Arterioscleroza

Prezentare generală

Ce este arterioscleroza?

Arterioscleroza înseamnă „întărirea arterelor”. Este un termen medical general care se referă la faptul că pereții arterelor dumneavoastră, în mod normal flexibili, devin duri sau rigizi. Artere sunt vasele de sânge care transportă sânge bogat în oxigen de la inimă la toate organele și țesuturile din corp. Întărirea arterelor poate interfera cu fluxul sanguin și poate perturba funcționarea normală a sistemului circulator.

Arterioscleroza este un proces treptat care are loc de-a lungul multor ani. Poate fi periculoasă deoarece se dezvoltă silențios. Este posibil să nu aveți simptome o lungă perioadă de timp, până când întărirea arterelor duce la complicații. Arterioscleroza crește riscul de o gamă largă de boli cardiovasculare (afecțiuni care afectează inima și vasele de sânge).

Oamenii folosesc adesea „arterioscleroză” interschimbabil cu „ateroscleroză”. Cu toate acestea, aceste cuvinte au definiții ușor diferite.

Arterioscleroza este întărirea arterelor din orice cauză. Ateroscleroza este întărirea care se întâmplă din cauza acumulării de plăci. Este un tip specific de arterioscleroză și, probabil, cel despre care ați auzit cel mai mult. Este util să aflați și despre celelalte tipuri de arterioscleroză și despre modul în care acestea vă pot afecta corpul.

Tipuri de arterioscleroză

Există trei tipuri principale de arterioscleroză:

• Ateroscleroza

Ateroscleroza este acumularea treptată de plăci (aterom) în pereții arterelor medii și mari. Câteva exemple includ:

• Aorta.
• Arterele coronare.
• Arterele carotide.
• Arterele femurale.
• Arterele iliace.

Placa se acumulează în stratul cel mai interior al peretelui arterial (tunica intima).

De obicei, acest lucru nu cauzează probleme sau simptome în stadiile incipiente. Dar, pe măsură ce placa crește, îngustează treptat deschiderea (lumenul) arterei. Acest lucru creează mai puțin spațiu pentru fluxul sanguin. Acumularea de plăci crește, de asemenea, riscul de formare a cheagurilor de sânge, care se pot forma pe placă și pot bloca complet fluxul sanguin. Cheagurile pot declanșa urgențe medicale, cum ar fi un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral.

• Arterioloscleroza

În timp ce ateroscleroza afectează arterele medii sau mari, arterioloscleroza afectează arterele mici. Acestea se numesc arteriole și sunt conectorii dintre arterele mai mari și capilare. Ele joacă un rol important în controlul tensiunii arteriale, sau cât de puternic se mișcă sângele prin corp.

Arterioloscleroza este îngroșarea pereților arteriolelor. Acest lucru poate afecta arteriolele din tot corpul, inclusiv cele din rinichi sau creier. Când pereții arteriolelor sunt prea groși, aceștia nu își pot face treaba în mod corespunzător. Sângele poate să nu poată ajunge la organe, ceea ce duce la complicații.

• Scleroza calcifică medială Mönckeberg

Un alt nume pentru această afecțiune este calcificarea arterială medială. Înseamnă că există acumulare de calciu în stratul mijlociu al peretelui arterial (tunica media). Calcificarea acestui strat mijlociu determină întărirea peretelui arterial. Acest lucru se întâmplă adesea la persoanele cu vârsta peste 50 de ani, dar se poate întâmpla mai devreme dacă aveți anumite afecțiuni medicale (cum ar fi boala cronică de rinichi).

Această afecțiune poate provoca probleme de flux sanguin și poate crește riscul de complicații cardiovasculare.

Simptome și Cauze

Care sunt simptomele?

Arterioscleroza, de obicei, nu provoacă simptome până când nu duce la complicații. Simptomele variază foarte mult în funcție de problemă și pot include:

• Senzație de arsură sau durere în picioare în repaus.
• Modificări ale frecvenței urinării.
• Durere sau disconfort în piept.
• Amețeli.
• Piele uscată, pruriginoasă sau amorțită.
• Oboseală.
• Palpitații cardiace.
• Durere la picioare (claudicație intermitentă).
• Greață sau vărsături.
• Scurtarea respirației.
• Vorbire neclară sau dificultăți de comunicare.
• Răni pe picioare.
• Umflături (edem).
• Pierderea vederii la un ochi.
• Slăbiciune pe o parte a corpului.

Sunați la 112 sau la numărul local de urgență dacă aveți simptome de:

• Ischemie mezenterică acută.
• Infarct miocardic.
• Embolie pulmonară (EP).
• Accident vascular cerebral.
• Atac ischemic tranzitoriu (AIT).

Ce cauzează arterioscleroza?

Modificările peretelui arterial cauzează arterioscleroza. Aceste modificări sunt microscopice la început și se întâmplă la nivelul celulelor. De exemplu, deteriorarea căptușelii interioare a arterei (endoteliul) cauzează ateroscleroza.

Adesea, astfel de modificări se întâmplă pe măsură ce îmbătrâniți. Nu puteți face nimic pentru a preveni riscul legat de vârstă. De aceea, este important să aflați despre alți factori de risc pe care s-ar putea să îi puteți gestiona, cum ar fi modificările stilului de viață.

Factori de risc pentru arterioscleroză

Factorii care duc la întărirea arterelor includ:

• Boală cronică de rinichi.
• Hipertensiune arterială.
• Colesterol ridicat.
• Vârsta înaintată.
• Lipsa activității fizice.
• Sindrom metabolic.
• Consumul de tutun.
• Diabet zaharat de tip 2.

Colaborați cu un medic specialist pentru a identifica factorii de risc. De exemplu, afecțiunile subiacente împreună cu modificările stilului de viață și medicamentele pot contribui mult la menținerea sănătății arterelor.

Care este impactul arteriosclerozei?

Arterioscleroza perturbă fluxul sanguin normal prin corp. Când arterele sunt prea rigide, este mai greu pentru oxigen și nutrienți să ajungă la organe și țesuturi. Prin urmare, întărirea arterelor poate duce la complicații, inclusiv:

• Anevrisme.
• Boala arterei carotide.
• Boala coronariană.
• Ischemie critică a membrelor.
• Infarct miocardic.
• Insuficiență renală.
• Ischemie mezenterică.
• Boala arterială periferică.
• Embolie pulmonară.
• Stenoza arterei renale.
• Accident vascular cerebral.
• Tromboză.
• Atac ischemic tranzitoriu.

Este posibil să aveți mai mult de un tip de arterioscleroză, iar efectele lor combinate pot face ca problemele să apară mai repede decât de obicei.

De exemplu, unele cercetări sugerează că calcificarea arterială medială poate accelera procesul de îngustare arterială atunci când aveți ateroscleroză. Aceasta deoarece peretele arterial răspunde în mod normal la formarea plăcii în peretele său interior (intima) prin extinderea spre exterior. Acest lucru permite ca deschiderea arterei să fie încă suficient de largă pentru fluxul sanguin.

Dar, dacă stratul mijlociu (media) este rigid, peretele arterial nu este suficient de flexibil pentru a se extinde spre exterior. Ca urmare, acumularea de plăci în intimă se extinde asupra lumenului și îl determină să se îngusteze.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticată arterioscleroza?

Medicii specialiști diagnostichează această afecțiune prin:

• Efectuarea unui examen fizic.
• Punerea de întrebări despre istoricul familial biologic, stilul de viață și simptome.
• Efectuarea de teste.

Teste pentru diagnosticarea arteriosclerozei

Medicul dumneavoastră specialist poate efectua teste pentru a verifica starea de sănătate a vaselor de sânge, pentru a evalua fluxul sanguin și pentru a evalua funcția cardiacă. Testele posibile includ:

• Ecografie abdominală.
• Angiografie.
• Indice gleznă-braț.
• Ecografie carotidiană.
• Radiografie toracică.
• Tomografie computerizată (CT).
• Ecocardiogramă (eco).
• Electrocardiogramă (EKG).
• Test de efort.

Management și Tratament

Care este tratamentul pentru arterioscleroză?

Tratamentul arteriosclerozei include:

• Modificări ale stilului de viață (cum ar fi exerciții fizice, alimentație sănătoasă sau renunțarea la consumul de tutun).
• Medicamente.
• Proceduri sau intervenții chirurgicale.

Medicul dumneavoastră specialist va adapta tratamentul la nevoile dumneavoastră. Acesta va elabora un plan pentru a îmbunătăți fluxul sanguin, pentru a reduce riscul de complicații și pentru a gestiona simptomele. Discutați cu medicul dumneavoastră specialist pentru a afla mai multe despre ceea ce este cel mai bine în situația dumneavoastră individuală.

Prevenție

Poate fi prevenită arterioscleroza?

Nu este întotdeauna posibil să preveniți întărirea arterelor. Dar vă puteți reduce riscul prin:

• Evitarea oricărui consum de tutun, inclusiv fumatul, vapatul și mestecatul tutunului.
• Consumul unei diete sănătoase pentru inimă, cum ar fi dieta mediteraneană.
• Exerciții fizice de cel puțin 30 de minute zilnic, cinci sau mai multe zile pe săptămână.
• Menținerea unei greutăți sănătoase pentru dumneavoastră.
• Gestionarea afecțiunilor medicale subiacente.

Prognoză

La ce mă pot aștepta dacă am arterioscleroză?

Arterioscleroza poate duce la complicații care pun viața în pericol. Dar, cu diagnosticarea și tratamentul precoce, este posibil să vă gestionați afecțiunea și să trăiți o viață lungă și sănătoasă. Discutați cu medicul dumneavoastră specialist pentru a afla mai multe despre la ce vă puteți aștepta. El vă cunoaște cel mai bine pe dumneavoastră și istoricul dumneavoastră medical.

Cum să trăiești cu arterioscleroza

Când ar trebui să mă adresez medicului meu specialist?

Mergeți la medicul dumneavoastră specialist pentru un examen fizic anual și asigurați-vă că mergeți la toate controalele așa cum vă recomandă medicul dumneavoastră specialist.

Sunați-vă medicul specialist oricând:

• Aveți simptome noi sau în schimbare.
• Aveți întrebări despre planul dumneavoastră de tratament.
• Vă confruntați cu efecte secundare de la tratament.

Arterele dumneavoastră îmbătrânesc odată cu restul corpului. Acest lucru înseamnă că arterele dumneavoastră devin treptat mai dure și mai puțin flexibile, iar anumiți factori de risc pot accelera acest proces.

Vestea bună este că medicii specialiști pot identifica ceea ce vă pune în pericol. Întrebați-i despre sănătatea arterelor dumneavoastră, despre orice zone de îngrijorare și despre ce puteți face pentru a preveni complicațiile. Aceștia vor recomanda modificări ale stilului de viață sau medicamente pentru a vă menține arterele cât mai sănătoase posibil pentru o perioadă lungă de timp.

Întrebări frecvente

• Ce este ateroscleroza și cum se diferențiază de arterioscleroză? Ateroscleroza este un tip specific de arterioscleroză cauzată de acumularea de plăci de aterom (grăsimi, colesterol și alte substanțe) pe pereții arterelor. Arterioscleroza este un termen mai general care descrie orice îngroșare sau întărire a arterelor, indiferent de cauză.

• Care sunt principalele complicații ale arteriosclerozei? Complicațiile pot include infarct miocardic, accident vascular cerebral, anevrisme, boala arterială periferică, insuficiență renală și ischemie mezenterică.

• Cum pot reduce riscul de a dezvolta arterioscleroză? Puteți reduce riscul prin menținerea unei diete sănătoase, exerciții fizice regulate, evitarea fumatului, menținerea unei greutăți sănătoase și gestionarea afecțiunilor medicale, cum ar fi hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat și diabetul.

Pentru mai multe informații și recomandări personalizate, vă sfătuim să consultați un medic specialist.