Ataxofobia (Frica de Dezordine sau Neglijență)
Ataxofobia este o teamă extremă, irațională de dezordine sau neglijență. Persoanele afectate pot simți un disconfort intens în medii dezordonate sau chiar gândindu-se la dezordine. Această fobie specifică este strâns legată de tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC). Diverse tratamente pot oferi ameliorare, incluzând terapia, medicația și tehnici de gestionare a stresului.
Ataxofobia (Frica de Dezordine sau Neglijență)
Prezentare Generală
Ce este ataxofobia?
Ataxofobia este o teamă extremă de neglijență sau dezordine. Persoanele cu ataxofobie simt un disconfort intens în medii dezordonate. Ele pot experimenta anxietate doar gândindu-se că se află într-o situație în care dezordinea sau neglijența le înconjoară.
Ataxofobia depășește simpla pretenție de a fi "obsedat de curățenie". Frica de neglijență este o fobie specifică. Fobiile specifice sunt temeri iraționale de situații, interacțiuni, animale sau persoane specifice. De obicei, persoanele cu fobii specifice experimentează o teamă care depășește orice amenințare reală. Adesea, știu că frica este extremă, dar au dificultăți în a o controla.
Cine ar putea dezvolta ataxofobie?
Frica de dezordine și tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) sunt strâns legate. TOC cauzează persoanelor să experimenteze gânduri sau obsesii repetitive sau nedorite. Poate duce la comportamente repetitive (compulsii). Este posibil să vă ordonați constant împrejurimile sau să vă doriți ca mediul înconjurător să fie cât mai curat posibil.
Multe persoane cu ataxofobie dezvoltă TOC. Alții pot avea un diagnostic preexistent de TOC atunci când dezvoltă ataxofobie.
Cât de frecventă este ataxofobia?
Experții nu știu exact câte persoane au ataxofobie. Dar fobiile specifice sunt relativ frecvente. Peste 1 din 10 adulți vor experimenta o fobie specifică la un moment dat în viața lor. Fobiile specifice sunt de două ori mai frecvente la femei.
Simptome și Cauze
Ce cauzează ataxofobia?
Nu există o cauză clară a ataxofobiei. Sunteți mai predispus să aveți ataxofobie dacă aveți:
- O altă tulburare de anxietate, cum ar fi TOC.
- Istoric familial de ataxofobie sau alte tulburări de anxietate.
- Istoric de traume sau experiențe negative asociate cu neglijența.
Care sunt simptomele ataxofobiei?
Ca și alte fobii, simptomul primar al ataxofobiei este frica sau anxietatea irațională. Anxietatea extremă poate duce la simptome fizice, incluzând:
- Durere în piept.
- Leșin (sincopă) sau amețeli.
- Palpitații cardiace sau senzații de accelerare a ritmului cardiac.
- Greață sau vărsături.
- Senzație de lipsă de aer (dispnee).
- Transpirație.
- Tremurături sau scuturări incontrolabile.
Diagnostic și Teste
Cum este diagnosticată ataxofobia?
Pentru a diagnostica ataxofobia, medicul specialist vă poate adresa întrebări specifice despre simptome. Uneori, simptomele de anxietate sunt legate de un alt diagnostic de sănătate mintală și nu de o fobie specifică.
Medicul specialist poate întreba:
- Ce declanșează simptomele de anxietate.
- Cât durează simptomele.
- Dacă recurgeți la măsuri extreme pentru a evita neglijența sau dezordinea.
- Dacă experimentați teamă sau disconfort atunci când știți că veți fi într-un mediu dezordonat.
Management și Tratament
Cum este tratată ataxofobia?
Medicul specialist poate utiliza abordări de tratament similare pentru ataxofobie ca și pentru alte fobii specifice, incluzând:
- Terapia de expunere: Terapia de expunere implică introducerea treptată a unei temeri specifice în viața dumneavoastră. De exemplu, puteți privi imagini cu dezorganizare sau spații asimetrice. În cele din urmă, puteți exersa menținerea calmului într-un mediu dezordonat.
- Terapia cognitiv-comportamentală (TCC): Uneori numită terapie prin discuții, TCC poate avea loc într-un cadru de grup sau individual cu un terapeut. Scopul TCC este de a vă ajuta să identificați tiparele de gândire iraționale. Apoi, vă reeducați creierul pentru a gândi mai rațional.
- Desensibilizarea și reprocesarea prin mișcări oculare (EMDR): Acest tip de terapie este eficient pentru persoanele care au suferit traume. Implică concentrarea asupra amintirilor traumatice în timp ce sunteți stimulat de mișcări ritmice specifice. EMDR vă poate ajuta să procesați un eveniment traumatic fără a fi copleșit de amintire.
- Terapia comportamentală dialectică (DBT): DBT este un tip de TCC care combină terapia prin discuții cu abilități specifice de coping. Scopul este de a vă ajuta să faceți față stresului sau anxietății în moduri mai sănătoase și să vă reglați mai bine emoțiile.
- Medicație: Medicul dumneavoastră vă poate prescrie medicamente anxiolitice pentru a preveni atacurile de panică (accese bruște de anxietate care provoacă simptome fizice).
- Reducerea stresului bazată pe mindfulness (MBSR): MBSR este un program structurat pentru a vă ajuta să învățați tehnici de mindfulness. Folosește o combinație de practici yoga și meditație pentru a vă ajuta să abordați gândurile care cresc stresul.
- Tehnici de gestionare a stresului: Puteți învăța tehnici de coping care scad simptomele de anxietate. De exemplu, puteți practica respirația profundă sau meditația. Exercitarea aerobică, cum ar fi alergarea pe loc, poate, de asemenea, atenua simptomele atunci când simțiți că începe un atac de panică.
Dacă ataxofobia este rezultatul unui alt diagnostic, cum ar fi TOC, tratamentul dumneavoastră poate include, de asemenea:
- Medicamente specifice pentru depresie, inclusiv inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS).
- Stimulare magnetică transcraniană (TMS).
Prevenție
Există alte afecțiuni care mă pun în pericol de ataxofobie?
Da. Sunteți mai predispus să dezvoltați ataxofobie dacă aveți:
- Tulburare de anxietate generalizată (TAG).
- Misofobie sau germofobie (frica de germeni).
- Tulburare obsesiv-compulsivă (TOC).
- Tulburare de stres post-traumatic (TSPT).
Prognoză
Există efecte pe termen lung ale ataxofobiei?
Cu tratament, multe persoane gestionează bine simptomele ataxofobiei. Fără tratament, ataxofobia poate interfera cu calitatea vieții dumneavoastră. De exemplu, o teamă de dezordine vă poate determina să stați acasă mai mult decât de obicei sau să evitați spațiile publice. Fobia vă poate crește riscul de:
- Depresie, anxietate sau alte tulburări de dispoziție.
- Izolare socială.
- Tulburare de consum de substanțe, inclusiv utilizarea abuzivă a drogurilor și alcoolului.
Traiul cu Ataxofobia
Ce altceva ar trebui să întreb medicul meu?
S-ar putea să doriți să întrebați medicul specialist:
- Care este cea mai probabilă cauză a ataxofobiei?
- Frica de dezordine se referă la un alt diagnostic de sănătate mintală?
- Care sunt opțiunile mele de tratament?
- Ce s-ar putea întâmpla dacă nu primesc tratament?
- Care sunt șansele să depășesc ataxofobia?
Întrebări frecvente
- Ataxofobia este același lucru cu TOC? Nu neapărat, dar sunt strâns legate. Mulți oameni cu ataxofobie au, de asemenea, TOC, sau pot dezvolta TOC ca urmare a ataxofobiei.
- Pot face ceva singur pentru a reduce simptomele ataxofobiei? Tehnicile de gestionare a stresului, cum ar fi respirația profundă și meditația, pot ajuta la reducerea anxietății. Cu toate acestea, este important să consultați un profesionist pentru un plan de tratament adecvat.
- Cât de eficient este tratamentul pentru ataxofobie? Cu un tratament adecvat, multe persoane pot gestiona eficient simptomele ataxofobiei și pot duce o viață normală.
Este important să rețineți că ataxofobia este o afecțiune complexă și că tratamentul poate varia de la o persoană la alta. Pentru o evaluare completă și un plan de tratament personalizat, vă recomandăm să consultați un medic specialist.