Anevrismele Aortei Ascendente

Prezentare Generală

Ce este un anevrism al aortei ascendente?

Un anevrism al aortei ascendente este o zonă umflată în prima parte a aortei, artera principală din corp. Un anevrism este o zonă slăbită în peretele unui vas de sânge. Anevrismele se pot rupe (deschide) și pot provoca sângerări interne severe, care pun viața în pericol. Aceste anevrisme sunt, de asemenea, numite anevrisme toracice ale aortei ascendente (ATAA), deoarece se află în piept.

Factori de risc pentru anevrismul aortei ascendente

Următorii factori vă fac mai predispus să dezvoltați un ATAA:

• Sex masculin peste 60 de ani sau sex feminin peste 70 de ani.
• Istoric familial de anevrisme aortice.
• Având o valvă aortică bicuspidă sau o tulburare a țesutului conjunctiv.
• Boli de inimă.
• Hipertensiune arterială.
• Fumat.

Cât de frecvente sunt anevrismele aortei ascendente?

Aproximativ 60% din toate anevrismele aortei toracice afectează aorta ascendentă. Anevrismele aortei ascendente afectează aproximativ 10 din 100.000 de persoane în fiecare an.

Simptome și Cauze

Ce cauzează anevrismele aortei ascendente?

ATAA se dezvoltă atunci când peretele unui vas de sânge devine slab sau deteriorat. Îmbătrânirea și bolile de inimă pot face ca aorta să devină mai puțin elastică. Forța sângelui asupra zonei slabe determină umflarea vasului de sânge spre exterior.

Următoarele afecțiuni pot duce la anevrisme:

• Aortită, sau inflamație a aortei.
• Ateroscleroza (acumulare de plăci în interiorul arterelor).
• Boala valvei aortice bicuspide (două falduri ale valvei aortice în loc de cele trei normale).
• Sindromul Loeys-Dietz, o tulburare genetică care poate provoca o aortă mărită.
• Sindromul Marfan, o tulburare a țesutului conjunctiv care poate afecta pereții vaselor de sânge.
• Leziunile traumatice pot provoca rupturi în peretele arterei.
• Sindromul Turner, o tulburare genetică care poate provoca probleme cardiovasculare.

Care sunt simptomele unui anevrism toracic al aortei ascendente?

Majoritatea persoanelor cu ATAA nu prezintă niciun simptom. Dar este important să discutați imediat cu medicul dumneavoastră dacă aveți:

• Durere în piept sau durere în partea superioară a spatelui.
• Tuse sau respirație șuierătoare.
• Dificultate la înghițire.
• Răgușeală.
• Scurtarea respirației.

Diagnostic și Teste

Cum sunt diagnosticate anevrismele aortei ascendente?

Deoarece ATAA nu provoacă de obicei simptome, pot fi dificil de diagnosticat. Ele sunt adesea detectate întâmplător în timpul unui examen pentru o altă afecțiune de sănătate. Dacă medicul dumneavoastră descoperă un anevrism, poate utiliza o varietate de teste imagistice pentru a afla mai multe despre el:

• Radiografie toracică: Acest examen imagistic rapid poate arăta o aortă mărită, dar o radiografie toracică nu este suficient de detaliată pentru a arăta anevrisme mai mici.
• Ecocardiogramă transtoracică (ETT): Acest test folosește unde sonore pentru a arăta modul în care sângele curge prin inimă. Un ETT poate identifica, de asemenea, probleme cu valvele inimii.
• Scanare CT toracică: O scanare CT toracică folosește raze X pentru a crea imagini 3D ale pieptului. Este suficient de detaliată pentru a arăta chiar și anevrisme mici și disecții în aortă, în special dacă se administrează contrast printr-o perfuzie intravenoasă în timpul scanării.
• Angiografie RMN: Efectuează un RMN al pieptului și inimii. Angiografia poate evalua cât de bine funcționează ventriculul stâng și valva aortică.

Management și Tratament

Cum sunt tratate anevrismele aortei ascendente?

Tratamentul pentru un ATAA depinde de dimensiunea sa, de rata de creștere și de cauza de bază. Anevrismele care sunt mai mici de 5,5 centimetri, de obicei, nu au nevoie de intervenție chirurgicală imediat, cu excepția cazului în care aveți factori de risc suplimentari (cum ar fi antecedente familiale, tulburări ale țesutului conjunctiv și valvă aortică bicuspidă). Medicul dumneavoastră poate recomanda:

• Medicamente pentru a vă gestiona tensiunea arterială și a reduce forța asupra peretelui arterei.
• Examene imagistice la fiecare șase luni pentru a monitoriza dimensiunea anevrismului. Apoi, la câțiva ani, dacă anevrismul nu crește rapid.
• Ajustări ale stilului de viață, cum ar fi dieta, exercițiile fizice și renunțarea la fumat. Discutați cu medicul dumneavoastră despre activitățile fizice sigure, cu impact redus, care nu vor pune prea multă presiune asupra arterelor dumneavoastră.

Anevrismele mai mari de 5,5 centimetri necesită de obicei intervenție chirurgicală, dar există excepții. De exemplu, persoanele cu sindrom Marfan, valvă aortică bicuspidă sau antecedente familiale de anevrisme pot necesita intervenție chirurgicală mai devreme. Studiile sugerează că aceste afecțiuni fac mai probabil ca un anevrism să se rupă la o dimensiune mai mică. Medicul dumneavoastră va face recomandări pentru intervenție chirurgicală pe baza nevoilor dumneavoastră individuale.

Cum poate chirurgia să trateze un anevrism al aortei ascendente?

În timpul intervenției chirurgicale de reparare a anevrismului, un chirurg face o incizie (tăietură) în piept pentru a accesa aorta. Ei îndepărtează umflătura anevrismului tăind-o și, în locul ei, cos o grefă (tub fabricat dintr-un material sintetic puternic). În funcție de localizarea anevrismului, chirurgul dumneavoastră ar putea fi nevoit să detașeze și să reatașeze cele două artere coronare. Acest tip de procedură deschisă necesită bypass cardiopulmonar. Aceasta este o procedură în care o mașină preia funcția inimii și a plămânilor în timpul intervenției chirurgicale.

Persoanele cu valvă aortică bicuspidă sau boală a valvei aortice pot beneficia, de asemenea, de o intervenție chirurgicală a valvei aortice, împreună cu repararea anevrismului. Un chirurg folosește o grefă cu o valvă aortică artificială atașată sau poate repara uneori valva bicuspidă.

Atât intervențiile chirurgicale deschise, cât și cele minim invazive necesită anestezie generală.

Prevenție

Cum pot preveni anevrismele aortei ascendente?

Puteți reduce riscul de ATAA prin:

• Exerciții fizice și o alimentație sănătoasă.
• Gestionarea greutății, a tensiunii arteriale și a colesterolului.
• Nu fumați și nu consumați prea mult alcool.

Perspectivă / Prognoză

Care este prognoza (perspectiva) pentru persoanele cu anevrisme ale aortei ascendente?

Studiile arată că 79% dintre persoanele care suferă o intervenție chirurgicală electivă (non-urgență) pentru ATAA supraviețuiesc cel puțin 10 ani după tratament. Dar perspectiva este mult mai gravă dacă un anevrism se disecă sau se rupe. Aproximativ jumătate dintre aceste persoane nu supraviețuiesc dacă nu au o intervenție chirurgicală de urgență în 48 de ore.

Viața cu

Ce întrebări ar trebui să-i pun medicului meu dacă am un anevrism al aortei ascendente?

Dacă ați fost diagnosticat cu un ATAA, luați în considerare să-i adresați medicului dumneavoastră următoarele întrebări:

• Cât de mare este anevrismul?
• Cum pot reduce riscul de rupere a unui anevrism?
• Anevrismul se mărește? Dacă da, cât de repede crește?
• Care sunt șansele ca anevrismul să se rupă?
• Voi avea nevoie de o intervenție chirurgicală pentru anevrism?
• Care sunt riscurile intervenției chirurgicale de reparare a anevrismului?
• Când ar trebui să contactez medicul?

Solicitați imediat asistență medicală de urgență dacă aveți:

• Tuse cu sânge.
• Dificultate la respirație.
• Durere bruscă, severă în piept sau în partea superioară a spatelui.
• Pierderea cunoștinței, amețeli sau simptome de accident vascular cerebral.

Un anevrism toracic al aortei ascendente (ATAA) se întâmplă atunci când prima parte a aortei (artera principală din corp) dezvoltă o zonă slabă și se umflă spre exterior. Persoanele cu vârsta peste 65 de ani sau cele cu boli de inimă au cel mai mare risc de a face un ATAA. Un anevrism rupt poate duce la sângerări interne care pun viața în pericol. Tratamentul pentru anevrismele nerupte implică, de obicei, medicamente sau intervenții chirurgicale. Deși majoritatea anevrismelor nu provoacă simptome, discutați imediat cu medicul dumneavoastră dacă aveți probleme în piept sau în partea superioară a spatelui, cum ar fi durere sau dificultăți de respirație.

Întrebări frecvente

• Ce dimensiune a anevrismului necesită intervenție chirurgicală? De obicei, anevrismele mai mari de 5,5 cm necesită intervenție chirurgicală, dar depinde de factorii individuali ai pacientului.
• Pot face exerciții fizice dacă am un anevrism al aortei ascendente? Activități fizice ușoare pot fi permise, dar consultați un medic specialist pentru recomandări personalizate.
• Cum pot reduce riscul de rupere a anevrismului? Gestionați tensiunea arterială, evitați fumatul și urmați sfaturile medicului specialist.

Este important să consultați un medic specialist pentru a primi un diagnostic corect și un plan de tratament adecvat.