Boala Cardiacă Acianotică
Boala cardiacă acianotică este un defect cardiac care afectează fluxul normal al sângelui. Exemple includ un defect septal. Afecțiunea este prezentă la naștere, dar este posibil să nu provoace simptome sau probleme decât mai târziu în viață. Uneori, problema se corectează de la sine în timpul copilăriei. Dar unele persoane au nevoie de tratament, care poate include o intervenție chirurgicală.
Boala Cardiacă Acianotică
Boala cardiacă acianotică reprezintă un defect congenital al inimii ce afectează fluxul sanguin normal. Această condiție este prezentă de la naștere, dar poate să nu manifeste simptome imediat. În unele cazuri, defectul se corectează spontan în timpul copilăriei. Tratamentul, inclusiv chirurgical, poate fi necesar pentru anumite persoane.
Prezentare Generală
Ce este boala cardiacă acianotică?
Boala cardiacă congenitală (BCC) este orice structură cardiacă anormală (defect) prezentă la naștere. Există două tipuri de BCC:
- Boala cardiacă congenitală cianotică: Boala cardiacă cianotică implică defecte cardiace care reduc cantitatea de oxigen livrată restului corpului.
- Boala cardiacă congenitală acianotică: În cazul acestui tip de defect cardiac, sângele conține suficient oxigen, dar este pompat anormal în tot corpul. Aceste defecte nu interferează cu cantitatea de oxigen sau sânge livrată restului corpului.
Cât de frecventă este boala cardiacă acianotică?
Boala cardiacă congenitală afectează 8 până la 9 din 1.000 de nașteri vii. Aproximativ 75% sunt acianotice.
Tipuri de Boală Cardiacă Acianotică
Există mai multe tipuri de defecte cardiace congenitale acianotice:
- Stenoza aortică: Aorta este principala arteră care transportă sângele de la inimă către restul corpului. Valva aortică se află între inimă și aortă. Se deschide și se închide cu fiecare ciclu cardiac pentru a permite sângelui să iasă din inimă și pentru a împiedica scurgerea sângelui înapoi în inimă. Când valva aortică devine îngustată și nu se deschide bine, se numește stenoză aortică.
- Defect septal atrial (DSA): Un defect septal atrial (DSA) este o gaură în peretele care separă cele două camere superioare ale inimii, numite atrii. Majoritatea DSA-urilor nu se închid de la sine. DSA-urile mici pot fi adesea lăsate în pace, dar DSA-urile mai mari pot necesita o procedură sau o intervenție chirurgicală pe cord deschis pentru a le închide.
- Defect septal atrioventricular: Un defect septal atrioventricular este o gaură în centrul inimii, în peretele care separă camerele superioare de camerele inferioare. Majoritatea persoanelor cu defect septal atrioventricular au, de asemenea, anomalii ale unor valve cardiace (valvele mitrală și tricuspidă). Defectul a fost numit anterior și defect de canal atrioventricular sau defect de pernă endocardică.
- Valvă aortică bicuspidă: Valva aortică este o cale de acces unidirecțională între inimă și aortă. În mod normal, valva are trei valve care se deschid și se închid pentru a regla fluxul sanguin. O valvă aortică bicuspidă are doar două valve și, uneori, acest lucru face ca valva să funcționeze anormal.
- Coarctația aortei: În cazul coarctației aortice, aorta este strâmtorată sau îngustată, limitând fluxul sanguin.
- Ductul arterial persistent: Sângele unui bebeluș nu trebuie să treacă prin plămâni pentru oxigen. Bebelușul tău primește oxigen de la tine în schimb. Ductus arteriosus este un vas de sânge mic care permite sângelui unui făt să sară peste plămâni. Cu ductul arterial persistent (DAP), orificiul nu se închide atunci când ar trebui. Sânge suplimentar este pompat de la aortă la arterele pulmonare (pulmonare). DAP se întâmplă mai des la bebelușii care se nasc prematur.
- Stenoza pulmonară: Artera pulmonară transportă sânge sărac în oxigen de la partea dreaptă a inimii către plămâni pentru a fi oxigenat. Valva pulmonară se află între partea dreaptă a inimii și artera pulmonară. Când valva pulmonară devine îngustată și nu se deschide bine, se numește stenoză pulmonară.
- Defect septal ventricular (DSV): Un defect septal ventricular (DSV) este ca un defect septal atrial, dar este o gaură în peretele care separă cele două camere inferioare ale inimii (ventriculele). DSV este cel mai frecvent defect cardiac congenital. Multe dintre aceste găuri se pot închide de la sine, dar unele pot necesita o procedură sau o intervenție chirurgicală pentru a le închide.
Simptome și Cauze
Care sunt simptomele bolii cardiace acianotice?
Bebelușii născuți cu boală cardiacă acianotică pot avea un murmur cardiac, dar alții pot să nu aibă semne la început. Chiar dacă nu cauzează probleme la început, aceste defecte pot provoca probleme în timp.
Persoanele cu unul dintre aceste defecte dezvoltă adesea hipertensiune arterială (hipertensiune), deoarece inima trebuie să pompeze mai greu pentru a-și face treaba. De asemenea, pot dezvolta hipertensiune pulmonară, tensiune arterială crescută în plămâni. Și, în cele din urmă, pot dezvolta insuficiență cardiacă atunci când inima nu mai poate pompa sânge în corp. Aceste afecțiuni pot provoca:
- Dispnee (dificultate în respirație).
- Ameţeală.
- Oboseală (oboseală extremă).
- Sincopă (leşin).
Ce cauzează boala cardiacă acianotică?
Oamenii de știință nu înțeleg pe deplin ce cauzează defectele cardiace congenitale. Unele dovezi au arătat că acestea pot fi legate de:
- Cromozomi anormali.
- Genetică.
- Boli la mamă în timpul sarcinii, cum ar fi diabetul, fenilcetonuria (o tulburare de sânge), consumul de droguri sau infecția virală.
Diagnostic și Teste
Cum este diagnosticată boala cardiacă acianotică?
- Radiografie toracică: O radiografie toracică face fotografii în interiorul toracelui pentru a dezvălui orice anomalii structurale.
- Electrocardiograma (EKG sau ECG): Electrocardiograma măsoară activitatea electrică a inimii.
- Ecocardiograma: O ecocardiogramă (eco) folosește ultrasunete pentru a crea imagini ale valvelor și camerelor inimii.
- Cateterism cardiac drept: Cateterismul cardiac drept poate spune cât de bine pompează inima. Un tub subțire este introdus într-o venă și apoi avansat spre inimă. Testul poate măsura cât de mult sânge pompează inima pe minut și cât oxigen este în sângele din fiecare cameră a inimii. Testul se mai numește și cateterism al arterei pulmonare.
- Cateterism cardiac stâng: Acest test este similar cu cateterismul cardiac drept, dar se face pe partea stângă a inimii. Colorantul este injectat în fluxul sanguin. Colorantul evidențiază modul în care sângele curge prin artere și dacă există blocaje sau pasaje anormale. Se mai numește și angiografie coronariană.
Management și Tratament
Cum este tratată boala cardiacă acianotică?
Boala cardiacă acianotică se corectează uneori de la sine în timpul copilăriei. Alteori, defectul cardiac rămâne până la vârsta adultă, dar nu necesită tratament. Dar, dacă defectul provoacă în cele din urmă simptome, este posibil să aveți nevoie de tratament, inclusiv:
- Procedură de cateterism pentru a plasa un dop în defect.
- Medicamente pentru a ajuta inima să funcționeze mai eficient sau pentru a controla tensiunea arterială.
- Intervenție chirurgicală pentru a închide defectul.
Prevenție
Cum pot preveni boala cardiacă congenitală?
Oamenii de știință nu sunt siguri ce cauzează defectele cardiace și nu există strategii dovedite pentru a le preveni.
Prognoză
Care este perspectiva pentru persoanele cu boală cardiacă acianotică?
Multe persoane cu boală cardiacă acianotică trăiesc o viață lungă și împlinită. Dar, pe măsură ce îmbătrânești, un defect cardiac congenital poate provoca probleme care îți pot afecta stilul de viață. Unele complicații, cum ar fi insuficiența cardiacă, vă pot scurta durata de viață.
Viața cu Boala Cardiacă Acianotică
Cum am grijă de mine cu un defect cardiac acianotic?
O persoană cu un defect cardiac acianotic ar trebui să aibă controale regulate cu un cardiolog specializat în malformații congenitale la adulți. Acesta este un medic specialist în adulți care s-au născut cu afecțiuni cardiace. Un cardiolog specializat în malformații congenitale la adulți vă poate ajuta:
- Să determinați ce nivel de activitate fizică este sigur.
- Să aveți o dietă sănătoasă pentru inimă.
- Să monitorizați starea inimii în timp, pe măsură ce îmbătrâniți.
- Să luați medicamente care vor reduce presiunea asupra inimii, cum ar fi medicamente pentru scăderea tensiunii arteriale.
- Să cântăriți decizia de a rămâne însărcinată, ceea ce poate pune stres pe inimă.
- Să ajutați la luarea unei decizii cu privire la momentul în care ar putea fi necesară o procedură sau o intervenție chirurgicală pentru a vă trata afecțiunea cardiacă.
Întrebări frecvente
- Boala cardiacă acianotică este gravă? Gravitatea variază în funcție de tipul și amploarea defectului. Unele pot fi minore și se pot corecta singure, în timp ce altele necesită tratament pentru a preveni complicațiile.
- Pot face sport dacă am boală cardiacă acianotică? Nivelul de activitate fizică sigur trebuie determinat de un cardiolog specializat în malformații congenitale la adulți. Acesta va evalua starea dvs. individuală și vă va oferi recomandări personalizate.
- Ce ar trebui să mănânc dacă am boală cardiacă acianotică? O dietă sănătoasă pentru inimă, bogată în fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe, este importantă. Limitați consumul de sare, grăsimi saturate și colesterol.
Este important să consultați un medic specialist pentru o evaluare personalizată și un plan de tratament adecvat.