Anevrismele Arteriilor Carotide

Prezentare generală

Ce este un anevrism al arterei carotide?

Un anevrism al arterei carotide este o umflătură într-una dintre arterele carotide. Aceste artere alimentează cu sânge creierul, capul, fața și gâtul. Aveți o arteră carotidă comună pe fiecare parte a părții superioare a pieptului. Pe măsură ce urcă pe gât, fiecare arteră carotidă comună se împarte în două ramuri. Acestea sunt artera carotidă internă și artera carotidă externă. Anevrismele pot afecta oricare dintre arterele carotide. Dar de obicei se dezvoltă într-una dintre arterele carotide interne.

Un anevrism apare atunci când o parte a peretelui arterial slăbește. Pe măsură ce anevrismul crește, peretele arterial devine mai subțire. Există un risc crescut ca anevrismul să se rupă. Puteți compara acest lucru cu un balon care se umple cu aer. Pe măsură ce balonul devine mai mare, pereții săi devin mai subțiri și pot exploda. Deci, cu cât un anevrism crește mai mult, cu atât poate fi mai periculos.

Cât de grav este un anevrism al arterei carotide?

Anevrismele arterei carotide afectează vasele de sânge care trimit sânge la creier. Aceste anevrisme pot fi mici și pot să nu provoace complicații. Dar uneori, cheaguri de sânge se pot forma în anevrism și pot bloca fluxul sanguin către creier. Acest lucru poate duce la un atac ischemic tranzitoriu (AIT) (mini-accident vascular cerebral) sau accident vascular cerebral ischemic. Anevrismele mari se pot rupe (exploda), ducând la un accident vascular cerebral hemoragic și sângerare care pune viața în pericol.

Ce este un anevrism adevărat vs. fals al arterei carotide?

Ca și alte anevrisme, anevrismele arterei carotide pot fi adevărate sau false. Aceștia sunt termeni medicali care descriu modul în care se formează umflătura în artera dumneavoastră. Un anevrism adevărat al arterei carotide afectează toate cele trei straturi ale peretelui arterial. Aceste trei straturi (intima, media și adventicea) se umflă toate spre exterior și formează peretele anevrismului. Ateroscleroza este cea mai frecventă cauză a unui anevrism adevărat.

Un anevrism fals al arterei carotide este, de asemenea, numit pseudoanevrism. Un pseudoanevrism afectează doar unul sau două straturi ale peretelui arterial. De obicei, arată ca un sac rotund care iese din artera dumneavoastră pe un "gât" îngust. Traumele, infecțiile și complicațiile procedurilor medicale sunt cauze tipice ale unui pseudoanevrism.

Atât anevrismele adevărate, cât și cele false pot duce la complicații și pot necesita tratament.

Pe cine afectează anevrismele arterei carotide?

Anevrismele arterei carotide pot afecta adulții de orice vârstă și, rareori, copiii. Dar de obicei afectează persoanele cu vârste cuprinse între 50 și 60 de ani.

Sunt frecvente anevrismele arterei carotide?

Anevrismele arterei carotide sunt rare. Mai puțin de 1 din 100 de anevrisme sunt anevrisme ale arterei carotide.

Simptome și Cauze

Care sunt simptomele unui anevrism al arterei carotide?

Unele persoane cu anevrisme ale arterei carotide nu au simptome. Dintre cei care au, simptomele unui atac ischemic tranzitoriu (AIT) sau accident vascular cerebral sunt cele mai frecvente. Un AIT este, de asemenea, numit "mini-accident vascular cerebral" și poate fi un semn de avertizare că un accident vascular cerebral poate avea loc în următoarele câteva zile sau săptămâni. Atât AIT-urile, cât și accidentele vasculare cerebrale se întâmplă atunci când fluxul sanguin către creier este întrerupt.

AIT-urile și accidentele vasculare cerebrale sunt urgențe medicale care necesită îngrijire imediată. Sunați la 112 sau la numărul local de urgență dacă aveți oricare dintre următoarele simptome:

• Dificultate de a vedea cu unul sau ambii ochi.
• Dificultate la mers.
• Amețeli, pierderea coordonării sau senzație de dezechilibru.
• Amorțeală sau slăbiciune la nivelul feței, brațelor sau picioarelor, în special pe o parte a corpului.
• Durere de cap bruscă, severă.
• Dificultăți de vorbire sau de înțelegere a discursului altora. Vorbirea dumneavoastră poate fi neclară sau confuză.

Este posibil să nu puteți suna la 112 dacă aveți simptome severe. Deci, este important să vă educați persoanele dragi cu privire la simptomele AIT și ale accidentului vascular cerebral, astfel încât să știe când să solicite ajutor. Dacă locuiți singur, este o idee bună să obțineți un sistem de alertă medicală care necesită doar apăsarea unui buton pentru a solicita ajutor.

În afară de AIT-uri și accidentele vasculare cerebrale, anevrismul vă poate provoca alte simptome dacă exercită presiune asupra structurilor din apropiere. Dacă anevrismul apasă pe vene sau nervi în gât sau cap, puteți experimenta:

• Dureri de cap.
• Răgușeală.
• Durere de gât.
• Umflarea feței.
• Nod pulsatil pe care îl puteți simți în gât.
• Dificultăți la înghițire.
• Probleme de vedere.

Adresați-vă unui medic specialist dacă aveți oricare dintre aceste simptome.

Ce cauzează anevrismele arterei carotide?

Există multe cauze posibile ale anevrismelor arterei carotide, inclusiv:

• Ateroscleroza (cea mai frecventă).
• Afecțiuni care slăbesc pereții arterelor. Acestea includ displazia fibromusculară și bolile de țesut conjunctiv.
• Complicații ale procedurilor medicale. Acestea includ complicații de la endarterectomia carotidiană, plasarea liniei centrale sau radioterapie.
• Leziuni traumatice ale arterei, cum ar fi o rană împușcată sau o rană înjunghiată.

Care sunt factorii de risc pentru anevrismele arterei carotide?

Anevrismele arterei carotide se întâmplă atunci când pereții arterei dumneavoastră devin slabi. Mulți factori pot crește riscul de pereți arteriali slăbiți, inclusiv:

• Istoric familial de anevrisme.
• Tensiune arterială crescută (hipertensiune arterială).
• Fumatul sau consumul de tutun.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticat un anevrism al arterei carotide?

Medicii specialiști diagnostichează anevrismele arterei carotide prin:

• Un examen fizic. Acesta include utilizarea unui stetoscop pentru a asculta fluxul sanguin prin artera carotidă. Un sunet șuierător (suflu carotidian) este uneori un semn al unui anevrism al arterei carotide.
• Istoric familial. Medicul dumneavoastră vă va întreba despre afecțiunile medicale care au afectat familia dumneavoastră biologică. Persoanele cu un istoric familial de anevrisme se confruntă adesea cu un risc mai mare.
• Istoric medical. Medicul dumneavoastră va afla despre istoricul dumneavoastră medical și afecțiunile asociate. Acest lucru îl ajută pe medicul dumneavoastră să identifice posibilele cauze ale unui anevrism.
• Teste imagistice. Testele imagistice arată ce se întâmplă în interiorul arterei carotide și în zonele înconjurătoare. Acestea confirmă diagnosticul unui anevrism al arterei carotide și îl ajută pe medicul dumneavoastră să determine cel mai bun tratament.

Uneori, medicii diagnostichează anevrismele după ce suspectează că o persoană are unul. Alteori, le diagnostichează prin teste imagistice efectuate din alte motive. Acesta se numește diagnostic incidental.

Ce teste diagnostichează anevrismele arterei carotide?

Testele imagistice care diagnostichează anevrismele arterei carotide includ:

• Tomografie computerizată (CT).
• Angiografie prin rezonanță magnetică (ARM).
• Ecografie.

Medicul dumneavoastră poate recomanda, de asemenea:

• Imagistica creierului pentru a verifica fluxul sanguin prin creier și pentru a căuta anevrisme suplimentare.
• Teste genetice pentru a verifica afecțiunile genetice subiacente.
• Teste imagistice pentru a verifica aorta sau alte artere pentru anevrisme suplimentare.

Management și Tratament

Care este tratamentul pentru anevrismele arterei carotide?

Tratamentul anevrismelor arterei carotide include:

• Supraveghere.
• Chirurgie deschisă.
• Grefare endovasculară cu stent.

Obiectivele tratamentului sunt de a reduce simptomele și de a reduce riscul de complicații. Este posibil să aveți nevoie de o reparație chirurgicală sau endovasculară dacă vă confruntați cu un risc ridicat de complicații, cum ar fi ruperea anevrismului sau accident vascular cerebral. Chirurgul dumneavoastră ia în considerare mulți factori pentru a determina riscul dumneavoastră, inclusiv:

• Dimensiunea anevrismului.
• Cât de repede crește anevrismul.
• Dacă aveți sau nu simptome.

Supraveghere

Numită și "așteptare atentă", supravegherea înseamnă că medicul dumneavoastră vă monitorizează anevrismul. Veți avea teste imagistice (ecografie, CT sau RMN) la fiecare șase până la 12 luni. Medicul dumneavoastră va căuta orice modificări. Aceasta este adesea o opțiune pentru anevrismele mici care nu provoacă simptome.

Dacă aveți tensiune arterială crescută, medicul dumneavoastră vă poate prescrie medicamente pentru tensiunea arterială. Acest lucru poate ajuta la scăderea presiunii asupra anevrismului. Medicul dumneavoastră vă poate prescrie, de asemenea, un medicament pentru scăderea colesterolului.

Chirurgie deschisă

Reparația chirurgicală este metoda tradițională de tratament. Chirurgul dumneavoastră îndepărtează partea deteriorată a arterei carotide. Apoi, creează o nouă cale pentru ca sângele dumneavoastră să curgă de la artera normală de sub anevrism la artera normală de deasupra acestuia. Aceasta se numește grefare de bypass.

Chirurgul dumneavoastră poate folosi o parte a unui vas de sânge prelevat din altă parte a corpului dumneavoastră pentru a crea noul vas de sânge (grefă). Sau pot folosi un material artificial.

Grefare endovasculară cu stent

Reparația endovasculară este o opțiune mai puțin invazivă în comparație cu chirurgia deschisă. Puteți fi eligibil pentru grefare endovasculară cu stent, în funcție de dimensiunea anevrismului și de localizarea acestuia în artera carotidă.

Endovascular înseamnă că intervenția chirurgicală este efectuată în interiorul arterei dumneavoastră folosind tuburi lungi, subțiri (catetere). Chirurgul dumneavoastră face o mică puncție într-o arteră din zona inghinală. Apoi, folosesc catetere pentru a ghida o grefă cu stent prin vasele de sânge până când ajunge la locul anevrismului. Sub ghidaj radiologic, chirurgul dumneavoastră poziționează grefa în zona anevrismului. Ei extind grefa în interiorul arterei dumneavoastră, unde cârligele metalice o mențin în poziție. Grefa funcționează ca o nouă cale pentru ca sângele dumneavoastră să curgă.

Ce tratament este potrivit pentru mine?

Medicul specialist va adapta tratamentul la situația și nevoile dumneavoastră. Înainte de orice procedură sau intervenție chirurgicală, medicul dumneavoastră va discuta cu dumneavoastră despre beneficiile, riscurile și efectele secundare ale acesteia. Medicul dumneavoastră vă va oferi, de asemenea, instrucțiuni detaliate pentru pregătirea și recuperarea dumneavoastră.

Prevenție

Cum îmi pot reduce riscul de anevrism al arterei carotide?

Unii factori de risc (cum ar fi istoricul familial biologic) sunt în afara controlului dumneavoastră. Dar puteți lua unele măsuri pentru a vă menține arterele sănătoase și a reduce riscul de anevrism. Acestea includ:

• Nu fumați, nu vapați și nu utilizați produse din tutun. Adresați-vă medicului dumneavoastră pentru resurse care să vă ajute să renunțați.
• Adoptați o dietă sănătoasă pentru inimă, săracă în grăsimi saturate, sodiu și zahăr.
• Faceți exerciții fizice în mod regulat, conform îndrumărilor medicului dumneavoastră.
• Limitați consumul de alcool.
• Gestionați factorii de risc, cum ar fi tensiunea arterială crescută.
• Luați medicamentele conform prescripțiilor.
• Vizitați-vă medicul dumneavoastră pentru controale anuale și respectați toate programările de urmărire.

Perspectivă / Prognoză

La ce mă pot aștepta dacă am un anevrism al arterei carotide?

Perspectiva pentru persoanele cu anevrisme ale arterei carotide poate varia foarte mult. Unele persoane au un anevrism mic pe care medicul lor îl monitorizează timp de mulți ani. Altele au un anevrism care crește rapid și are nevoie de tratament. Intervențiile chirurgicale și procedurile endovasculare vă pot trata anevrismul, dar implică unele riscuri. Discutați cu medicul dumneavoastră despre starea dumneavoastră și la ce vă puteți aștepta în viitor.

Trăind cu

Cum am grijă de mine?

Urmați îndrumările medicului dumneavoastră cu privire la modificările stilului de viață care vă pot ajuta să vă gestionați starea. De asemenea, întrebați-vă medicul despre orice restricții de activitate. Este posibil să trebuiască să evitați unele activități care vă fac să vă suprasolicitați.

Când ar trebui să mă adresez unui medic specialist?

Medicul dumneavoastră vă va spune cât de des trebuie să veniți la programări sau teste. Asigurați-vă că mergeți la toate programările dumneavoastră.

Adresați-vă medicului dumneavoastră dacă aveți:

• Simptome noi sau în schimbare.
• Efecte secundare de la oricare dintre medicamentele dumneavoastră.
• Orice întrebări sau nelămuriri cu privire la anevrismul dumneavoastră sau la planul dumneavoastră de tratament.

Când ar trebui să merg la camera de gardă?

Sunați la 112 sau la numărul local de urgență imediat dacă aveți simptome de:

• Atac de cord.
• Accident vascular cerebral.
• Atac ischemic tranzitoriu (AIT).

Ce întrebări ar trebui să-i pun medicului meu?

Dacă ați fost diagnosticat cu un anevrism al arterei carotide, probabil că aveți multe întrebări. Dar s-ar putea să nu știți de unde să începeți. Unele întrebări pentru a începe conversația includ:

• Unde este localizat anevrismul? Este în gât sau în craniu?
• Cât de mare este anevrismul?
• Voi avea nevoie de tratament? Dacă da, când?
• Care sunt opțiunile mele de tratament?
• Care sunt beneficiile și riscurile fiecărei opțiuni de tratament?
• La ce mă pot aștepta în timpul recuperării?
• Ce modificări ale stilului de viață ar trebui să fac?
• Am restricții de activitate?
• Am nevoie de teste suplimentare? Dacă da, cât de des?

Întrebări frecvente

• Care este diferența dintre un anevrism extracranian al arterei carotide și un anevrism intracranian al arterei carotide? Ambii termeni se referă la un anevrism care afectează una dintre arterele dumneavoastră carotide. Dar fiecare descrie o locație diferită pentru locul în care se formează anevrismul. Extracranian înseamnă că anevrismul este în afara craniului dumneavoastră, în gât. Intracranian înseamnă că anevrismul este în interiorul craniului dumneavoastră.

• Ce este un atac ischemic tranzitoriu (AIT)? Un AIT, sau atac ischemic tranzitoriu, este uneori numit un "mini-accident vascular cerebral". Simptomele sunt similare cu cele ale unui accident vascular cerebral, dar durează de obicei doar câteva minute și nu provoacă leziuni permanente ale creierului. Cu toate acestea, un AIT poate fi un semn de avertizare că un accident vascular cerebral major ar putea avea loc în viitor și necesită atenție medicală imediată.

• Cum pot preveni formarea anevrismelor? Deși nu toți factorii de risc pentru anevrisme pot fi controlați, menținerea unui stil de viață sănătos poate reduce riscul. Acest lucru include renunțarea la fumat, adoptarea unei diete sănătoase pentru inimă, exerciții fizice regulate, menținerea unei greutăți sănătoase și gestionarea afecțiunilor medicale, cum ar fi hipertensiunea arterială și colesterolul ridicat.

Notă

Această informație este oferită doar în scop informativ și nu înlocuiește sfatul medical profesionist. Consultați întotdeauna un medic specialist pentru diagnostic și tratament.