Boala Cardiacă Structurală

Prezentare Generală

Ce este boala cardiacă structurală? Boala cardiacă structurală este un termen general pentru orice problemă cu structura inimii. Înseamnă că există o anomalie în structura sau funcția valvelor, pereților, camerelor sau mușchilor inimii.

Puteți să vă nașteți cu boală cardiacă structurală (congenitală) sau aceasta se poate dezvolta pe măsură ce îmbătrâniți. Boala cardiacă structurală poate duce la alte probleme de sănătate în timp, dacă nu este tratată.

Tipuri de Boli Cardiace Structurale

Principalele tipuri de boli cardiace structurale sunt:

• Boala valvulară cardiacă, o problemă cu oricare dintre cele patru valve care se deschid și se închid pentru a controla fluxul sanguin.
• Cardiomiopatia, o boală care afectează mușchiul cardiac.
• Boala cardiacă congenitală, probleme structurale ale inimii prezente la naștere.

Cine Poate Face Boală Cardiacă Structurală?

Boala cardiacă structurală poate afecta pe oricine, indiferent de sex, etnie sau rasă. În funcție de problemă, poate fi mai frecventă la persoanele cu antecedente familiale de boală cardiacă structurală. De asemenea, poate fi mai frecventă la copiii ale căror mame au fost expuse în timpul sarcinii la:

• Solvenți industriali.
• Rujeolă în timpul primului trimestru de sarcină.
• Au luat anumite medicamente sau au consumat alcool în timpul sarcinii.
• Infecții virale în timpul sarcinii.

Riscul de boală cardiacă structurală crește, de asemenea, odată cu înaintarea în vârstă. Peste 10% dintre adulții cu vârsta peste 75 de ani au boală cardiacă structurală.

Cât de Frecventă Este Boala Cardiacă Structurală?

Boala valvulară cardiacă este cel mai frecvent tip de boală cardiacă structurală. Aceasta afectează aproximativ 2,5% din toți oamenii din Statele Unite. Aceasta include regurgitarea valvulară (scurgere) sau stenoza (îngustare). Regurgitarea valvei mitrale este cea mai frecventă boală valvulară, deși stenoza valvei aortice este, de asemenea, foarte frecventă. Peste 2 milioane de oameni au o valvă cardiacă care pierde.

În plus, aproximativ 1,4 milioane de adulți și 1 milion de copii au o afecțiune cardiacă congenitală. Afecțiunile cardiace congenitale sunt cel mai frecvent tip de defect congenital. Acestea afectează aproape 1% dintre nașteri (aproximativ 40.000 de bebeluși) în fiecare an.

În cele din urmă, până la 1 din 500 de persoane ar putea avea cardiomiopatie. Există multe motive pentru cardiomiopatie, inclusiv boala coronariană, consecințele infecțiilor virale, expuneri de mediu (cum ar fi alcoolul) și cauze moștenite.

Cum Afectează Boala Cardiacă Structurală Organismul?

Boala cardiacă structurală face mai dificilă pomparea sângelui de către inimă către restul corpului. Sângele conține nutrienți și oxigen de care au nevoie celulele corpului pentru a supraviețui. De asemenea, transportă deșeurile din celule.

Puteți deteriora organele și alte țesuturi dacă inima dumneavoastră nu este capabilă să pompeze suficient sânge în restul corpului. Acest lucru poate duce la multe alte probleme de sănătate și simptome.

Simptome și Cauze

Ce Cauzează Boala Cardiacă Structurală?

Vă puteți naște cu boală cardiacă structurală. Inima dumneavoastră se poate dezvolta anormal din cauza problemelor cu ADN-ul sau genetica organismului.

Boala cardiacă structurală se poate dezvolta și mai târziu în viață din cauza:

• Îmbătrânirii, care poate provoca depuneri de calciu pe valvele cardiace.
• Dependenței de alcool sau droguri.
• Aneurismului aortic.
• Bolilor autoimune, cum ar fi lupusul și reumatismul articular acut.
• Bolilor cardiovasculare sau infarctului miocardic.
• Bolilor care afectează inima, cum ar fi amiloidoza, hemocromatoza sau sarcoidoza.
• Endocarditei.
• Bolilor endocrine, cum ar fi diabetul și bolile tiroidiene.
• Tensiunii arteriale crescute (hipertensiune arterială).
• Expunerii la radiații cu doze mari.
• Sindromului Marfan.
• Afecțiunilor musculare, cum ar fi distrofia musculară.
• Acumulării de plăci în artere (ateroscleroză).

Care Sunt Simptomele Bolii Cardiace Structurale?

Puteți avea boală cardiacă structurală și să nu aveți semne sau simptome. Pe măsură ce boala progresează, simptomele pot include:

• Durere în piept, senzație de strângere sau presiune.
• Amețeli, senzație de cap ușor sau leșin (sincopă).
• Oboseală.
• Tensiune arterială crescută (hipertensiune arterială).
• Bătăi neregulate ale inimii (aritmie).
• Disfuncție renală.
• Dificultăți de respirație (dispnee).
• Umflarea abdomenului, gleznelor sau picioarelor (edem).

Diagnostic și Teste

Cum Este Diagnosticată Boala Cardiacă Structurală?

În timpul sarcinii, medicul dumneavoastră poate utiliza o ecocardiogramă fetală pentru a detecta boala cardiacă structurală. Ei pot face acest lucru la sau înainte de naștere. Această tehnică de imagistică folosește unde sonore pentru a forma o imagine a inimii bebelușului.

La copii și la adulți, medicul dumneavoastră poate auzi un suflu cardiac atunci când vă ascultă inima cu un stetoscop. Dacă medicul dumneavoastră suspectează că aveți boală cardiacă structurală, vă va trimite la un cardiolog. Cardiologul va efectua teste, inclusiv:

• Cateterism cardiac: În timpul cateterismului cardiac, cardiologul introduce un tub mic printr-o arteră din zona inghinală. Apoi, îl ghidează spre inima dumneavoastră. Cardiologul testează presiunile din interiorul camerelor inimii. Și, poate analiza imagini detaliate ale inimii și vaselor de sânge.
• Angiogramă coronariană: Cardiologul dumneavoastră va folosi cateterismul cardiac pentru a efectua angiografia. Injectează colorant prin cateter în vasele de sânge. Cardiologul folosește o radiografie pentru a vizualiza fluxul sanguin prin inimă, artere și valve.
• Ecocardiogramă: Ecocardiograma (numită și ecou) folosește unde sonore pentru a crea imagini ale camerelor și valvelor inimii dumneavoastră. Acest test examinează acțiunea de pompare a inimii.
• Electrocardiogramă: O electrocardiogramă (numită și ECG sau EKG) măsoară activitatea electrică a inimii.
• Test de efort: În timpul unui test de efort, mergeți sau alergați pe o bandă de alergare. În timp ce faceți exerciții fizice, medicul dumneavoastră vă monitorizează inima.
• Monitor Holter: Un monitor Holter înregistrează activitatea electrică a inimii dumneavoastră timp de 24 până la 48 de ore în timp ce vă desfășurați activitățile zilnice.
• Teste imagistice: O radiografie toracică, o tomografie computerizată (CT) sau un RMN cardiac face fotografii în interiorul pieptului pentru a căuta probleme structurale.

ECG și ecocardiograma sunt cele mai frecvente teste efectuate pentru a evalua boala cardiacă structurală.

Management și Tratament

Cum Este Tratată Boala Cardiacă Structurală?

Unele tipuri de boli cardiace structurale nu vor necesita tratament. Dar un medic specialist va trebui să vă monitorizeze starea pe tot parcursul vieții.

Medicul dumneavoastră poate trata alte tipuri de boli cardiace structurale cu:

• Medicamente.
• Proceduri cardiace minim invazive, care folosesc doar incizii mici pentru a repara sau înlocui o valvă defectă.
• Chirurgie pe cord deschis, unde un chirurg deschide peretele toracic pentru a accesa inima pentru înlocuiri de valve sau un transplant de inimă.

Prevenție

Cum Îmi Pot Reduce Riscul de Boală Cardiacă Structurală?

Când sunteți gravidă, puteți reduce riscul ca copilul dumneavoastră să aibă o boală cardiacă congenitală dacă:

• Cereți sfatul medicului dumneavoastră cu privire la administrarea de medicamente pentru afecțiuni cronice. Acestea pot include diabetul sau o tulburare convulsivă, cum ar fi epilepsia.
• Renunțați la fumat și la utilizarea produselor din tutun.
• Nu consumați alcool.
• Nu utilizați droguri recreative.
• Luați 400 micrograme de folați sau acid folic în fiecare zi.

Vă puteți reduce riscul de anumite boli valvulare cardiace și cardiomiopatie făcând alegeri sănătoase în stilul de viață:

• Obțineți și mențineți o greutate sănătoasă.
• Adoptați o dietă sănătoasă pentru inimă.
• Faceți exerciții fizice.
• Limitați consumul de alcool și nu utilizați droguri recreative.
• Gestionați alte afecțiuni de sănătate, cum ar fi tensiunea arterială crescută, diabetul și bolile tiroidiene, urmând instrucțiunile medicului dumneavoastră.
• Reduceți stresul.

Perspectivă / Prognoză

Care Este Prognoza Dacă Am Boală Cardiacă Structurală?

Prognoza pentru boala cardiacă structurală depinde de:

• Cât timp ați avut afecțiunea.
• Severitatea afecțiunii.
• Ce afecțiune aveți.
• Alte probleme de sănătate pe care le aveți.

Multe persoane cu boală cardiacă structurală duc o viață lungă și deplină. Cu toate acestea, puteți avea un risc mai mare de infecții cardiace. Discutați cu medicul dumneavoastră despre administrarea de antibiotice în timpul procedurilor dentare sau chirurgicale. Acest lucru poate ajuta la reducerea riscului de endocardită.

Cum Să Trăiești Cu…

Cum Am Grijă De Mine Dacă Am Boală Cardiacă Structurală?

Vă puteți menține inima sănătoasă și reduce complicațiile prin:

• Asigurarea că medicii dumneavoastră cunosc afecțiunea dumneavoastră cardiacă și orice medicamente pe care le luați.
• Discutarea cu medicii dumneavoastră cu mult timp înainte dacă intenționați să rămâneți gravidă. Vă vor ajuta să evaluați riscurile și să găsiți cea mai bună modalitate de a vă gestiona afecțiunea în timpul sarcinii.
• Vizitarea regulată a unui cardiolog pentru a vă monitoriza starea.

Întrebări frecvente

1. Boala cardiacă structurală este ereditară? În unele cazuri, da. Antecedentele familiale de boli cardiace structurale pot crește riscul, în special în cazul cardiomiopatiilor și a bolilor cardiace congenitale.

2. Pot face sport dacă am boală cardiacă structurală? Este esențial să discutați cu cardiologul dumneavoastră despre tipurile și intensitatea activității fizice potrivite pentru dumneavoastră. Unele activități pot fi contraindicate în funcție de afecțiunea specifică.

3. Ce schimbări în stilul de viață pot face pentru a-mi îmbunătăți starea dacă am boală cardiacă structurală? Adoptarea unei diete sănătoase pentru inimă, menținerea unei greutăți sănătoase, renunțarea la fumat, limitarea consumului de alcool și gestionarea stresului pot ajuta la îmbunătățirea stării și la reducerea riscului de complicații.

Este important să consultați un medic specialist pentru un diagnostic precis și un plan de tratament personalizat.