Anevrismele Aortice

Un anevrism aortic este o umflătură în peretele aortei, principala arteră care pleacă de la inimă. Anevrismele aortice se formează într-o zonă slăbită a peretelui arterial. Acestea pot suferi o ruptură (explozie) sau o disecție (despicare), ceea ce poate cauza o hemoragie internă cu potențial letal sau poate bloca fluxul de sânge de la inimă către diverse organe.

Anevrismele Aortice

Prezentare Generală

Ce este un anevrism aortic?

Aorta este cea mai mare arteră din corp. Aceasta transportă sânge și oxigen de la inimă către alte părți ale corpului. Are forma unui baston curbat de bomboane. Aorta ascendentă pornește în sus de la inimă. Aorta descendentă coboară în abdomen (burtă).

Un anevrism se poate dezvolta în orice arteră. Un anevrism aortic se dezvoltă atunci când există o slăbiciune în peretele aortei. Presiunea sângelui pompat prin arteră determină o umflătură asemănătoare unui balon în zona slăbită a aortei. Această umflătură se numește anevrism aortic.

Ce sunt diferitele tipuri?

Există două tipuri diferite de anevrisme aortice. Acestea afectează diferite părți ale corpului:

  • Anevrismele aortice abdominale (AAA): Un anevrism aortic abdominal se dezvoltă în zona inferioară a aortei, care se îndreaptă în jos.
  • Anevrismele aortice toracice (TAA): Un anevrism aortic toracic (anevrism cardiac) apare în secțiunea care are forma unui U inversat în partea superioară a aortei. La persoanele cu sindromul Marfan (o tulburare a țesutului conjunctiv), un TAA poate apărea în aorta ascendentă.

Cât de frecvente sunt acestea?

Anevrismele aortice abdominale sunt de 4 până la 6 ori mai frecvente la bărbați. Acestea afectează doar aproximativ 1% dintre bărbații cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani. Ele devin mai frecvente cu fiecare decadă de vârstă. Probabilitatea crește cu până la 4% la fiecare 10 ani de viață.

Anevrismele aortice abdominale apar mai frecvent decât anevrismele aortice toracice. Aceasta poate fi deoarece peretele aortei toracice este mai gros și mai puternic decât peretele aortei abdominale.

Simptome și Cauze

Care sunt factorii de risc pentru anevrismul aortic?

Atât istoricul familial, cât și stilul de viață pot juca un rol în riscul de a dezvolta un anevrism aortic. Anevrismele aortice apar cel mai adesea la persoanele care:

  • Fumează.
  • Au peste 65 de ani.
  • Sunt de sex masculin.
  • Au antecedente familiale de anevrisme aortice.
  • Au tensiune arterială crescută (hipertensiune arterială).

Ce cauzează anevrismul aortic?

Cauzele unui anevrism aortic sunt adesea necunoscute, dar pot include:

  • Ateroscleroza (îngustarea arterelor).
  • Inflamația arterelor.
  • Afecțiuni moștenite, în special cele care afectează țesutul conjunctiv (cum ar fi sindromul Marfan și sindromul Ehlers-Danlos).
  • Leziuni ale aortei.
  • Infecții, cum ar fi sifilisul.

Care sunt simptomele unui anevrism aortic?

În multe cazuri, oamenii nu știu că au un anevrism aortic. Un anevrism adesea nu provoacă simptome până când nu se rupe (explozie).

Dacă un anevrism se rupe, este o urgență medicală care necesită tratament imediat. Sunați la 112 dacă dumneavoastră sau cineva cu care sunteți are un anevrism rupt.

Simptomele unui anevrism rupt apar brusc și pot include:

  • Amețeli sau senzație de confuzie.
  • Ritm cardiac rapid.
  • Durere bruscă și severă în piept, abdomen sau spate.

Descoperirea unui anevrism aortic înainte de a se rupe oferă cea mai bună șansă de recuperare. Pe măsură ce un anevrism aortic crește, puteți observa simptome, inclusiv:

  • Dificultăți de respirație sau respirație scurtă.
  • Senzație de plenitudine chiar și după o masă mică.
  • Durere oriunde crește anevrismul (ar putea fi în gât, spate, piept sau abdomen).
  • Înghițire dureroasă sau dificilă.
  • Umflarea brațelor, gâtului sau feței.

Care sunt complicațiile unui anevrism aortic?

Dacă un anevrism aortic se rupe, acesta provoacă sângerări interne. În funcție de localizarea anevrismului, o ruptură poate fi foarte periculoasă - chiar și fatală. Cu tratament imediat, multe persoane se pot recupera după un anevrism rupt.

Un anevrism aortic în creștere poate duce, de asemenea, la o ruptură (disecție aortică) în peretele arterei. O disecție permite sângelui să se scurgă între pereții arterei. Aceasta provoacă o îngustare a arterei. Artera îngustată reduce sau blochează fluxul de sânge de la inimă către alte zone. Presiunea sângelui care se acumulează în pereții arterei poate provoca, de asemenea, ruperea anevrismului.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticat anevrismul aortic?

Multe anevrisme se dezvoltă fără a provoca simptome. Medicii specialiști descoperă adesea aceste anevrisme în timpul unui control de rutină sau screening.

Dacă aveți un risc ridicat de a dezvolta un anevrism aortic - sau aveți orice simptome de anevrism - medicul specialist va efectua teste imagistice. Testele imagistice care pot găsi și ajuta la diagnosticarea unui anevrism aortic includ:

  • Tomografie computerizată (CT).
  • Angiografie CT sau RMN.
  • Ecografie.

Management și Tratament

Cum este tratat un anevrism aortic nerupt?

Dacă aveți un anevrism aortic nerupt, medicul specialist vă va monitoriza îndeaproape starea. Dacă aveți factori de risc pentru a dezvolta un anevrism aortic, medicul specialist poate recomanda, de asemenea, screening-uri regulate.

Tratamentul urmărește să prevină creșterea anevrismului suficient de mare pentru a rupe artera sau a exploda. Pentru anevrismele mai mici, nerupte, medicul specialist poate prescrie medicamente pentru a îmbunătăți fluxul sanguin, a scădea tensiunea arterială sau a gestiona colesterolul. Toate pot ajuta la încetinirea creșterii anevrismului și la reducerea presiunii asupra peretelui arterial.

Care sunt tipurile de intervenție chirurgicală pentru anevrismul aortic?

Anevrismele mari, cu risc de disecție sau ruptură, pot necesita o intervenție chirurgicală. Medicul specialist poate utiliza una dintre aceste tipuri de proceduri chirurgicale pentru a trata un anevrism aortic:

  • Reparație deschisă a anevrismului: Medicul specialist îndepărtează anevrismul și coase o grefă (o secțiune de tub specializat) în locul său pentru a repara artera. Intervenția chirurgicală de reparație deschisă a anevrismului poate fi necesară și dacă un anevrism se rupe.
  • Reparație endovasculară a anevrismului (EVAR): Chirurgia endovasculară este o procedură minim invazivă pentru a repara anevrismele aortice. În timpul procedurii, medicul specialist folosește un cateter (tub subțire) pentru a introduce o grefă pentru a consolida sau repara artera. Această procedură se mai numește reparație endovasculară toracică a anevrismului (TEVAR) sau reparație endovasculară fenestrată a anevrismului (FEVAR).

La ce mă pot aștepta după operația de anevrism aortic?

Recuperarea după operația de anevrism durează o lună sau mai mult. Medicul specialist va continua să vă monitorizeze pentru modificări ale anevrismului, creștere sau complicații. Majoritatea oamenilor au rezultate pozitive după operație.

Toată chirurgia are riscuri. Complicațiile posibile după operație includ:

  • Scurgeri de sânge în jurul grefei (numite endoleak).
  • Deplasarea grefei de la locul unde a fost plasată.
  • Formarea de cheaguri de sânge.
  • Infecţie.

Prevenire

Pot preveni un anevrism aortic?

A avea tensiune arterială ridicată, colesterol ridicat sau utilizarea produselor din tutun crește riscul de a dezvolta un anevrism aortic. Vă puteți reduce riscul menținând un stil de viață sănătos. Aceasta include:

  • A avea o dietă sănătoasă pentru inimă.
  • A face exerciții fizice regulate.
  • Menținerea unei greutăți sănătoase.
  • Renunțarea la fumat și la utilizarea produselor din tutun.

Prognoză

Care este prognoza (perspectiva) pentru persoanele cu anevrism aortic?

Cu monitorizare și tratament atent, medicul specialist vă poate ajuta să gestionați un anevrism aortic. În mod ideal, echipa dumneavoastră de asistență medicală poate identifica și îngriji un anevrism aortic înainte ca acesta să se rupă.

Dacă un anevrism aortic se rupe, solicitați imediat îngrijiri medicale. Fără tratament prompt, un anevrism aortic rupt poate fi fatal. Atât chirurgia deschisă, cât și cea endovasculară pot trata cu succes un anevrism aortic rupt.

Viața cu

Când ar trebui să sun medicul?

Ar trebui să sunați medicul specialist dacă aveți:

  • Pierderea cunoștinței (sincopă, leșin sau pierderea cunoștinței).
  • Tensiune arterială scăzută.
  • Ritm cardiac rapid.
  • Durere bruscă și severă în piept, abdomen sau spate.

Ce întrebări ar trebui să-i pun medicului meu?

Poate doriți să întrebați medicul specialist:

  • Am risc de a dezvolta un anevrism aortic?
  • Cum voi ști dacă am un anevrism aortic?
  • Ce pași pot face pentru a preveni disecția sau ruperea unui anevrism aortic?
  • Ce modificări ale stilului de viață vor ajuta la reducerea riscului meu de anevrism aortic?

Întrebări frecvente

  • Cum pot preveni formarea unui anevrism aortic? Menținerea unui stil de viață sănătos, care include o dietă echilibrată, exerciții fizice regulate, menținerea unei greutăți sănătoase și evitarea fumatului, poate reduce riscul de a dezvolta un anevrism aortic.
  • Ce se întâmplă dacă un anevrism aortic se rupe? Ruperea unui anevrism aortic este o urgență medicală care necesită tratament imediat. Aceasta poate provoca sângerări interne masive și poate fi fatală dacă nu este tratată rapid.
  • Care sunt opțiunile de tratament pentru un anevrism aortic? Tratamentul variază în funcție de dimensiunea, localizarea și rata de creștere a anevrismului. Opțiunile includ monitorizarea atentă, medicamente pentru a controla tensiunea arterială și colesterolul, și intervenții chirurgicale, cum ar fi reparația deschisă sau endovasculară.

Este important să rețineți că informațiile prezentate aici sunt doar pentru scopuri informative și nu ar trebui să înlocuiască sfaturile medicale profesionale. Vă rugăm să consultați un medic specialist pentru o evaluare personalizată și un plan de tratament adecvat.

anevrism aortic
aorta
ruptură aortică
disecție aortică
simptome anevrism aortic
tratament anevrism aortic
chirurgie anevrism aortic
diagnostic anevrism aortic
factori de risc anevrism aortic
hipertensiune arterială
ateroscleroză
sindrom Marfan
ecografie
tomografie computerizată