Aspirația
Aspirația apare atunci când ceva care ar trebui să fie în stomac - cum ar fi alimente, apă sau acid gastric - sau orice altceva decât aer ajunge în căile respiratorii. Aceasta poate duce la complicații precum blocarea căilor respiratorii și infecții. Afecțiunile medicale sau medicamentele care vă împiedică să înghițiți corect vă pot expune unui risc mai mare de aspirație.
Aspirația
Ce este aspirația?
Aspirația apare atunci când altceva decât aer pătrunde în căile respiratorii. Adesea, este ceva ce trebuia să înghițiți sau care aparține tractului digestiv. Aceasta ar putea include:
- Alimente
- Apă sau lichide
- Acid gastric
- Vărsături
- Mucus sau salivă (spuță) din gură sau gât
- Un corp străin
Adesea, vorbim despre aspirație ca despre ceva care „a mers pe gâtul greșit”. În majoritatea situațiilor, poate provoca o iritație minoră în timp ce tușiți alimentele sau apa deviate. Dar, în unele cazuri, vă poate face să vă sufocați, să vă restrângeți respirația sau să provocați o infecție.
Simptome și cauze
Care sunt simptomele aspirației?
Simptomele aspirației includ:
- Tuse
- Senzația că ceva este blocat în gât
- Respirație zgomotoasă, cum ar fi stridor sau respirație șuierătoare (wheezing)
- Scurtarea respirației (dispnee) sau dificultăți de respirație
- Piele, buze, vârfurile degetelor sau unghii albăstrui (cianoză)
- Dificultăți la înghițire (disfagie)
- Febră
Cauzele aspirației
Oricând epiglotă - o bucată de cartilaj care funcționează ca un capac care se închide peste corzile vocale atunci când înghițiți - nu reușește să vă protejeze căile respiratorii, puteți aspira. Afecțiunile care vă reduc tusea sau reflexul de vomă pot provoca, de asemenea, aspirație. Aceste reflexe vă protejează atunci când ceva trece de epiglotă și ajunge în căile respiratorii.
Aveți două tuburi care coboară pe gât și piept - unul pentru alimente (esofagul) și unul pentru aer (laringele și traheea). Ele se unesc în gât (faringe). De cele mai multe ori, calea de la nas sau gură este deschisă de la gât până la căile respiratorii și până la plămâni, astfel încât să puteți respira. Dar, când înghițiți, epiglotă vă acoperă căile respiratorii, astfel încât alimentele și lichidele să coboare pe esofag în loc de trahee.
Uneori, epiglotă nu se mișcă pentru a vă proteja căile respiratorii, determinându-vă să aspirați. Dacă organismul dumneavoastră nu poate elimina o substanță din căile respiratorii (de exemplu, prin tuse sau curățarea gâtului), aceasta se poate bloca sau provoca o infecție.
Factori de risc pentru aspirație
Majoritatea dintre noi experimentează momente în care aspirăm accidental ceva - poate că ați luat o înghițitură de apă exact când ceva v-a surprins. Sau mici firimituri curg pe gâtul greșit. Dar unele afecțiuni medicale și medicamente pot crește riscul. Acestea includ:
- Sedative. Medicamentele eliberate pe bază de rețetă și fără prescripție medicală și alcoolul pot provoca sedare - care se poate simți ca somnolență sau un nivel mai scăzut de conștiență. Opioidele sunt un exemplu comun de medicament sedativ.
- Afecțiuni ale sistemului nervos central. Acestea pot reduce reflexele naturale ale corpului care vă împiedică să aspirați. Exemplele includ accident vascular cerebral, tumori cerebrale și boala Parkinson.
- Tulburări neuromusculare. Acestea sunt afecțiuni care vă afectează nervii sau mușchii, cum ar fi miastenia gravis sau sindromul Guillain-Barré. Acestea pot împiedica mușchii să răspundă așa cum ar trebui pentru a preveni aspirația.
- BRGE (boala de reflux gastroesofagian) și tulburări de motilitate gastrointestinală. Afecțiuni precum BRGE și achalazia pot determina acumularea unor cantități mari de acid în esofag, care se pot revărsa în căile respiratorii.
- Diferențe anatomice. Diferențele în structura căilor respiratorii sau a esofagului, cum ar fi o fistulă traheoesofagiană, pot face mai ușor ca alimentele și alte substanțe să meargă pe gâtul greșit.
- Dispozitive medicale. Tuburile nazogastrice (NG) pot împiedica funcționarea corectă a epiglotei.
- Nou-născuții sunt, de asemenea, expuși riscului de sindrom de aspirație a meconiului, unde inspiră meconiu gros și lipicios chiar înainte sau în timpul nașterii.
Care sunt complicațiile aspirației?
Dacă organismul dumneavoastră nu poate elimina ceva ce ați aspirat, acesta poate provoca complicații grave, inclusiv:
- Pneumonie de aspirație
- Abces pulmonar
- Sindrom de detresă respiratorie acută (SDRA)
- Colaps pulmonar (pneumotorax)
- Aer în spațiul dintre plămâni și peretele toracic (pneumomediastin)
- Inflamație în plămâni (pneumonită)
- Asfixiere - blocajele căilor respiratorii sau cantitățile mari de lichide pot priva organismul de oxigen
Complicațiile severe ar putea fi mai susceptibile de a se întâmpla dacă aspirați ceva fără să vă dați seama (aspirație silențioasă) sau dacă aveți un nivel scăzut de conștiență. De exemplu, dacă vărsați în timp ce sunteți sub influența alcoolului, a medicamentelor sedative sau a medicamentelor fără prescripție medicală.
Diagnostic și teste
Cum este diagnosticată aspirația?
În funcție de simptomele dumneavoastră și de faptul dacă vă amintiți că ați aspirat ceva, un medic specialist ar putea diagnostica aspirația sau complicațiile acesteia cu:
- Radiografie toracică sau tomografie computerizată (CT)
- Bronhoscopie
- Cultură de spută
Dacă credeți că ați aspirat ceva sau aveți o afecțiune care face mai probabil să aspirați fără să știți, informați-l pe medicul specialist.
Management și tratament
Cum este tratată aspirația?
Medicii specialiști tratează aspirația prin îndepărtarea alimentelor sau a altei substanțe, dacă este posibil. Uneori fac acest lucru în timpul unei bronhoscopii. Dacă vă sufocați și aveți nevoie de tratament de urgență, aceștia pot folosi manevra Heimlich sau alte tehnici pentru a o forța să iasă.
De asemenea, vă pot deschide căile respiratorii și pot trata complicațiile cu:
- Oxigen suplimentar
- Bronhodilatatoare
- Antibiotice
Este posibil să aveți nevoie de tratament continuu pentru afecțiunile de bază care vă expun unui risc mai mare de aspirație. Probabil că nu veți avea nevoie de tratament dacă tușiți ceva ce ați aspirat și nu aveți nicio afecțiune medicală subiacentă.
Aspirația se poate ameliora de la sine?
Corpul dumneavoastră poate elimina cantități mici de lichid și particule din plămâni și căile respiratorii. Face acest lucru prin prinderea particulelor în mucus și folosirea structurilor asemănătoare părului (cili) pentru a le împinge afară. Corpul dumneavoastră poate, de asemenea, să le descompună și să le absoarbă.
Dar cantități mai mari de alimente, lichide sau alte substanțe pot crește bacteriile, provocând infecții, mai ales dacă aveți un sistem imunitar compromis. Acidul gastric aspirat vă poate deteriora căile respiratorii în timp.
Prevenire
Puteți preveni aspirația?
Puteți reduce riscul de aspirație prin gestionarea afecțiunilor subiacente și luarea de măsuri pentru ca alimentele să meargă mai probabil pe gâtul greșit atunci când mâncați și beți. Un logoped vă poate ajuta cu tehnici specifice pentru a reduce riscul de aspirație. Unele recomandări frecvente includ:
- Așezați-vă întotdeauna în poziție verticală când mâncați sau beți. Rămâneți în poziție verticală (cel puțin un unghi de 45 de grade) timp de o oră după ce ați mâncat.
- Tăiați alimentele în bucăți mici și mestecați-le bine înainte de a înghiți.
- Utilizați tehnici de înghițire cu efort. Aceasta este o tehnică în care înghițiți cu forță, folosind mușchii gâtului pentru a împinge alimentele și lichidele în jos.
Întrebări frecvente
Când ar trebui să mă adresez medicului specialist pentru aspirație?
Dacă aveți o afecțiune care vă face mai probabil să aspirați, discutați cu medicul specialist despre cum să preveniți aspirația. Vă pot spune la ce simptome să fiți atenți și când să solicitați asistență medicală.
Când ar trebui să merg la Urgențe?
Sunați la 112 sau solicitați asistență medicală de urgență dacă:
- Nu puteți înghiți normal
- Sunteți scurt de respirație sau simțiți că nu puteți respira
- Pielea, buzele sau unghiile sunt albastre sau violet
- Aveți dureri în piept
- Credeți că mâncarea sau un obiect este blocat în gât sau în căile respiratorii
Ce întrebări ar trebui să-i pun medicului specialist?
Ar putea fi util să întrebați medicul specialist:
- Ce a cauzat asta?
- Cum îmi pot reduce riscul de aspirație?
- La ce simptome ar trebui să fiu atent?
Majoritatea dintre noi am experimentat ceva care „a mers pe gâtul greșit” și nu ne-am gândit prea mult la asta. De cele mai multe ori, corpul dumneavoastră va forța să iasă sau va absorbi particule mici sau lichide. Dar, în anumite situații sau cu afecțiuni medicale subiacente, aspirația poate fi periculoasă. Discutați cu un medic specialist despre modalități de a vă reduce riscul. Și nu ezitați să consultați un medic specialist pentru asistență medicală dacă aveți simptome care ar putea fi cauzate de aspirație.
Notă generală: Vă recomandăm să consultați un medic specialist pentru o evaluare completă și un plan de tratament adecvat nevoilor dumneavoastră specifice.