovasculare?

Simptomele bolii cerebrovasculare variază în funcție de zona creierului afectată. Simptomele frecvente includ:

• Probleme de echilibru.
• Delir.
• Leșin.
• Pierderea vederii, defect de câmp vizual sau vedere dublă.
• Paralizie sau slăbiciune pe o parte a corpului sau a feței.
• Durere de cap bruscă, severă.
• Dificultate de a vorbi sau de a înțelege vorbirea (afazie).
• Vorbire neclară (dizartrie).
• Modificări senzoriale pe o parte a corpului sau a feței.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticată boala cerebrovasculară?

Boala cerebrovasculară este o urgență medicală care necesită un diagnostic rapid. Un medic specialist va întreba mai întâi despre istoricul dumneavoastră medical. Va face un examen fizic pentru a căuta:

• Starea mentală (gradul de alertă și înțelegere a mediului înconjurător).
• Mișcări anormale ale ochilor sau modificări ale vederii, așa cum s-a menționat mai sus.
• Slăbiciune sau paralizie.
• Senzații reduse sau anormale.
• Diferite aspecte ale vorbirii, cum ar fi fluența, înțelegerea și denumirea.
• Pierderea echilibrului și a coordonării.
• Vertij sau senzație de rotire a camerei.

Dacă medicul specialist suspectează o boală cerebrovasculară, va folosi uneori teste precum:

• Angiografie cerebrală.
• Angiografie coronariană prin tomografie computerizată.
• Electrocardiogramă (EKG).
• RMN (imagistica prin rezonanță magnetică).
• Puncție lombară (puncție spinală).

Aceste teste ajută medicul specialist să afle cauza bolii cerebrovasculare. Este posibil să aveți nevoie și de alte teste, în funcție de situația dumneavoastră.

Management și Tratament

Cum este tratată boala cerebrovasculară?

Tratamentul pentru boala cerebrovasculară depinde de afecțiunea dumneavoastră specifică. Pentru a limita daunele aduse creierului, va trebui să începeți tratamentul cât mai curând posibil după începerea simptomelor.

Medicul specialist vă va trata de obicei cu medicamente pentru a îmbunătăți fluxul sanguin către creier. Aceste medicamente pot include:

• Medicamente pentru tensiunea arterială.
• Anticoagulante (medicamente pentru subțierea sângelui).
• Medicamente pentru scăderea colesterolului.
• Medicamente pentru glicemia.

Dacă aveți o blocare severă a vaselor de sânge, este posibil să aveți nevoie de o intervenție chirurgicală. Tipurile de intervenții chirurgicale pot include:

• Angioplastie carotidiană, în care chirurgul umflă un cateter cu vârf de balon în interiorul arterei pentru a o deschide.
• Endarterectomie carotidiană, în care chirurgul face o tăietură (incizie) în artera carotidă pentru a îndepărta placa.
• Stentare carotidiană, când chirurgul introduce un tub metalic îngust (stent) în artera carotidă pentru a îmbunătăți fluxul sanguin.
• Trombectomie mecanică direcționată prin cateter, când chirurgul introduce un cateter în arteră împreună cu un dispozitiv pentru a aspira cheagul de sânge.

Prevenție

Cum îmi pot reduce riscul de boală cerebrovasculară?

Vă puteți reduce riscul de boală cerebrovasculară urmând un stil de viață sănătos. Este indicat să:

• Controlați tensiunea arterială ridicată (hipertensiune arterială).
• Adoptați o dietă antihipertensivă cu conținut scăzut de sare, grăsimi și calorii.
• Faceți exerciții fizice.
• Limitați consumul de alcool.
• Nu folosiți droguri recreaționale.
• Mențineți o greutate sănătoasă.
• Gestionați-vă nivelul de zahăr și colesterol.
• Renunțați la fumat.
• Reduceți stresul.
• Consultați medicul specialist pentru controale regulate.
• Luați un anticoagulant dacă este necesar pentru afecțiuni precum aritmia cardiacă.
• Evaluați riscul de cheaguri de sânge față de beneficiile terapiei hormonale pentru simptomele menopauzei.

Există și alte afecțiuni care mă pot expune unui risc mai mare?

În general, aveți un risc mai mare de boală cerebrovasculară dacă aveți:

• Diabet.
• Hipertensiune arterială.
• Colesterol ridicat.

Este posibil să aveți un risc mai mare de anumite tipuri de boală cerebrovasculară dacă:

• Sunteți gravidă, ceea ce crește riscul de tromboză venoasă cerebrală.
• Aveți o afecțiune medicală moștenită (congenitală), ceea ce crește riscul de anevrism cerebral, printre alte afecțiuni vasculare.
• Aveți o leziune cerebrală traumatică.
• Luați terapie de substituție hormonală (TSH), care poate crește riscul de accident vascular cerebral dacă aveți ateroscleroză sau boală a arterei carotide.

Perspectivă / Prognoză

La ce mă pot aștepta dacă am o boală cerebrovasculară?

Persoanele cu boală cerebrovasculară controlată pot duce adesea o viață normală cu recuperare completă. În unele cazuri, boala cerebrovasculară poate duce la deces sau invaliditate. Complicațiile pot include:

• Afazie sau dificultăți în găsirea cuvintelor.
• Tulburări de mers.
• Pierderea memoriei.
• Paralizie sau slăbiciune la nivelul feței, brațelor sau picioarelor.
• Invaliditate mentală temporară sau permanentă.
• Dificultăți de gândire și raționament (deficit cognitiv).

Care este perspectiva dacă am o boală cerebrovasculară?

Așa cum s-a menționat mai sus, unele persoane ajung să obțină o recuperare completă, în timp ce altele au deficite persistente. Dacă aveți o boală cerebrovasculară, perspectiva depinde de:

• Cât de repede primiți tratament.
• Severitatea afecțiunii sau dimensiunea accidentului vascular cerebral.
• Zona creierului afectată.
• Tipul de boală cerebrovasculară.

Viața cu

Cum am grijă de mine dacă am o boală cerebrovasculară?

Puteți continua să aveți grijă de dumneavoastră cu o boală cerebrovasculară prin:

• Adoptarea unui stil de viață sănătos.
• Luarea de medicamente pentru a trata orice afecțiuni subiacente.

Dacă boala cerebrovasculară v-a afectat funcția creierului, este posibil să aveți nevoie de terapii de reabilitare pentru a vă ajuta, cum ar fi:

• Terapie ocupațională.
• Fizioterapie.
• Terapie psihologică.
• Logopedie.

Când ar trebui să mă adresez medicului specialist?

Sunați imediat la 112 dacă observați orice simptome ale bolii cerebrovasculare. Societatea Americană de Accident Vascular Cerebral sugerează utilizarea acronimului F.A.S.T. pentru a identifica simptomele:

• F - Face drooping (căderea feței).
• A - Arm weakness (slăbiciune la braț).
• S - Speech difficulty (dificultate de vorbire).
• T - Time to call 911 (timpul să suni la 112).

De asemenea, consultați medicul specialist pentru orice îngrijorare cu privire la efectele secundare ale tratamentelor dumneavoastră sau dacă nu observați rezultate după un timp. Acesta va putea sugera alte tratamente care vă pot ajuta.

O boală cerebrovasculară este un termen pentru afecțiunile care afectează vasele de sânge care alimentează cu sânge creierul. Acest lucru scade cantitatea de oxigen care ajunge la creier, provocând daune. Cel mai frecvent este accidentul vascular cerebral. Alte afecțiuni includ anevrismele cerebrale, hemoragiile cerebrale, bolile arterei carotide și atacurile ischemice tranzitorii (AIT) sau mini-accidente vasculare cerebrale, printre altele. Simptomele posibile includ probleme de echilibru, pierderea vederii, dureri de cap și dificultăți de vorbire. Medicul specialist poate trata boala cerebrovasculară cu medicamente și intervenții chirurgicale. De asemenea, vă puteți reduce riscul făcând modificări ale stilului de viață, cum ar fi mai multe exerciții fizice și reducerea stresului. Deși boala cerebrovasculară poate provoca invaliditate și deces, multe persoane continuă să ducă o viață deplină. Șansele dumneavoastră sunt mai mari dacă primiți tratament prompt.

Întrebări frecvente

1. Ce este un atac ischemic tranzitoriu (AIT)? Un AIT, sau mini-accident vascular cerebral, este o întrerupere temporară a fluxului sanguin către creier. Simptomele sunt similare cu cele ale unui accident vascular cerebral, dar durează doar câteva minute sau ore și nu provoacă daune permanente. Cu toate acestea, un AIT este un semnal de avertizare și indică un risc crescut de accident vascular cerebral ulterior.
2. Cum pot preveni un accident vascular cerebral dacă am hipertensiune arterială? Controlul hipertensiunii arteriale este crucial. Aceasta include urmarea recomandărilor medicului dumneavoastră, cum ar fi administrarea medicamentelor prescrise, reducerea consumului de sare, menținerea unei greutăți sănătoase, exerciții fizice regulate și reducerea stresului.
3. Este posibilă recuperarea completă după un accident vascular cerebral? Da, recuperarea completă este posibilă pentru unii pacienți, în special dacă tratamentul este început rapid. Gradul de recuperare depinde de severitatea accidentului vascular cerebral, zona creierului afectată și promptitudinea cu care este inițiată reabilitarea. Terapiile de reabilitare joacă un rol esențial în maximizarea recuperării.

Vă rugăm să rețineți că aceste informații au scop informativ și nu înlocuiesc sfatul medical profesional. Consultați un medic specialist pentru un diagnostic corect și un plan de tratament personalizat.