Anevrismele Cerebrale

Un anevrism cerebral, numit și anevrism intracranian, este o umflătură într-o zonă slăbită a unei artere din creier sau din jurul acestuia.

Ce este un anevrism cerebral?

Un anevrism cerebral, numit și anevrism intracranian, este o umflătură într-o zonă slăbită a unei artere din creier sau din jurul acestuia. Presiunea constantă a fluxului sanguin împinge secțiunea slăbită spre exterior, creând o umflătură asemănătoare unei vezicule. Când sângele se varsă în această umflătură, anevrismul se întinde și mai mult. Este similar cu modul în care un balon devine mai subțire și este mai probabil să se spargă pe măsură ce se umple cu aer.

Anevrismele cerebrale pot apărea oriunde în creier, dar majoritatea se formează în arterele principale de la baza craniului. Aproximativ 10% până la 30% dintre persoanele care au un anevrism cerebral au anevrisme multiple. Majoritatea anevrismelor cerebrale sunt mici și nu provoacă simptome.

Un anevrism poate provoca simptome dacă exercită presiune asupra nervilor sau țesutului cerebral din apropiere. Dacă anevrismul se fisurează sau se rupe (se sparge), acesta provoacă sângerare în creier. Un anevrism cerebral rupt poate pune viața în pericol și necesită tratament medical de urgență. Pe măsură ce trece mai mult timp cu un anevrism rupt, probabilitatea de deces sau invaliditate crește.

Ce se întâmplă când un anevrism cerebral se rupe?

Când se rupe, sângele se varsă (hemoragii) în țesutul cerebral înconjurător. Sângele poate exercita o presiune excesivă asupra țesutului cerebral și poate face ca creierul să se umfle. De obicei, provoacă o durere de cap severă, numită cefalee „în lovitură de tunet”, pe lângă alte simptome.

Un anevrism cerebral rupt poate provoca probleme grave de sănătate, cum ar fi:

• Hemoragie subarahnoidiană (HSA): Sângerare în zona dintre creier și țesuturile subțiri care îl acoperă și îl protejează (stratul arahnoidian). Aproximativ 90% din HSA-uri se datorează ruperii anevrismelor cerebrale.
• Accident vascular cerebral hemoragic: Sângerare în spațiul dintre craniu și creier.

Aceasta poate duce la leziuni cerebrale permanente sau alte complicații, cum ar fi:

• Vasospasm: Aceasta se întâmplă atunci când vasele de sânge se îngustează sau se blochează și mai puțin oxigen ajunge la creier.
• Hidrocefalie: Aceasta se întâmplă atunci când o acumulare de lichid cefalorahidian sau sânge în jurul creierului exercită o presiune crescută asupra acestuia.
• Convulsii: O convulsie este o creștere temporară, necontrolată a activității electrice în creier. Poate agrava leziunile cerebrale cauzate de un anevrism rupt.
• Comă: O stare de inconștiență prelungită. Poate dura de la zile la săptămâni.
• Deces: Anevrismele cerebrale rupte duc la deces în aproximativ 50% din cazuri.

Pe cine afectează anevrismele cerebrale?

Anevrismele cerebrale pot afecta pe oricine și la orice vârstă. Dar sunt cel mai probabil să afecteze persoanele cu vârste cuprinse între 30 și 60 de ani. De asemenea, sunt mai frecvente la femei.

Cât de frecvente sunt anevrismele cerebrale?

Până la 6% dintre persoanele din SUA au un anevrism în creier care nu sângerează (un anevrism nerupt). Anevrismele cerebrale rupte sunt mai puțin frecvente. Apar la aproximativ 30.000 de persoane în SUA pe an.

Simptome și Cauze

Sunați la 112 sau mergeți la cea mai apropiată cameră de urgență cât mai curând posibil dacă aveți aceste simptome.

Care sunt simptomele unui anevrism cerebral?

Simptomele anevrismului cerebral variază în funcție de faptul dacă este nerupt sau rupt.

Simptomele unui anevrism cerebral rupt

Simptomele unui anevrism rupt includ:

• Durere de cap „în lovitură de tunet” (debut brusc și sever, adesea descrisă ca „Cea mai gravă durere de cap din viața mea”).
• Greață și vărsături.
• Gât rigid.
• Vedere încețoșată sau dublă.
• Sensibilitate la lumină (fotofobie).
• Convulsii.
• Pleoapa căzută și o pupilă dilatată.
• Durere deasupra și în spatele ochiului.
• Confuzie.
• Slăbiciune și/sau amorțeală.
• Pierderea conștienței.

Sunați la 112 sau mergeți la cea mai apropiată cameră de urgență cât mai curând posibil dacă aveți aceste simptome.

Când un anevrism cerebral pierde o cantitate mică de sânge, se numește sângerare de avertisment. Puteți experimenta dureri de cap de avertisment (numite dureri de cap santinelă) de la o scurgere mică a anevrismului cu zile sau săptămâni înainte de o ruptură semnificativă.

Simptomele unui anevrism cerebral nerupt

Majoritatea anevrismelor cerebrale nerupte (intacte) nu provoacă simptome. Dacă devin suficient de mari, umflătura din arteră poate exercita presiune asupra nervilor sau țesutului cerebral din apropiere, provocând următoarele simptome:

• Dureri de cap.
• Modificări ale vederii.
• Pupilă mărită (dilatată).
• Amorțeală sau furnicături pe cap sau pe față.
• Durere deasupra și în spatele ochiului.
• Convulsii.

Consultați un medic specialist cât mai curând posibil dacă aveți aceste simptome.

Ce cauzează anevrismele cerebrale?

Anevrismele cerebrale se dezvoltă atunci când pereții unei artere din creier devin subțiri și slabi. De obicei, se formează în punctele de ramificare ale arterelor. Uneori, vă puteți naște cu un anevrism cerebral. Acest lucru se datorează de obicei unei anomalii (defect congenital) în peretele arterial. Mai mulți alți factori pot contribui la slăbirea unei artere.

Următorii factori moșteniți afectează sănătatea arterelor și pot crește riscul de a dezvolta un anevrism cerebral:

• Sindromul Ehlers-Danlos vascular.
• Boala polichistică renală autozomal dominantă.
• Sindromul Marfan.
• Displazia fibromusculară.
• Malformație arteriovenoasă.
• Având o rudă de gradul întâi (frate sau părinte biologic) cu antecedente de anevrisme cerebrale.

Următoarele condiții și situații pot slăbi pereții arteriali în timp:

• Fumat.
• Hipertensiune arterială.
• Consum de substanțe, în special cocaină.
• Consum excesiv de alcool.

Ce face ca un anevrism cerebral să se rupă?

Factorii care contribuie la dezvoltarea unui anevrism cerebral pot, de asemenea, să-l determine să se rupă (să se spargă) și să sângereze.

Cercetătorii cred că hipertensiunea arterială este cea mai frecventă cauză a unei rupturi. Tensiunea arterială mai mare face ca sângele să împingă mai tare împotriva pereților vaselor de sânge. Situațiile care pot crește tensiunea arterială și pot duce la ruperea unui anevrism cerebral includ:

• Stres continuu sau un acces brusc de furie sau altă emoție puternică.
• Muncă grea (efort) pentru a ridica, transporta sau împinge ceva greu, cum ar fi greutăți sau mobilier.
• Hipertensiune arterială cunoscută, care nu este tratată corespunzător cu medicamente.

Mulți factori determină dacă un anevrism este probabil să se spargă, inclusiv:

• Dimensiune și formă: Anevrismele mai mici pot fi mai puțin susceptibile de a sângera decât cele mai mari, cu forme neregulate.
• Creștere: Dacă un anevrism a crescut în timp, poate fi mai probabil să se rupă.
• Locație: Anevrismele de pe arterele comunicante posterioare (o pereche de artere din partea din spate a creierului) și artera comunicantă anterioară (o arteră din partea din față a creierului) au un risc mai mare de rupere decât anevrismele cerebrale din alte locații.
• Rasă: Persoanele cu moștenire japoneză sau finlandeză au un risc mai mare de rupere a anevrismului.
• Vârsta înaintată: Persoanele peste 70 de ani prezintă un risc mai mare de rupere a anevrismului.

Persoanele care au anevrisme cerebrale multiple sau care au avut o sângerare anterioară de anevrism prezintă cel mai mare risc de rupere a unui anevrism cerebral.

Diagnostic și Teste

Cum sunt diagnosticate anevrismele cerebrale?

Majoritatea persoanelor cu un anevrism cerebral nerupt nu știu că au unul. Un medic specialist îl poate găsi în timpul unui test imagistic al creierului, cum ar fi un RMN sau o tomografie computerizată pe care ați făcut-o dintr-un motiv medical diferit.

Dacă aveți simptome ale unui anevrism cerebral, cum ar fi o durere de cap severă, sunați la 112 sau mergeți la camera de urgență. Un medic specialist va comanda teste pentru a vedea dacă un anevrism cerebral s-a rupt. Aceste teste pot include:

• Scanare CT (tomografie computerizată): Acesta este adesea primul test imagistic pe care un medic specialist îl va comanda pentru a vedea dacă sângele s-a scurs în creier. O scanare CT folosește raze X și computere pentru a produce imagini ale unei secțiuni transversale a corpului dumneavoastră. Medicii specialiști pot folosi, de asemenea, un angiogram CT (CTA), care produce imagini mai detaliate ale fluxului sanguin în arterele creierului dumneavoastră. CTA poate arăta dimensiunea, locația și forma unui anevrism nerupt sau rupt.
• Scanare RMN (imagistica prin rezonanță magnetică): RMN-ul folosește un magnet mare, unde radio și un computer pentru a produce imagini detaliate ale creierului dumneavoastră. Angiografia prin rezonanță magnetică (ARM) produce imagini detaliate ale arterelor creierului dumneavoastră și poate arăta dimensiunea, locația și forma unui anevrism.
• Angiografie cerebrală: Aceasta este o procedură în care un neurochirurg sau un neuroradiolog intervențional introduce un cateter într-un vas de sânge din zona inghinală sau de la încheietura mâinii. Îl introduc în creier pentru a face imagini mai precise ale arterelor din gât și creier. Acest test imagistic poate găsi blocaje în arterele din creier sau gât. De asemenea, poate identifica punctele slabe dintr-o arteră, cum ar fi un anevrism. Medicii specialiști folosesc acest test pentru a determina cauza sângerării în creier și locația exactă, dimensiunea și forma unui anevrism.
• Analiza lichidului cefalorahidian (LCR): Acest test măsoară substanțele din lichidul care înconjoară și protejează creierul și măduva spinării (lichidul cefalorahidian). Un medic specialist colectează o probă de LCR efectuând o puncție lombară (puncție lombară). Analiza poate detecta sângerarea din jurul creierului.

Management și Tratament

Cum sunt tratate anevrismele cerebrale?

Scopul principal al tratamentului anevrismului cerebral este de a opri sau reduce fluxul de sânge în anevrism. Un anevrism cerebral care se fisurează sau se rupe necesită o intervenție chirurgicală de urgență. Este posibil să aveți sau nu nevoie de tratament pentru un anevrism nerupt, în funcție de circumstanțele dumneavoastră.

Echipa dumneavoastră medicală vă va recomanda cele mai bune opțiuni de tratament în funcție de anatomia vasculară, dimensiunea și localizarea anevrismului și de alți câțiva factori.

În general, recuperarea durează mai mult pentru anevrismele rupte decât pentru anevrismele nerupte.

• Clipping microvascular pentru anevrisme cerebrale: În timpul acestei intervenții chirurgicale, un neurochirurg taie o mică deschidere în craniu pentru a accesa anevrismul. Folosind un microscop și instrumente mici, neurochirurgul atașează o mică clipă metalică la baza anevrismului pentru a-l ciupi. Acest lucru blochează fluxul de sânge în anevrism. Intervenția chirurgicală poate opri o sângerare cerebrală sau poate împiedica un anevrism intact să se mărească sau să se spargă. Timpul de recuperare este diferit pentru anevrismele rupte (câteva săptămâni până la luni) și nerupte (de obicei două până la patru săptămâni). Anevrismele care sunt complet tăiate de obicei nu mai sângerează (reapar).
• Coilarea endovasculară pentru anevrism cerebral: Pentru această procedură, un neurochirurg sau un neuroradiolog intervențional introduce un cateter (un tub flexibil) într-un vas de sânge, de obicei în zona inghinală sau la încheietura mâinii, și îl introduce în creier. Prin cateter, medicul specialist plasează o mică spirală de sârmă moale în anevrism. Odată ce medicul specialist eliberează spirala în anevrism, aceasta modifică modelul fluxului sanguin în anevrism, rezultând un cheag. Acest cheag împiedică sângele să intre în anevrism, oferind o etanșare similară cu o clipă.
• Stenturi de deviere a fluxului pentru anevrism cerebral: Pentru această procedură, un neurochirurg sau un neuroradiolog intervențional introduce un cateter într-un vas de sânge din zona inghinală sau de la încheietura mâinii și îl introduce în creier. Prin cateter, medicul specialist plasează un tub de plasă în partea vasului de sânge care conține anevrismul. Plasa încurajează sau deviază fluxul sanguin departe de, în loc să intre în anevrism.
• Dispozitiv WEB pentru anevrism cerebral: Pentru această procedură, un neurochirurg sau un neuroradiolog intervențional introduce un cateter într-un vas de sânge din zona inghinală sau de la încheietura mâinii și îl introduce în creier. Prin cateter, medicul specialist plasează un cub sau o sferă metalică asemănătoare unei plase în anevrism. Aceasta funcționează similar cu o spirală, deoarece oferă un efect de etanșare asupra anevrismului, nelăsând sângele să intre în el pentru a-l împiedica să se mărească sau să se rupă.

Tratament suplimentar pentru un anevrism cerebral rupt

Dacă aveți un anevrism rupt, echipa dumneavoastră medicală va utiliza tratamente suplimentare pentru a vă gestiona simptomele și pentru a încerca să prevină complicațiile. Aceste tratamente pot include:

• Medicamente anticonvulsivante: Aceste medicamente pot ajuta la prevenirea convulsiilor legate de un anevrism rupt.
• Blocante ale canalelor de calciu: Aceste medicamente pot ajuta la reducerea riscului de accident vascular cerebral din cauza vasospasmului.
• Șunt: Acesta este un tub care ajută la drenarea lichidului cefalorahidian (LCR) din creier în altă parte a corpului. Poate ajuta la prevenirea hidrocefaliei.

Persoanele care au un anevrism rupt au adesea nevoie de terapie fizică, de vorbire și ocupațională pentru a-și recăpăta funcția și pentru a învăța noi modalități de a funcționa cu orice invaliditate permanentă.

Am nevoie de tratament pentru un anevrism cerebral nerupt?

Dacă aveți un anevrism cerebral mic, nerupt, care nu provoacă simptome și nu aveți alți factori de risc relevanți, medicul dumneavoastră specialist poate recomanda să nu-l tratați.

În schimb, medicul dumneavoastră specialist va comanda teste imagistice regulate pentru a-l monitoriza pentru orice modificări sau creștere în timp. De asemenea, vă vor recomanda să renunțați la fumat (dacă fumați) și să vă asigurați că tensiunea arterială este bine gestionată.

Va trebui să obțineți ajutor imediat dacă dezvoltați simptome sau dacă anevrismul se modifică la imagistica de urmărire.

Dacă aveți simptome, factori de risc pozitivi și/sau anevrismul este mare, dumneavoastră și medicul dumneavoastră specialist veți discuta despre beneficiile, riscurile și alternativele tratamentului chirurgical și/sau endovascular. Decizia depinde de mai mulți factori, inclusiv, dar fără a se limita la:

• Vârsta.
• Sănătatea generală și afecțiunile dumneavoastră medicale.
• Locația, dimensiunea și alte caracteristici ale anevrismului.
• Anatomia vasculară.
• Istoricul familial.
• Riscul unei rupturi.

Prevenirea

Cum pot reduce riscul de a dezvolta un anevrism?

Nu puteți preveni sau modifica anumiți factori de risc pentru anevrismul cerebral, cum ar fi vârsta sau afecțiunile genetice. Dar vă puteți reduce riscul de a dezvolta un anevrism cerebral prin:

• Menținerea unei tensiuni arteriale sănătoase cu medicamente și/sau modificări ale stilului de viață.
• Nu fumați sau renunțați la fumat.
• Obținerea de ajutor pentru tulburările de consum de alcool și/sau tulburările de consum de substanțe și nu utilizați cocaină sau alți stimulanți.

Prognoză

Care este prognoza pentru un anevrism cerebral rupt?

Prognoza (perspectiva) pentru un anevrism cerebral rupt depinde de mai mulți factori, inclusiv:

• Vârsta și starea generală de sănătate.
• Dacă aveți afecțiuni neurologice preexistente.
• Locația anevrismului.
• Cât de mult a sângerat anevrismul.
• Cât de repede ați primit tratament.
• Dacă tratamentul anevrismului a avut succes.

Aproximativ 25% dintre persoanele care suferă o ruptură de anevrism cerebral mor în 24 de ore. Aproximativ 50% dintre oameni mor în termen de trei luni de la ruptură din cauza complicațiilor.

Dintre cei care supraviețuiesc, aproximativ 66% suferă leziuni cerebrale permanente. Unele persoane se recuperează cu invaliditate mică sau deloc.

Poți trăi o viață lungă cu un anevrism cerebral?

Multe persoane care au un anevrism cerebral mic, nerupt, nu dezvoltă niciodată simptome și nu le afectează sănătatea.

Cu toate acestea, rata mortalității anevrismelor cerebrale rupte este foarte mare.

Viața cu...

Când ar trebui să mă adresez medicului specialist despre un anevrism cerebral?

Dacă aveți un anevrism cerebral nerupt, va trebui să vă vedeți medicul specialist în mod regulat pentru a monitoriza dimensiunea anevrismului și pentru a gestiona orice factori de risc care contribuie, cum ar fi hipertensiunea arterială.

Dacă ați avut un anevrism cerebral rupt, va trebui să vă vedeți echipa medicală în mod regulat pentru a monitoriza orice complicații și pentru a vă asigura că nu dezvoltați un alt anevrism.

Întrebări frecvente

• Ce trebuie să fac dacă am o durere de cap bruscă și severă? Sunați imediat la 112 sau mergeți la cel mai apropiat spital. O durere de cap bruscă și severă, mai ales dacă este însoțită de alte simptome precum gât rigid, greață sau vărsături, ar putea fi un semn de anevrism cerebral rupt.
• Este posibil să previn formarea unui anevrism cerebral? Deși nu poți schimba factori de risc precum vârsta sau genetica, poți reduce riscul menținând o tensiune arterială sănătoasă, evitând fumatul și limitând consumul de alcool.
• Care sunt opțiunile de tratament pentru un anevrism cerebral nerupt? Opțiunile pot varia de la monitorizare regulată prin imagistică, până la proceduri chirurgicale sau endovasculare, cum ar fi clipping-ul microvascular sau coilarea endovasculară. Decizia depinde de dimensiunea, locația anevrismului și de starea generală de sănătate a pacientului.

O durere de cap bruscă și severă, cu sau fără simptome de accident vascular cerebral, ar putea fi un semn al unui anevrism cerebral. Sunați la 112 sau mergeți la o cameră de urgență dacă aveți aceste simptome. Cu cât puteți obține asistență medicală mai repede, cu atât sunt mai mari șansele de supraviețuire. Dacă aveți un anevrism cerebral nerupt, discutați cu medicul dumneavoastră specialist despre riscurile și beneficiile diferitelor opțiuni de tratament și gestionare. Ei sunt disponibili pentru a vă ajuta.

Este esențial să vă adresați unui medic specialist pentru o evaluare completă și un plan de tratament personalizat.