Anizocitoză
Anizocitoza descrie globulele roșii care au dimensiuni diferite. Globulele roșii normale au, în general, aceeași dimensiune. Prezența globulelor roșii de dimensiuni inegale poate fi un semn de anemie, o afecțiune care poate provoca simptome precum oboseală și dificultăți de respirație. Tratamentul depinde de cauza anizocitozei.
Anizocitoză
Anizocitoza (pronunțat "a-ni-zo-ci-TO-ză") descrie globulele roșii care variază în dimensiune. Uneori, variația dimensiunii globulelor roșii poate semnala o problemă medicală subiacentă. Este posibil să aflați că globulele roșii au dimensiuni diferite atunci când primiți rezultatele unui test de sânge.
Este util să ne amintim ce înseamnă anizocitoză, înțelegând rădăcinile cuvântului:
- Anizo: inegal sau neuniform.
- Citoză: referitor la celule (în acest caz, globulele roșii în special).
Globulele roșii normale au toate aceeași dimensiune și formă (rotunjite, ca un disc). Structura unei globule roșii îi permite să își facă treaba, transportând oxigen la celulele din tot corpul. Acest oxigen furnizează energia de care au nevoie organele pentru a funcționa.
Variația dimensiunii globulelor roșii (anizocitoză) sau formele neregulate (poichilocitoză) pot semnala că globulele roșii nu sunt pe deplin capabile să transporte oxigenul de care aveți nevoie, rezultând anemie.
Tipuri de variații ale dimensiunii globulelor roșii
În cazul anizocitozei, globulele roșii pot fi mai mici sau mai mari decât globulele roșii normale.
- Macrocitoza înseamnă că aveți globule roșii mai mari decât în mod normal.
- Microcitoza înseamnă că aveți globule roșii mai mici decât în mod normal.
Este posibil să aveți și un amestec de globule roșii mai mari și mai mici.
Este important să ne amintim că acești termeni sunt doar descriptivi. Anizocitoza poate fi sau nu un semn al unei afecțiuni de sănătate subiacente care necesită tratament.
Simptome și Cauze
Care sunt simptomele anizocitozei?
Cele mai frecvente simptome sunt aceleași ca în anemie. Este posibil să aveți:
- Slăbiciune sau oboseală.
- Dificultăți de respirație (dispnee).
- Bătăi rapide sau neregulate ale inimii (aritmie).
- Sunet ocazional de "vâjâit" în ureche (tinitus pulsatil).
- Durere de cap.
- Amețeală.
- Piele palidă.
- Durere în piept.
Ce cauzează anizocitoza?
Anizocitoza este adesea un semn de anemie. Diferite forme de anemie au cauze diferite. Anizocitoza poate semnala și alte afecțiuni care pot fi sau nu asociate cu anemia.
Anemii asociate cu anizocitoza
Anemiile asociate includ:
- Anemia hemolitică autoimună.
- Anemia feriprivă (deficit de fier).
- Anemia megaloblastică.
- Anemia pernicioasă.
- Anemia falciformă.
- Anemia sideroblastică.
Anemia în timpul sarcinii este frecventă și poate apărea ca anizocitoză în analizele de sânge. Corpul dumneavoastră are nevoie de fier pentru a produce globule roșii. Obținerea cantității potrivite de fier pentru a vă susține corpul și nevoile unui făt în dezvoltare poate fi dificilă. Medicul specialist în sarcină vă poate recomanda modificări în dietă sau suplimente care pot ajuta.
Alte afecțiuni asociate cu anizocitoza
Afecțiunile care pot provoca variații ale dimensiunii globulelor roșii, care apar în analizele de sânge, includ:
- Cancer de colon.
- Boli de inimă.
- Sferocitoza ereditară.
- Boală de rinichi.
- Boală hepatică.
- Sindrom mielodisplazic.
- Mielofibroză.
- Boală tiroidiană.
- Talasemie.
Anizocitoza poate apărea în rezultatele testelor de sânge după o transfuzie de sânge. Anumite medicamente pot provoca, de asemenea, anizocitoză.
Care sunt complicațiile anizocitozei?
Unele afecțiuni subiacente care cauzează anizocitoză pot provoca complicații fără tratament. De exemplu, unele forme de anemie pot duce la afectarea organelor. La copii, anemia netratată poate provoca întârzieri de dezvoltare.
Anemia ușoară în timpul sarcinii este frecventă, dar anemia mai severă poate duce la probleme, cum ar fi travaliu prematur, fără tratament.
Medicul specialist vă poate prescrie tratamente pentru a preveni complicațiile odată ce a identificat cauza variației dimensiunii globulelor roșii.
Diagnostic și Teste
Cum este diagnosticată anizocitoza?
Medicii specialiști pot utiliza oricare dintre următoarele teste (sau ambele) pentru a identifica anizocitoza.
- Hemoleucograma completă (lățimea distribuției eritrocitelor): Hemoleucograma completă (HLG) este un test de sânge de rutină pe care medicii specialiști îl folosesc pentru a verifica celulele sanguine. O valoare specifică din acest test, numită lățimea distribuției eritrocitelor (LDE), măsoară cât de variate sunt globulele roșii ca dimensiune. Rezultatele normale sunt între 12% și 15%. Orice număr mai mare decât acesta înseamnă că există mai multă variație de dimensiune în globulele roșii decât ceea ce este considerat normal.
- Frotiu de sânge periferic (FSP): În timpul unui FSP, un tehnician de laborator întinde o probă de sânge pe o lamă și o vizualizează la microscop. Permite vizualizarea variațiilor de dimensiune a globulelor roșii și identificarea anizocitozei.
Teste suplimentare pentru a determina cauza anizocitozei
Medicul specialist poate efectua teste suplimentare pentru a determina cauza variației dimensiunii globulelor roșii. Poate întreba despre simptomele și istoricul medical, inclusiv despre rețetele și suplimentele pe care le luați. Poate întreba despre dieta dumneavoastră.
Poate verifica:
- Nivelurile de vitamina B12 și folat: Corpul dumneavoastră are nevoie de acești nutrienți pentru a produce globule roșii sănătoase.
- Nivelurile de fier: Corpul dumneavoastră are nevoie de fier pentru a produce globule roșii sănătoase.
- Nivelurile de feritină. Feritina este o proteină care stochează fierul.
- Funcția hepatică. Ficatul dumneavoastră absoarbe nutrienții de care corpul dumneavoastră are nevoie pentru a produce globule roșii sănătoase.
Medicul specialist poate efectua alte teste, după cum este necesar.
Management și Tratament
Cum este tratată anizocitoza?
Tratamentul depinde de cauza variației dimensiunii globulelor roșii. Tratamentele pot include:
- Suplimente de vitamina B12 și folat, dacă o deficiență nutrițională este cauza.
- Transfuzie de sânge, pentru anumite afecțiuni ereditare, cum ar fi anemia falciformă.
- Transplant de măduvă osoasă, dacă aveți probleme cu producția de globule roșii. Globulele roșii ale corpului dumneavoastră sunt produse în măduva osoasă. Puteți avea nevoie de acest tratament dacă sindroamele mielodisplazice sau unele forme de cancer cauzează anizocitoză.
Prevenție
Poate fi prevenită anizocitoza?
Nu toate cauzele sunt prevenibile.
Cu toate acestea, vă puteți reduce riscul apariției unor afecțiuni asociate cu anizocitoza, asigurându-vă că obțineți suficiente nutrimente potrivite în dieta dumneavoastră, inclusiv:
- Vitamina B12: Frecventă în unele produse lactate și carne. Unele cereale au adăugat vitamina B12.
- Folat: Frecvent în unele fructe, legume, nuci și semințe. Unele cereale au adăugat folat.
- Fier: Frecvent în unele cărnuri, fasole și legume. Unele pâini și cereale au adăugat fier.
Prognoză
Care este prognosticul pentru anizocitoză?
Multe cauze ale anizocitozei sunt reversibile sau gestionabile cu tratament. Anumite afecțiuni asociate cu anizocitoza - cum ar fi cancerul, anemia falciformă și alte afecțiuni cronice - necesită adesea o monitorizare atentă și un tratament continuu.
Unele studii arată că anizocitoza poate prezice o perspectivă mai proastă pentru anumite afecțiuni. Afecțiunile în care anizocitoza poate fi asociată cu un prognostic mai prost includ:
- COVID-19.
- Boli de inimă.
- Boală de rinichi.
- Boală hepatică.
- Accident vascular cerebral.
Sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege relația dintre dimensiunile anormale ale globulelor roșii și severitatea bolii.
Cum să trăiești cu
Când ar trebui să vă consultați medicul specialist?
Consultați medicul specialist dacă aveți simptome de anemie, inclusiv oboseală, dificultăți de respirație sau piele palidă. Nu ratați examinările anuale, care includ analize de sânge. Rezultatele pot ajuta medicul specialist să identifice semnele unor potențiale probleme de sănătate.
"Anizocitoză" poate suna ca un diagnostic grav, dar este doar un cuvânt care descrie variația dimensiunii globulelor roșii. Nu vă faceți griji dacă aflați din rezultatele analizelor de sânge că aveți anizocitoză. Există multe motive pentru care dimensiunile globulelor roșii pot varia. Colaborați cu medicul specialist pentru a determina cauza variației. Dacă anizocitoza semnalează o afecțiune medicală, medicul specialist vă poate recomanda tratamente care pot ajuta.
Întrebări frecvente
-
Este anizocitoza întotdeauna un semn de boală gravă? Nu neapărat. Anizocitoza poate fi cauzată de o varietate de factori, inclusiv deficiențe nutriționale ușoare sau alte afecțiuni tratabile. Este important să discutați cu un medic specialist pentru a determina cauza specifică.
-
Cum afectează anizocitoza nivelul de energie? Anizocitoza, dacă este cauzată de anemie, poate duce la oboseală și slăbiciune din cauza capacității reduse de transport a oxigenului către țesuturi.
-
Pot corecta anizocitoza doar prin dietă? În unele cazuri, da. Dacă anizocitoza este cauzată de o deficiență de fier, vitamina B12 sau folat, o dietă îmbogățită cu acești nutrienți poate ajuta. Cu toate acestea, este important să determinați cauza exactă cu ajutorul unui medic specialist înainte de a începe orice modificări semnificative ale dietei sau suplimente.
Este important să discutați cu medicul specialist pentru o evaluare completă și un plan de tratament adecvat.
Articole similare
Amiloidoza AA
Amiloidoza AA, sau amiloidoza secundară, este un tip de amiloidoză, o afecțiune rară. Această afecțiune apare atunci când proteinele din corp suferă mutații, își schimbă forma și se acumulează pe organe și țesuturi. Amiloidoza AA apare din cauza unei afecțiuni sau boli inflamatorii cronice. Furnizorii de servicii medicale tratează amiloidoza AA prin controlul bolii sau afecțiunii de bază.
Abcesul Abdominal
Un abces abdominal este o pungă de puroi și lichid infectat în abdomen. Infecțiile bacteriene sunt cauza cea mai frecventă. Medicii specialiști tratează abcesele abdominale cu antibiotice și prin drenarea abceselor. Fără tratament, un abces abdominal poate duce la afecțiuni care pun viața în pericol, cum ar fi sepsisul și insuficiența organelor.
Aderențe Abdominale
Aderențele abdominale sunt benzi de țesut cicatricial care se formează între țesuturile și organele abdominale. Așa cum sugerează și numele, țesutul poate face ca organele să „adere” sau să se lipească unele de altele. Aderențele se formează frecvent după o intervenție chirurgicală abdominală. De obicei, nu aveți nevoie de tratament decât dacă acestea cauzează o complicație, cum ar fi o obstrucție a intestinului subțire.
Anevrismele Aortei Abdominale
Un anevrism al aortei abdominale (AAA) este o umflătură în porțiunea aortei care traversează abdomenul. De obicei, nu provoacă simptome, dar unele persoane pot avea dureri profunde în partea inferioară a spatelui sau o senzație pulsatilă în abdomen. Vârsta înaintată și consumul de tutun sunt factori de risc importanți. Intervenția chirurgicală poate fi necesară dacă anevrismul este mare și prezintă risc de ruptură.
Sindromul de Compartiment Abdominal
Sindromul de compartiment abdominal este o urgență medicală care poate apărea la persoanele grav bolnave, cum ar fi cele din secția de terapie intensivă. Sângerarea sau umflarea în abdomen determină o presiune periculoasă, care duce la disfuncția organelor. Sindromul de compartiment abdominal pune viața în pericol. Diagnosticul și tratamentul precoce sunt esențiale.
Epilepsia Abdominală
Epilepsia abdominală provoacă simptome care afectează abdomenul și creierul dumneavoastră. Puteți avea dureri abdominale, greață și vărsături, pe lângă crizele epileptice. Un medic specialist vă poate ajuta să gestionați această afecțiune, adesea cu medicamente anticonvulsivante.
Masă Abdominală
O masă abdominală este o creștere sau o zonă de umflătură în abdomen. Multe mase abdominale sunt benigne (necanceroase), dar unele sunt maligne (canceroase). Diverse afecțiuni pot cauza mase abdominale, inclusiv boala Crohn, o splină mărită și anumite tipuri de cancer. Tratamentul depinde de cauză, dar poate include medicamente sau intervenție chirurgicală.
Migrena Abdominală
Migrena abdominală este o afecțiune care cauzează episoade de durere abdominală (de burtă) moderată până la severă, care durează de la o oră până la 72 de ore. Afecțiunea este legată de migrena cu cefalee, dar nu provoacă dureri de cap. Copiii sunt cei mai predispuși să aibă migrenă abdominală.
Întindere Musculară Abdominală
O întindere musculară abdominală, sau o „ruptură” musculară abdominală, este adesea o leziune cauzată de suprasolicitare. Apare atunci când mușchii din abdomen se întind sau se rup. Jucătorii de fotbal și de tenis sunt predispuși la această leziune. Dar oricine poate suferi o întindere a mușchilor abdominali. Întinderile musculare se ameliorează în timp cu repaus. Exercițiile de întărire a zonei centrale a corpului pot ajuta la prevenirea rupturilor musculare.