Ateroscleroza

Ateroscleroza, o afecțiune cardiovasculară comună, implică îngustarea și întărirea arterelor din cauza acumulării de placă. Această placă, compusă din grăsimi și colesterol, restricționează fluxul sanguin și poate duce la complicații grave precum infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral. Detectarea și tratamentul precoce sunt esențiale pentru a gestiona ateroscleroza și a reduce riscul complicațiilor.

Prezentare generală

Ce este ateroscleroza?

Ateroscleroza este acumularea graduală de placă în pereții arterelor dumneavoastră. Artere sunt vase de sânge care transportă sânge bogat în oxigen către organe și țesuturi din tot corpul. Placa (ateromul) este o substanță lipicioasă formată din grăsime, colesterol, calciu și alte substanțe.

Pe măsură ce placa se acumulează, peretele arterial devine mai gros și mai dur. Această „întărire a arterelor” este de obicei un proces silențios în stadiile incipiente. Este posibil să nu observați simptome pentru o lungă perioadă de timp. Dar, în cele din urmă, pe măsură ce placa crește, deschiderea (lumenul) arterei se îngustează, lăsând mai puțin spațiu pentru ca sângele să curgă. Aceasta înseamnă că mai puțin sânge poate ajunge la organele și țesuturile dumneavoastră. În plus, forța constantă a fluxului sanguin poate duce la eroziunea sau ruptura plăcii, provocând formarea unui cheag de sânge.

O arteră îngustată este ca o autostradă redusă la o singură bandă. Dar un cheag de sânge este ca o baricadă în mijlocul drumului. Acesta blochează fluxul sanguin către anumite organe sau țesuturi pe care artera le alimentează în mod normal. Efectele asupra corpului dumneavoastră depind de locul în care se formează cheagul de sânge. De exemplu, blocajele într-o arteră coronară privează inima dumneavoastră de sânge bogat în oxigen, ceea ce duce la un infarct miocardic.

Cât de frecventă este ateroscleroza?

Ateroscleroza este foarte frecventă. Complicațiile acumulării de placă (inclusiv infarcturile miocardice și accidentele vasculare cerebrale) sunt principala cauză de deces la nivel mondial.

În America, aproximativ jumătate dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 45 și 84 de ani au ateroscleroză, dar nu sunt conștiente de acest lucru, conform Institutelor Naționale de Sănătate din SUA.

Simptome și cauze

Dacă aveți semne de avertizare ale aterosclerozei, spuneți unui medic specialist. Tratamentul precoce vă poate reduce riscul de complicații potențial letale.

Care sunt simptomele?

Simptomele aterosclerozei adesea nu încep până când o arteră este foarte îngustă sau blocată. Mulți oameni nu știu că au acumulare de placă până când nu au o urgență medicală, cum ar fi un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral.

Este posibil să observați simptome de ateroscleroză dacă artera dumneavoastră este blocată în proporție de peste 70%. Puteți avea simptome în diferite părți ale corpului, în funcție de localizarea blocajului. Locațiile afectate pot include:

• Inimă
• Boala arterială coronariană (BAC, care poate duce la un infarct miocardic) se întâmplă în arterele care alimentează inima cu sânge.
• Puteți experimenta:
• Scurtarea respirației (dispnee) în timpul activității fizice ușoare.
• Durere sau disconfort în piept (angină pectorală).
• Durere în spate, umeri, gât, brațe sau abdomen.
• Senzație de amețeală sau confuzie.
• Palpitații cardiace.
• Oboseală.
• Greață sau vărsături care pot semăna cu indigestia.
• Sistem digestiv
• Ischemia mezenterică apare atunci când nu aveți suficient flux sanguin în părți ale sistemului dumneavoastră digestiv. Puteți experimenta:
• Durere sau crampe în burtă (abdomen) după ce mâncați.
• Balonare, greață și vărsături.
• Diaree.
• Pierdere neintenționată în greutate din cauza „fricii de mâncare” (frică de durere după ce mâncați).
• Picioare și picioare
• Boala arterială periferică (BAP) se referă la fluxul sanguin deficitar în arterele membrelor dumneavoastră.
• Puteți experimenta:
• Dureri musculare (claudicație intermitentă).
• Senzație de arsură sau durere în picioare și degetele de la picioare când vă odihniți, mai ales când stați culcat.
• Modificări ale culorii pielii (cum ar fi roșeață).
• Piele rece pe picioare.
• Infecții frecvente ale pielii și ale țesuturilor moi, adesea la picioare sau la picioare.
• Răni pe picioare sau degetele de la picioare care nu se vindecă.
• Rinichi
• Cu stenoza arterei renale (îngustarea arterelor care duc sânge la rinichi), puteți experimenta:
• Tensiune arterială marcat crescută care nu răspunde la mai multe medicamente.
• Modificări ale frecvenței cu care urinați.
• Umflături (edeme).
• Senzație de somnolență sau oboseală.
• Piele care se simte uscată, mâncărime sau amorțită.
• Dureri de cap.
• Pierdere inexplicabilă în greutate.
• Greață, vărsături sau pierderea apetitului.
• Creier
• Cu boala arterei carotide, primele simptome sunt de obicei un accident ischemic tranzitoriu (AIT) sau un accident vascular cerebral.
• Puteți experimenta:
• Amețeli.
• Căderea unei părți a feței.
• Pierderea sensibilității, pierderea forței musculare sau slăbiciune pe o parte a corpului dumneavoastră.
• Durere de cap severă.
• Vorbind neclar sau dificultate în formarea cuvintelor.
• Pierderea vederii la un ochi. Puteți observa o nuanță întunecată care coboară peste câmpul dumneavoastră vizual.

Ce cauzează ateroscleroza?

Cercetătorii cred că cauzele aterosclerozei pot include:

• Niveluri ridicate de colesterol LDL și trigliceride.
• Produse din tutun.
• Tensiune arterială ridicată.
• Diabet.

Acești factori pot deteriora căptușeala interioară a arterei dumneavoastră (endoteliul). Acest lucru face ca ateroscleroza să înceapă. Deteriorarea are loc de obicei lent și în timp.

Ateroscleroza implică acumularea graduală de placă în interiorul arterei dumneavoastră.

Stadiile aterosclerozei

Stadiile aterosclerozei se întâmplă de-a lungul mai multor ani și includ:

• Deteriorarea endoteliului și răspunsul imunitar. Deteriorarea endoteliului dumneavoastră declanșează procese chimice care fac ca celulele albe din sânge să se deplaseze către locul leziunii. Aceste celule se adună și duc la inflamație în interiorul arterei dumneavoastră.
• Formarea de striuri grase. Acesta este primul semn vizibil al aterosclerozei. Este o striu sau pată galbenă de celule spumoase moarte la locul deteriorării endoteliului. În acest caz, celulele spumoase sunt celule albe din sânge care consumă colesterol pentru a încerca să scape de el. Activitatea continuă a celulelor spumoase provoacă daune suplimentare endoteliului dumneavoastră.
• Creșterea plăcii. Celulele spumoase moarte și alte resturi continuă să se acumuleze, transformând o striu grasă într-o bucată mai mare de placă. Un capac fibros (format din celule musculare netede) se formează peste placă. Acest capac împiedică bucăți de placă să se desprindă în fluxul dumneavoastră sanguin. Pe măsură ce placa crește, aceasta îngustează treptat deschiderea (lumenul) arterei dumneavoastră, astfel încât să existe mai puțin spațiu pentru ca sângele să curgă.
• Ruptura sau eroziunea plăcii. În acest stadiu, un cheag de sânge se formează în artera dumneavoastră din cauza ruperii plăcii sau a eroziunii plăcii. Ruptura plăcii se întâmplă atunci când capacul fibros care acoperă placa se rupe. Cu eroziunea plăcii, capacul fibros rămâne intact, dar celulele endoteliale din jurul plăcii se uzează. Ambele evenimente duc la formarea unui cheag de sânge. Cheagul blochează fluxul sanguin și poate duce la un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral.

Care sunt factorii de risc pentru ateroscleroză?

Există mulți factori de risc pentru ateroscleroză. Este posibil să puteți schimba unii dintre acești factori de risc, dar nu pe alții (cum ar fi vârsta).

Factorii de risc includ:

• A fi bărbat cu vârsta peste 45 de ani.
• A fi femeie cu vârsta peste 55 de ani.
• Având un istoric familial biologic de boli cardiovasculare premature. Aceasta înseamnă o rudă apropiată de sex masculin care a primit un diagnostic de boală cardiovasculară înainte de vârsta de 45 de ani. Sau o rudă apropiată de sex feminin care a fost diagnosticată înainte de vârsta de 55 de ani.
• Diabet.
• Tensiune arterială ridicată (hipertensiune arterială).
• Colesterol ridicat (hiperlipidemie), în special colesterol LDL ridicat sau niveluri ridicate ale unei lipoproteine specifice numite lipoproteină (a).
• Sindrom metabolic.
• Fumatul sau utilizarea tutunului.
• Lipsa activității fizice.
• Consumul de alimente bogate în grăsimi saturate, grăsimi trans, sodiu și zahăr.

Care sunt complicațiile aterosclerozei?

Ateroscleroza interferează cu funcționarea normală a sistemului dumneavoastră cardiovascular. Poate limita sau bloca fluxul sanguin către diferite părți ale corpului dumneavoastră, inclusiv inima și creierul. Complicațiile posibile ale fluxului sanguin redus includ:

• Boala arterei carotide.
• Boala arterială coronariană.
• Infarct miocardic.
• Aritmie (ritmuri cardiace anormale).
• Insuficiență cardiacă.
• Ischemie mezenterică.
• Boala arterială periferică.
• Boală cronică de rinichi (BCR).
• Stenoza arterei renale.
• Accident vascular cerebral.
• Accident ischemic tranzitoriu (AIT).
• Anevrisme și ruperea vaselor de sânge din cauza pereților arteriali slăbiți.

Diagnosticul și tratamentul precoce al aterosclerozei vă pot ajuta să evitați sau să întârziați complicațiile.

Diagnostic și teste

Cum este diagnosticată ateroscleroza?

Pentru a diagnostica ateroscleroza sau pentru a calcula riscul de a o dezvolta, un medic specialist va:

• Efectua un examen fizic amănunțit. Aceasta include utilizarea unui stetoscop pentru a asculta inima și fluxul sanguin prin arterele dumneavoastră. De exemplu, medicul specialist vă va verifica arterele carotide (în gât) pentru un sunet șuierător numit „suflu”. Acest sunet poate indica prezența plăcii.
• Întreba despre istoricul dumneavoastră medical și istoricul familial. Aceste detalii pot ajuta la evidențierea riscului dumneavoastră de ateroscleroză și complicațiile acesteia.
• Întreba despre stilul dumneavoastră de viață. Medicul specialist poate întreba despre obiceiuri precum utilizarea trecută sau actuală a produselor din tutun.
• Comanda analize de sânge. Analizele de sânge cardiace arată nivelul dumneavoastră de colesterol și multe detalii despre funcția inimii dumneavoastră.

Ce teste vor fi efectuate pentru a diagnostica ateroscleroza?

Medicul specialist poate comanda teste suplimentare pentru a diagnostica ateroscleroza și pentru a planifica tratamentul. Aceste teste includ:

• Angiografie. Acest test utilizează raze X speciale și o substanță de contrast pentru a localiza și măsura blocajele.
• Indice gleznă-braț. Acest test compară tensiunea arterială de la gleznă cu presiunea din braț pentru a măsura fluxul sanguin în brațe și picioare.
• Radiografie toracică. O radiografie toracică face fotografii cu interiorul pieptului dumneavoastră.
• Tomografie computerizată (CT). Această scanare face fotografii cu interiorul corpului dumneavoastră și poate arăta orice întărire și îngustare a arterelor mari.
• RMN cardiac (imagistica prin rezonanță magnetică). Acest test poate arăta probleme cu fluxul sanguin în arterele dumneavoastră.
• Ecocardiogramă (eco). Un eco face fotografii cu valvele și camerele inimii dumneavoastră și măsoară cât de bine pompează inima dumneavoastră.
• Electrocardiogramă (EKG). Un EKG măsoară activitatea electrică, ritmul și frecvența inimii dumneavoastră.
• Test de efort. Acest test măsoară funcția inimii dumneavoastră în timp ce sunteți activ fizic.
• Ecografie carotidiană. Acest test face fotografii ecografice ale arterelor din gâtul dumneavoastră (arterele carotide). Poate detecta întărirea sau îngustarea acestor artere pe măsură ce sângele curge către creier.
• Ecografie abdominală. Această ecografie face fotografii cu aorta abdominală. Verifică dacă există balonare (anevrism aortic abdominal) sau acumulare de placă în aortă.

Management și tratament

Cum este tratată ateroscleroza?

Tratamentul aterosclerozei include modificări ale stilului de viață, medicamente, proceduri sau intervenții chirurgicale. În funcție de localizarea aterosclerozei dumneavoastră, este posibil să consultați un cardiolog (inimă), nefrolog (rinichi), neurolog (creier și coloană vertebrală) sau chirurg vascular (vase de sânge).

Medicii specialiști vor elabora un plan bazat pe nevoile dumneavoastră. Obiectivele comune de tratament includ:

• Reducerea riscului de cheaguri de sânge.
• Prevenirea complicațiilor, cum ar fi un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral.
• Ameliorarea simptomelor.
• Ajutarea dumneavoastră să dezvoltați modele de alimentație care să vă susțină inima și vasele de sânge.
• Încetinirea sau oprirea acumulării de placă în arterele dumneavoastră.
• Îmbunătățirea fluxului sanguin prin lărgirea arterelor dumneavoastră sau prin ocolirea (evitarea) blocajelor.

Modificări ale stilului de viață

Modificările stilului de viață vă pot reduce riscul de complicații. Medicul specialist va crea un plan specific nevoilor dumneavoastră. Sfaturi generale includ:

• Evitați toate produsele din tutun (inclusiv fumatul și vapatul).
• Urmați un plan de alimentație sănătoasă pentru inimă, cum ar fi dieta mediteraneană.
• Încorporați activitatea fizică în rutina dumneavoastră zilnică.

Medicamente

Medicamentele vizează factorii de risc pentru acumularea de placă și pot ajuta la încetinirea progresiei aterosclerozei. Medicul specialist vă poate prescrie medicamente care vă scad tensiunea arterială sau colesterolul, vă gestionează nivelul zahărului din sânge și previn cheagurile de sânge.

Proceduri sau intervenții chirurgicale

Diverse proceduri minim invazive și intervenții chirurgicale complexe pot ajuta persoanele cu blocaje severe sau cu un risc ridicat de complicații. Opțiunile comune de tratament includ:

• Angioplastie.
• Aterectomie.
• Endarterectomie carotidiană.
• Grefare de bypass coronarian (CABG).
• Bypass arterial periferic.
• Plasarea de stenturi.
• Bypass pentru boala vasculară.

Prevenire

Poate fi prevenită ateroscleroza?

Este posibil să nu puteți preveni ateroscleroza. Dar vă puteți reduce riscul și puteți reduce efectele bolii. Iată câțiva pași pe care îi puteți face:

• Consumați alimente sărace în grăsimi saturate, grăsimi trans, colesterol, sodiu (sare) și zahăr.
• Faceți activitate fizică regulată. Începeți cu plimbări scurte și creșteți până la 30 de minute pe zi, în majoritatea zilelor săptămânii.
• Mențineți o greutate sănătoasă pentru dumneavoastră. Întrebați medicul specialist care ar trebui să fie aceasta.
• Gestionați orice afecțiuni de sănătate, în special diabetul, tensiunea arterială ridicată și colesterolul ridicat.
• Nu utilizați produse din tutun.
• Faceți un control anual la un medic specialist.

Perspectivă / Prognoză

La ce mă pot aștepta dacă am ateroscleroză?

Diagnosticul și tratamentul precoce pot ajuta persoanele cu ateroscleroză să continue să facă activitățile care le plac. Dar boala poate provoca urgențe medicale și chiar poate fi fatală. De aceea, este important să vă cunoașteți riscurile și să lucrați cu medicul specialist pentru a le reduce.

A trăi cu

Cum am grijă de mine?

Este esențial să lucrați îndeaproape cu medicul specialist. Acesta vă va supraveghea îndeaproape starea și vă va spune cât de des ar trebui să veniți la programări. Mergeți la toate programările și fiți un partener activ în îngrijirea dumneavoastră. Spuneți imediat medicului specialist despre orice simptome noi sau în schimbare. Tratamentul precoce vă poate reduce riscul de complicații potențial letale.

De asemenea, aveți grijă de sănătatea dumneavoastră mintală. Este normal să vă simțiți anxios cu privire la ceea ce ar putea aduce viitorul. De asemenea, vă puteți simți copleșit de nevoia de a face modificări ale stilului de viață. Dar aceste sentimente nu ar trebui să vă împiedice să vă bucurați de viață. Unele sfaturi pentru gestionarea gândurilor și grijilor dumneavoastră includ:

• Împărtășiți-vă sentimentele cu un consilier sau un grup de sprijin.
• Conectați-vă cu alte persoane care au boli cardiovasculare. Puteți împărtăși experiențele dumneavoastră și puteți învăța unii de la alții.
• Discutați cu familia și prietenii dumneavoastră despre modificările stilului de viață pe care le faceți. Explicați de ce aceste modificări sunt importante pentru dumneavoastră și rugați-i să vă ajute să rămâneți pe drumul cel bun.

Când ar trebui să merg la Urgențe?

Sunați la 112 sau la numărul dumneavoastră local de urgență imediat dacă dumneavoastră sau cineva de lângă dumneavoastră are simptome de infarct miocardic, accident vascular cerebral sau AIT. Acestea sunt urgențe medicale care necesită îngrijire imediată.

Ce întrebări ar trebui să-i pun medicului meu?

Întrebările pe care ar trebui să le puneți medicului dumneavoastră pot include:

• Ce tratament este cel mai bun pentru mine?
• Ce valori ar trebui să aibă tensiunea mea arterială și colesterolul meu?
• Când ar trebui să înceapă copiii mei să-și verifice colesterolul?
• Îmi puteți recomanda un program care să mă ajute să mă las de fumat?

Un medic specialist este gata să vă ajute să vă gestionați starea, astfel încât să puteți trăi cea mai bună viață a dumneavoastră. În controlul dumneavoastră anual, acesta vă va evalua riscul de ateroscleroză și vă va explica ce puteți face pentru a-l reduce. Nu vă fie teamă să cereți ajutor pentru punerea în aplicare a instrucțiunilor medicului dumneavoastră. Vă pot sugera resurse.

Întrebări frecvente

• Ce înseamnă ateroscleroză? Ateroscleroza este o afecțiune în care placa se acumulează în interiorul arterelor, îngustându-le și îngreunând fluxul sanguin.
• Cum pot preveni ateroscleroza? Puteți reduce riscul de ateroscleroză adoptând un stil de viață sănătos, inclusiv o dietă echilibrată, exerciții fizice regulate și renunțarea la fumat.
• Care sunt complicațiile aterosclerozei? Complicațiile aterosclerozei pot include infarct miocardic, accident vascular cerebral, boala arterială periferică și anevrisme.

Rețineți că informațiile furnizate sunt doar informative și nu înlocuiesc sfatul medicului specialist. Consultați întotdeauna un medic specialist pentru evaluare și tratament personalizat.