Boala Cerebrovasculară

Prezentare Generală

Ce este boala cerebrovasculară?

Boala cerebrovasculară este un termen general pentru afecțiunile care afectează vasele de sânge din creier. „Cerebro” se referă la creier, iar „vascular” se referă la vasele de sânge (artere și vene).

Bolile cerebrovasculare pot provoca o reducere a fluxului sanguin către creier (ischemie) sau sângerare (hemoragie) într-o parte a creierului. Ambele afecțiuni sunt, în general, denumite „accident vascular cerebral”. Bolile vaselor de sânge din creier pot duce la accidente vasculare cerebrale, precum și la multe alte afecțiuni vasculare.

Dacă dumneavoastră sau o persoană dragă aveți o boală cerebrovasculară, este important să restabiliți fluxul sanguin către creier cât mai curând posibil. În caz contrar, celulele creierului pot muri rapid și pot provoca invaliditate permanentă sau deces.

Ce vase de sânge sunt afectate de bolile cerebrovasculare?

Bolile cerebrovasculare pot afecta atât arterele, cât și venele. Cele mai frecvent afectate vase de sânge cerebrale care alimentează creierul includ:

• Arterele carotide: Aceste vase de sânge se află de-a lungul părții frontale a gâtului. Majoritatea oamenilor au o arteră carotidă pe partea dreaptă și una pe partea stângă.
• Arterele vertebrale: Aceste vase de sânge se află de-a lungul părții posterioare a gâtului. Majoritatea oamenilor au o arteră vertebrală pe partea dreaptă și una pe partea stângă.

Tipuri de boală cerebrovasculară

Accidentul vascular cerebral este cel mai frecvent tip de boală cerebrovasculară. Alte tipuri de boală cerebrovasculară includ, dar nu se limitează la:

• Malformație arteriovenoasă (MAV).
• Anevrisme cerebrale.
• Hemoragie cerebrală (hemoragie intracraniană).
• Boala arterei carotide (stenoza arterei carotide).
• Disecția arterei cervicale.
• Sindromul de vasoconstricție cerebrală reversibilă.
• Hemoragia subarahnoidiană (HSA).
• Atacul ischemic tranzitoriu (AIT) sau mini-accident vascular cerebral.
• Telangiectazia hemoragică ereditară (THE).
• Boala Moyamoya.

Cine poate suferi de boală cerebrovasculară?

Persoane de orice sex, vârstă și rasă pot avea o boală cerebrovasculară. Există anumiți factori incontrolabili care pun unele persoane la un risc mai mare de boală cerebrovasculară, cum ar fi vârsta sau sexul biologic.

Cât de frecventă este boala cerebrovasculară?

Boala cerebrovasculară este cel mai frecvent tip de leziune a creierului care pune viața în pericol în SUA și a cincea cea mai frecventă cauză de deces. În 2020, boala cerebrovasculară a dus la peste 160.000 de decese în SUA.

Simptome și Cauze

Ce cauzează boala cerebrovasculară?

Cauzele bolii cerebrovasculare pot include:

• Cheag de sânge care se formează spontan într-un vas de sânge din creier. Aceasta este „tromboza” și se întâmplă de obicei în zonele în care vasul de sânge este îngust sau neregulat.
• Cheag de sânge care călătorește către creier dintr-o altă parte a corpului (embolie). Cel mai frecvent tip de embolie este atunci când un cheag călătorește de la inimă la creier.
• Ruptura vasului de sânge (hemoragie). Aceasta apare de obicei împreună cu hipertensiune arterială necontrolată.
• Acumulare de plăci în artere (ateroscleroză) în creier.
• Probleme structurale în vasele de sânge ale creierului.
• Traumatism cranio-cerebral (TCC).

Care sunt simptomele bolii cerebrovasculare?

Simptomele bolii cerebrovasculare variază în funcție de zona creierului afectată. Simptomele frecvente includ:

• Probleme de echilibru.
• Delir.
• Leșin.
• Pierderea vederii, defecte de câmp vizual sau vedere dublă.
• Paralizie sau slăbiciune pe o parte a corpului sau a feței.
• Durere de cap bruscă, severă.
• Dificultate în a vorbi sau a înțelege vorbirea (afazie).
• Vorbire neclară (dizartrie).
• Modificări senzoriale pe o parte a corpului sau a feței.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticată boala cerebrovasculară?

Boala cerebrovasculară este o urgență medicală care necesită un diagnostic rapid. Un medic specialist va întreba mai întâi despre istoricul dumneavoastră medical. Va efectua un examen fizic pentru a verifica:

• Starea mentală (gradul de alertă și înțelegere a mediului înconjurător).
• Mișcări oculare anormale sau modificări ale vederii, așa cum s-a menționat mai sus.
• Slăbiciune sau paralizie.
• Senzații reduse sau anormale.
• Diferite aspecte ale vorbirii, cum ar fi fluența, înțelegerea și denumirea.
• Pierderea echilibrului și a coordonării.
• Vertij sau senzație de rotire a camerei.

Dacă medicul specialist suspectează o boală cerebrovasculară, va utiliza uneori teste precum:

• Angiografie cerebrală.
• Angio CT coronarian.
• Electrocardiogramă (EKG).
• RMN (rezonanță magnetică).
• Puncție lombară.

Aceste teste ajută medicul specialist să determine cauza bolii cerebrovasculare. S-ar putea să aveți nevoie și de alte teste, în funcție de situația dumneavoastră.

Management și Tratament

Cum este tratată boala cerebrovasculară?

Tratamentul pentru boala cerebrovasculară depinde de afecțiunea dumneavoastră specifică. Pentru a limita daunele aduse creierului, va trebui să începeți tratamentul cât mai curând posibil după apariția simptomelor.

Medicul specialist vă va trata, de obicei, cu medicamente pentru a îmbunătăți fluxul sanguin către creier. Aceste medicamente pot include:

• Medicamente pentru tensiune arterială.
• Anticoagulante.
• Medicamente pentru scăderea colesterolului.
• Medicamente pentru controlul glicemiei.

Dacă aveți blocaje severe în vasele de sânge, este posibil să aveți nevoie de o intervenție chirurgicală. Tipurile de intervenții chirurgicale pot include:

• Angioplastia carotidiană, în care chirurgul umflă un cateter cu balon la capăt în interiorul arterei pentru a o deschide.
• Endarterectomia carotidiană, în care chirurgul face o tăietură (incizie) în artera carotidă pentru a îndepărta placa.
• Stentarea carotidiană, când chirurgul introduce un tub metalic îngust (stent) în artera carotidă pentru a îmbunătăți fluxul sanguin.
• Trombectomia mecanică dirijată prin cateter, când chirurgul introduce un cateter în arteră împreună cu un dispozitiv pentru a aspira cheagul de sânge.

Prevenție

Cum îmi pot reduce riscul de boală cerebrovasculară?

Puteți reduce riscul de boală cerebrovasculară urmând un stil de viață sănătos. Este indicat să:

• Controlați tensiunea arterială ridicată (hipertensiunea arterială).
• Adoptați o dietă pentru hipertensiune arterială, săracă în sare, grăsimi și calorii.
• Faceți exerciții fizice.
• Limitați consumul de alcool.
• Nu folosiți droguri recreaționale.
• Mențineți o greutate sănătoasă.
• Gestionați-vă nivelul de zahăr și colesterol.
• Renunțați la fumat.
• Reduceți stresul.
• Mergeți la medicul specialist pentru controale regulate.
• Luați un anticoagulant dacă este necesar pentru afecțiuni precum aritmiile cardiace.
• Evaluați riscul de cheaguri de sânge față de beneficiile terapiei hormonale pentru simptomele menopauzei.

Există și alte afecțiuni care mă pot expune unui risc mai mare?

În general, sunteți expus unui risc mai mare de boală cerebrovasculară dacă aveți:

• Diabet.
• Hipertensiune arterială.
• Colesterol ridicat.

Puteți fi expus unui risc mai mare de anumite tipuri de boală cerebrovasculară dacă:

• Sunteți însărcinată, ceea ce vă crește riscul de tromboză venoasă cerebrală.
• Aveți o afecțiune medicală moștenită (congenitală), care vă crește riscul de anevrism cerebral, printre alte afecțiuni vasculare.
• Aveți un traumatism cranio-cerebral.
• Luați terapie de substituție hormonală (TSH), care vă poate crește riscul de accident vascular cerebral dacă aveți ateroscleroză sau boală a arterei carotide.

Perspectivă / Prognoză

La ce mă pot aștepta dacă am boală cerebrovasculară?

Persoanele cu boală cerebrovasculară controlată pot duce adesea o viață normală, cu recuperare completă. În unele cazuri, boala cerebrovasculară poate duce la deces sau invaliditate. Complicațiile pot include:

• Afazie sau dificultate în a găsi cuvinte.
• Tulburări de mers.
• Pierderi de memorie.
• Paralizie sau slăbiciune la nivelul feței, brațelor sau picioarelor.
• Invaliditate mentală temporară sau permanentă.
• Dificultăți de gândire și raționament (deficit cognitiv).

Care este perspectiva dacă am boală cerebrovasculară?

După cum s-a menționat mai sus, unele persoane ajung să obțină o recuperare completă, în timp ce altele au deficite persistente. Dacă aveți o boală cerebrovasculară, perspectiva depinde de:

• Cât de repede primiți tratament.
• Severitatea afecțiunii sau dimensiunea accidentului vascular cerebral.
• Zona creierului afectată.
• Tipul de boală cerebrovasculară.

Cum să trăiești cu…

Cum am grijă de mine cu boala cerebrovasculară?

Puteți continua să aveți grijă de dumneavoastră cu boala cerebrovasculară prin:

• Adoptarea unui stil de viață sănătos.
• Luarea de medicamente pentru a trata orice afecțiune subiacentă.

Dacă boala cerebrovasculară a afectat funcția creierului, este posibil să aveți nevoie de terapii de reabilitare pentru a vă ajuta, cum ar fi:

• Terapie ocupațională.
• Fizioterapie.
• Terapie psihologică.
• Logopedie.

Când ar trebui să merg la medic specialist?

Apelați imediat 112 dacă observați oricare dintre simptomele bolii cerebrovasculare.

De asemenea, adresați-vă medicului specialist pentru orice îngrijorare cu privire la efectele secundare ale tratamentelor dumneavoastră sau dacă nu observați rezultate după un timp. Acesta va putea sugera alte tratamente care vă pot ajuta.

Boala cerebrovasculară este un termen pentru afecțiunile care afectează vasele de sânge care alimentează creierul. Aceasta scade cantitatea de oxigen care ajunge la creier, provocând daune. Cea mai frecventă este accidentul vascular cerebral. Alte afecțiuni includ anevrismele cerebrale, hemoragiile cerebrale, boala arterei carotide și atacurile ischemice tranzitorii (AIT) sau mini-accidentele vasculare cerebrale, printre altele. Simptomele posibile includ probleme de echilibru, pierderea vederii, dureri de cap și dificultăți de vorbire. Medicul specialist poate trata boala cerebrovasculară cu medicamente și intervenții chirurgicale. De asemenea, vă puteți reduce riscul făcând modificări ale stilului de viață, cum ar fi mai multe exerciții fizice și reducerea stresului. Deși boala cerebrovasculară poate provoca invaliditate și deces, multe persoane continuă să ducă o viață plină. Șansele dumneavoastră sunt mai mari dacă primiți tratament prompt.

Întrebări frecvente

1. Ce ar trebui să fac imediat dacă suspectez că eu sau cineva apropiat are un accident vascular cerebral?

• Apelați imediat serviciile de urgență (112). Timpul este esențial în cazul unui accident vascular cerebral, deoarece tratamentul rapid poate minimiza daunele cerebrale.

2. Cum pot preveni boala cerebrovasculară?

• Adoptarea unui stil de viață sănătos este crucială. Aceasta include controlul tensiunii arteriale, menținerea unui nivel sănătos de colesterol, renunțarea la fumat, exerciții fizice regulate și o dietă echilibrată.

3. Este boala cerebrovasculară ereditară?

• În unele cazuri, factorii genetici pot juca un rol. Anumite afecțiuni ereditare pot crește riscul de anevrisme cerebrale sau alte probleme vasculare, dar, în general, factorii de stil de viață joacă un rol mai important.

Pentru o evaluare completă și un plan de tratament personalizat, consultați un medic specialist.