Anevrismele Ventriculare

Prezentare generală

Ce este un anevrism ventricular?

Un anevrism ventricular este o umflătură sau o zonă slăbită în peretele ventriculilor inimii (camerele inferioare de pompare). Cel mai frecvent apare în ventriculul stâng după ce un atac de cord provoacă moartea sau slăbirea mușchiului cardiac.

Când inima pompează sânge, zona slăbită se umflă ca un balon. Un anevrism ventricular se poate rupe (sparge). Un anevrism rupt este o urgență care pune viața în pericol și necesită îngrijire medicală imediată.

Care sunt tipurile de anevrisme ventriculare?

Există diferite tipuri de anevrisme ventriculare. Un anevrism ventricular poate fi:

• Anevrism ventricular adevărat: Deteriorarea peretelui cardiac (de obicei, din cauza unui atac de cord) slăbește o secțiune a ventriculului. Un sac umplut cu sânge se poate forma în zona slăbită.
• Anevrism ventricular fals (pseudoanevrism): Deteriorarea peretelui ventricular permite sângelui să se colecteze în pericard. Această membrană înconjoară inima.

Cât de frecvente sunt anevrismele ventriculare?

Aproximativ 5% până la 7% dintre persoanele care suferă un atac de cord (infarct miocardic) dezvoltă un anevrism ventricular.

Anevrismele ventriculare sunt mai frecvente dacă un atac de cord afectează întreaga grosime a mușchiului cardiac (miocard).

Simptome și cauze

Ce cauzează anevrismele ventriculare?

Atacurile de cord sunt principala cauză a anevrismelor ventriculare. Acest eveniment cardiac determină moartea mușchiului cardiac. Țesutul cicatricial se formează pe zona deteriorată. În timp, acest țesut cicatricial se poate întinde și deveni mai subțire, provocând o secțiune slăbită a mușchiului cardiac.

Rareori, un anevrism ventricular este prezent la naștere. Aceasta este o afecțiune cardiacă congenitală sau un defect congenital. Anevrismele pot trece nedetectate până când cauzează probleme la vârsta adultă.

Cauze mai puțin frecvente ale anevrismelor ventriculare includ:

• Endocardita.
• Utilizarea excesivă de steroizi sau medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS).
• Febra reumatică.
• Sarcoidoza.
• Complicații ale intervențiilor chirurgicale pe cord deschis.
• Sifilis.
• Accidente traumatice.
• Tuberculoza.
• Boala Chagas (o infecție parazitară care nu este frecventă în Statele Unite).
• Cardiomiopatia hipertrofică apicală.

Cine este expus riscului de anevrism ventricular stâng?

Anevrismele ventriculare sunt mai susceptibile să apară la persoanele care:

• Sunt femei cu vârsta peste 65 de ani.
• Au antecedente familiale de boli de inimă (cardiovasculare), boală coronariană sau atacuri de cord.
• Au o inimă mărită (cardiomiopatie hipertrofică).

Care sunt simptomele unui anevrism ventricular stâng?

Anevrismele ventriculare stângi pot să nu provoace simptome, mai ales dacă zona slăbită este mică. Unele persoane pot prezenta simptome precum:

• Angină pectorală (durere sau presiune în piept).
• Edem (retenție de lichide).
• Oboseală.
• Palpitații cardiace.
• Scurtarea respirației.
• Accident vascular cerebral (din cauza unui cheag de sânge care se poate forma în anevrism).

Care sunt complicațiile anevrismelor ventriculare?

Un anevrism rupt este cea mai mare preocupare. În cazuri rare, o persoană poate suferi un șoc cardiogen. Aceasta este o afecțiune care pune viața în pericol, în care inima nu poate pompa suficient sânge pentru a satisface nevoile organismului. Este o urgență medicală.

Anevrismele ventriculare slăbesc ventriculul stâng, făcând mai dificilă pomparea sângelui către organism. Poate apărea insuficiență cardiacă.

Anevrismele ventriculare cresc, de asemenea, riscul de:

• Cheaguri de sânge și accidente vasculare cerebrale.
• Ischemie miocardică.
• Tahicardie ventriculară (ritm cardiac anormal rapid și periculos).

Diagnostic și teste

Cum sunt diagnosticate anevrismele ventriculare?

Anevrismele ventriculare nu provoacă întotdeauna simptome. Dacă ați avut un atac de cord sau aveți alți factori de risc, medicul specialist poate solicita teste pentru a verifica această afecțiune. Anevrismele ventriculare se dezvoltă de obicei în decurs de trei luni de la un atac de cord.

Testele imagistice pentru detectarea anevrismelor includ:

• Radiografii toracice.
• Angiogramă, inclusiv angiografie coronariană computerizată (CCTA).
• Scanare CT.
• Ecocardiogramă.
• Electrocardiogramă (ECG).
• RMN.

Management și tratament

Cum sunt tratate anevrismele ventriculare?

Anevrismele ventriculare care nu provoacă simptome pot să nu necesite tratament chirurgical. Medicul specialist va solicita teste imagistice regulate. Aceste teste monitorizează anevrismul pentru semne de modificare.

Multe persoane beneficiază de reabilitare cardiacă după un atac de cord. Specialiștii vă pot ajuta să faceți ajustări ale stilului de viață pentru a îmbunătăți sănătatea inimii și a reduce riscul de evenimente cardiace viitoare.

Aceste medicamente pot reduce, de asemenea, riscul de complicații:

• Aspirină sau medicamente pentru prevenirea cheagurilor de sânge (anticoagulante).
• Medicamente pentru tensiunea arterială.
• Medicamente pentru scăderea colesterolului, cum ar fi statinele.
• Medicamente pentru insuficiență cardiacă și aritmii cardiace.

Ce este intervenția chirurgicală adevărată a anevrismului ventricular stâng?

Anevrismele ventriculare adevărate care provoacă probleme precum dureri în piept sau insuficiență cardiacă pot necesita tratament chirurgical. Chirurgii cardiaci efectuează o procedură chirurgicală pe cord deschis numită chirurgie reconstructivă ventriculară sau remodelare ventriculară.

În timpul acestei proceduri, un chirurg:

• Îndepărtează secțiunea slăbită a mușchiului cardiac (anevrism).
• Coase zonele sănătoase ale inimii sau plasează un plasture sintetic pe zona slăbită pentru a o întări.

Dacă dezvoltați o aritmie, este posibil să aveți nevoie de o intervenție chirurgicală pentru a plasa un dispozitiv care reglează ritmul cardiac. Aceste dispozitive includ defibrilatoare cardioverter implantabile (ICD) și stimulatoare cardiace.

Ce este chirurgia falsă a anevrismului ventricular stâng (pseudoanevrism)?

Pseudoanevrismele ventriculare false netratate revendică viața a jumătate dintre persoanele care le dezvoltă. Medicul specialist poate recomanda o intervenție chirurgicală pe cord deschis pentru a repara pseudoanevrismul.

Prevenție

Puteți preveni anevrismele ventriculare?

Acești pași pot preveni un anevrism ventricular. Vă pot ajuta să reduceți riscul de boli de inimă sau atac de cord:

• Adoptați o dietă sănătoasă pentru inimă, cu conținut scăzut de sodiu.
• Faceți exerciții fizice în mod regulat.
• Găsiți modalități sănătoase de a gestiona stresul.
• Limitați consumul de alcool.
• Slăbiți (dacă este necesar) și mențineți o greutate sănătoasă.
• Gestionați afecțiunile care suprasolicită inima, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul și colesterolul ridicat.
• Căutați ajutor pentru a renunța la fumat și evitați fumatul pasiv.

Prognoză

Care este perspectiva pentru persoanele cu anevrisme ventriculare?

Aproximativ 9 din 10 persoane cu anevrisme ventriculare neproblematice sunt în viață la cinci ani de la diagnosticul inițial. Când anevrismele ventriculare provoacă simptome netratabile, riscul de probleme care pun viața în pericol crește.

Când să contactați medicul

Ar trebui să vă contactați medicul specialist dacă aveți:

• Durere severă în piept.
• Scurtarea respirației.
• Semne ale unui atac de cord.
• Bătăi rapide sau neregulate ale inimii bruște.

Ce ar trebui să întreb medicul specialist?

Puteți întreba medicul specialist:

• Ce a cauzat anevrismul ventricular?
• Ce tip de anevrism ventricular am?
• Cât de mare este anevrismul?
• Cum pot reduce riscul de ruptură a anevrismului?
• Ce medicamente ar trebui să iau?
• Care sunt efectele secundare ale medicamentelor?
• Am nevoie de o intervenție chirurgicală?
• Care sunt riscurile intervenției chirurgicale de reparare a anevrismului?
• Ar trebui să fiu atent la semnele de complicații?

Întrebări frecvente

• Cât de grav este un anevrism ventricular? Un anevrism ventricular netratat se poate rupe, ducând la complicații grave, inclusiv deces. Tratamentul prompt poate reduce acest risc.
• Pot trăi o viață normală cu un anevrism ventricular? Cu un management adecvat, inclusiv medicamente și modificări ale stilului de viață, multe persoane cu anevrisme ventriculare pot trăi o viață relativ normală.
• Ce se întâmplă dacă un anevrism ventricular se rupe? O ruptură a anevrismului ventricular este o urgență medicală care necesită intervenție imediată. Poate duce la șoc cardiogen, insuficiență cardiacă și moarte.

Un anevrism ventricular este o zonă slabă dintr-un ventricul cardiac (camera inferioară de pompare). Anevrismele ventriculare stângi sunt cele mai frecvente. De obicei, afectează persoanele care au avut atacuri de cord. Majoritatea anevrismelor nu provoacă simptome. Când apar simptome, este posibil să aveți nevoie de medicamente sau de o intervenție chirurgicală. Un anevrism ventricular rupt poate pune viața în pericol. Sunați la 112 dacă aveți dureri severe în piept, dificultăți de respirație sau alte semne ale unui atac de cord.

Dacă aveți întrebări suplimentare sau nelămuriri cu privire la sănătatea dumneavoastră cardiacă, vă recomandăm să consultați un medic specialist cardiolog pentru o evaluare și un plan de tratament personalizat.