Angina

Angina se simte ca o durere, presiune sau senzație de strângere în piept. Disconfortul se poate răspândi în alte părți ale corpului superior, cum ar fi brațele sau maxilarul.

Ce este angina?

Angina este o durere în piept sau un disconfort care apare atunci când inima nu primește suficient sânge oxigenat. Ca urmare, inima poate bate mai repede și mai puternic pentru a obține mai mult sânge, provocându-vă dureri vizibile. Angina nu este o boală. Este un simptom și un semn de avertizare a unei boli de inimă.

Aproximativ 10 milioane de persoane din SUA suferă de angină. Deci, dacă aveți acest simptom, cu siguranță nu sunteți singur. Este important să aflați mai multe despre angină, ce o cauzează și cum să o gestionați în viața de zi cu zi.

Important: Angina poate fi un semn de avertizare a unui atac de cord. Dacă aveți dureri în piept neașteptate sau severe, sunați imediat la 112.

Cum se simte angina?

Majoritatea persoanelor cu angină descriu că au dureri sau presiune în piept. Sau descriu o senzație de strângere sau o rigiditate în piept. Unele persoane spun că se simte ca indigestie. Alții spun că este greu de descris angina în cuvinte.

Disconfortul începe de obicei în spatele sternului. Uneori, este posibil să nu puteți localiza exact de unde provine durerea.

Durerea/disconfortul pe care îl simțiți în piept se poate răspândi în alte părți ale corpului superior. Acestea includ gâtul, maxilarul, umerii, brațele, spatele sau abdomenul.

Lipsa de oxigen către inimă poate provoca alte simptome, cunoscute sub numele de „echivalente ale anginei”. Acestea sunt simptome pe care nu le simțiți în piept, incluzând:

• Oboseală.
• Greață sau vărsături.
• Dificultate de respirație.
• Transpirație abundentă.

Care sunt diferitele tipuri de angină?

Există patru tipuri principale de angină:

• Angina stabilă.
• Angina instabilă.
• Angina microvasculară.
• Angina Prinzmetal (variantă).

Ce este angina pectorală?

Angina pectorală este un alt nume pentru angina stabilă. Se referă la dureri sau disconforturi toracice scurte care apar și dispar în tipare previzibile.

Cum este angina diferită de un atac de cord?

Atât angina, cât și atacul de cord sunt consecințe ale bolii coronariene. Dar angina nu provoacă daune permanente inimii tale. Un atac de cord, da. Asta pentru că angina semnalează o reducere temporară a fluxului sanguin către inimă. Un atac de cord provoacă o reducere mai lungă a fluxului sanguin. În acest timp, o parte din mușchiul inimii începe să moară.

O altă diferență cheie este ceea ce face ca durerea să dispară. Odihna sau medicamentele (nitroglicerină) fac ca angina stabilă să dispară în câteva minute. Cu toate acestea, dacă aveți un atac de cord, odihna sau medicamentele nu vă vor ameliora simptomele.

Angina stabilă nu necesită îngrijire de urgență decât dacă durerea se agravează brusc sau nu dispare cu odihnă sau medicamente. Un atac de cord este o urgență care pune viața în pericol și necesită atenție medicală imediată. Nu puteți face nimic singur pentru a o îmbunătăți.

De aceea, este important să discutați cu un medic specialist despre angina dumneavoastră și să aflați ce este „normal” pentru dumneavoastră. Întrebați medicul specialist ce este neobișnuit pentru dumneavoastră și când ar trebui să sunați la 112.

Simptome și Cauze

Ce cauzează angina?

Fluxul sanguin redus către inimă (ischemie miocardică) provoacă angina. Mai multe probleme cu arterele coronare pot împiedica inima să primească suficient sânge. Acestea includ:

• Boala coronariană (BC): Aceasta este cea mai frecventă cauză a anginei. Se întâmplă atunci când placa (o substanță grasă, ceroasă) se acumulează în arterele coronare, care furnizează sânge inimii. Aceste artere se îngustează sau se întăresc (ateroscleroză), reducând fluxul sanguin către inimă.
• Boala microvasculară coronariană: Această afecțiune este mai frecventă la femei. Deteriorează pereții vaselor de sânge mici care se ramifică din arterele coronare. Aceste vase de sânge nu sunt vizibile la testele tipice pentru BC și necesită teste speciale care nu sunt disponibile în toate centrele medicale.
• Spasmul arterei coronare: Arterele coronare se contractă (se strâng) în mod repetat, apoi se deschid. Aceste spasme restricționează temporar fluxul sanguin către inimă. Puteți avea spasme coronare fără a avea boală coronariană. Acest lucru poate să nu fie diagnosticat cu testele de rutină pentru BC și poate necesita teste speciale care nu sunt disponibile în toate centrele medicale.

Factori de risc pentru angină

Există mulți factori de risc pentru angină. Unii factori cresc riscul de probleme cardiace care cauzează direct angina, cum ar fi boala coronariană. Alți factori limitează cantitatea de sânge bogat în oxigen care poate ajunge la inimă.

Unii factori (cum ar fi îmbătrânirea) nu pot fi schimbați. S-ar putea să puteți gestiona alții prin modificări ale stilului de viață și medicamente. Discutați cu medicul specialist despre cum să vă reduceți riscul.

• Anemie (număr scăzut de celule roșii din sânge).
• Stres cronic.
• Diabet.
• Dietă bogată în grăsimi saturate, grăsimi trans, zahăr, sodiu sau carbohidrați rafinați.
• Consumul excesiv de alcool.
• Expunerea la poluarea aerului cu „particule” (cum ar fi praful de pe drumuri, ferme sau șantiere de construcții).
• Antecedente familiale de boli de inimă timpurii.
• Insuficiență cardiacă.
• Boala valvelor cardiace.
• Hipertensiune arterială.
• Colesterol ridicat.
• Cardiomiopatie hipertrofică (inimă mărită).
• Inflamație.
• Expunere pe termen lung la fumul de țigară.
• Sindrom metabolic.
• Lipsa de mișcare (inactivitate fizică).
• Obezitate.
• Vârsta înaintată (peste 45 de ani pentru bărbați, peste 55 de ani pentru femei).
• Fumatul, vapingul sau utilizarea altor produse din tutun.
• Utilizarea drogurilor stradale.

Management și Tratament

Cum este tratată angina?

Medicul specialist va trata problema cardiacă subiacentă care vă provoacă angina. Scopurile tratamentului sunt de a îmbunătăți fluxul sanguin către inimă și de a reduce riscul de complicații. Medicul specialist vă va examina fizic și va efectua teste pentru a afla mai multe despre starea dumneavoastră și pentru a determina cele mai bune tratamente.

Opțiunile comune de tratament includ:

• Anticoagulante sau medicamente antiplachetare pentru a reduce riscul de cheaguri de sânge.
• Medicamente pentru tensiunea arterială.
• Medicamente pentru colesterol.
• Medicamente utilizate special pentru tratarea anginei.
• Modificări ale stilului de viață.
• By-pass aortocoronarian (CABG).
• Intervenție coronariană percutanată (PCI), numită și angioplastie coronariană și stentare.

Chiar și cu tratament, unele persoane încă mai suferă de angină. Medicul specialist vă poate prescrie un medicament pentru a vă deschide rapid vasele de sânge atunci când aveți dureri. Nitroglicerina este un medicament comun pentru angină.

Contrapulsarea externă îmbunătățită (CEEI) este o altă opțiune pentru persoanele cu dureri continue. Această terapie aplică presiune pe picioarele inferioare pentru a ajuta la îmbunătățirea fluxului sanguin către inimă. Vă poate ajuta să vă ameliorați angina.

Ce pot face acasă pentru a gestiona angina?

Discutați cu medicul specialist despre cum să gestionați angina în viața de zi cu zi. Vă vor oferi sfaturi bazate pe tipul de angină pe care îl aveți și pe ceea ce o cauzează. Unele sfaturi generale includ:

• Țineți un jurnal al episoadelor de angină. Includeți data și ora, cum s-a simțit și posibilii declanșatori (activități, emoții, vreme etc.). Includeți, de asemenea, nivelul durerii pe o scară de la 1 la 10. Împărtășiți jurnalul cu medicul specialist.
• Știți când să solicitați ajutor de urgență.
• Luați medicamentele prescrise pentru a vă trata angina.
• Încercați să evitați declanșatorii care duc la un atac de angină.

Dacă aveți angină, s-ar putea să vă faceți griji cu privire la ceea ce va declanșa un atac de angină. S-ar putea să vă întrebați dacă este sigur pentru dumneavoastră să faceți următoarele activități:

• Conduceți.
• Faceți exerciții fizice sau jucați un sport competitiv.
• Aveți relații sexuale.
• Lucrați la un loc de muncă care implică muncă manuală.

Discutați cu medicul specialist despre ce activități sunt sigure pentru dumneavoastră. Mulți oameni își pot continua rutina normală, dar ar trebui să păstreze medicamentele cu ei în caz de atac de angină. S-ar putea să fie nevoie să reduceți ridicarea greutăților sau alte sarcini obositoare care ar putea declanșa un atac de angină. Dar medicul specialist vă va oferi îndrumări bazate pe situația dumneavoastră individuală.

Cum pot preveni angina?

Puteți ajuta la prevenirea anginei trăind un stil de viață sănătos pentru inimă. Luați aceste măsuri pentru o mai bună sănătate a inimii:

• Evitați fumatul și toate produsele din tutun. De asemenea, evitați expunerea la fumul de țigară.
• Adoptați o dietă sănătoasă pentru inimă. Dieta DASH și dieta mediteraneană sunt opțiuni bune. Reduceți aportul de grăsimi saturate, grăsimi trans, zahăr și sodiu.
• Găsiți noi modalități de a gestiona stresul. Încercați meditația, yoga sau discutați cu un consilier sau prieten. Scrierea jurnalului este o altă modalitate de a procesa emoțiile și preocupările.
• Mențineți o greutate sănătoasă pentru dumneavoastră. Întrebați medicul specialist la ce ar trebui să țintiți și cereți sfaturi despre cum să atingeți acest obiectiv.
• Gestionați factorii de risc pentru boala coronariană. Acestea includ tensiunea arterială ridicată, colesterolul ridicat, trigliceridele ridicate și diabetul.
• Mișcați-vă mai mult. Încercați să faceți exerciții fizice timp de cel puțin 150 de minute (2,5 ore) în fiecare săptămână. Mergeți la plimbări sau găsiți alte activități care vă plac. Găsiți un prieten care să vi se alăture.
• Luați medicamentele prescrise de medicul cardiolog. S-a demonstrat că multe dintre aceste medicamente reduc sau elimină simptomele anginoase pe care le aveți.

Întrebări frecvente

• Ce ar trebui să fac dacă simt durere în piept? Opriți-vă activitatea și odihniți-vă. Dacă durerea persistă mai mult de câteva minute sau se agravează, solicitați asistență medicală de urgență.
• Cât de des ar trebui să-mi verific tensiunea arterială și colesterolul? Discutați cu medicul specialist pentru a determina frecvența adecvată pe baza factorilor dumneavoastră individuali de risc.
• Este sigur să fac exerciții fizice dacă am angină? Activitatea fizică moderată este adesea benefică, dar discutați cu medicul specialist despre un plan de exerciții fizice sigur și adecvat pentru dumneavoastră.

Când ar trebui să contactez medicul specialist?

Contactați medicul specialist dacă aveți:

• Întrebări sau nelămuriri cu privire la planul dumneavoastră de tratament.
• Efecte secundare de la medicamentele dumneavoastră.
• Simptome noi sau care se agravează.

Când ar trebui să merg la urgențe?

Sunați la 112 sau la numărul local de urgență dacă aveți simptome de atac de cord sau accident vascular cerebral. Acestea sunt urgențe care pun viața în pericol și necesită îngrijire imediată. Luați în considerare imprimarea simptomelor, astfel încât să le puteți păstra vizibile în orice moment. În plus, împărtășiți aceste informații cu cei dragi.

De asemenea, ar trebui să sunați la 112 dacă angina dumneavoastră stabilă se agravează brusc sau nu dispare cu odihnă sau tratament.

Angina este un simptom comun al bolilor de inimă. Mulți oameni își pot gestiona angina învățând declanșatorii și știind când să se odihnească sau să ia medicamente. Dar uneori, angina poate fi un semn al unui atac de cord. A ști când să solicitați ajutor de urgență vă poate salva viața.

Discutați cu medicul specialist despre angina dumneavoastră. Asigurați-vă că știți diferența dintre angina dumneavoastră „normală” și un simptom mai sever care necesită îngrijire de urgență.

Notă generală: Consultați un medic specialist pentru o evaluare completă și personalizată a stării dumneavoastră de sănătate. Informațiile din acest document au scop informativ și nu înlocuiesc un consult medical profesionist.