Anevrismele Aortei Abdominale

Un anevrism al aortei abdominale (AAA) reprezintă o dilatație sau o umflătură în porțiunea aortei care se extinde prin abdomen (aorta abdominală). Umflătura se formează într-o zonă în care peretele aortei a slăbit. În mod normal, peretele aortei este suficient de puternic și flexibil pentru a gestiona presiunea constantă a sângelui pompat de inimă. Dar diverși factori, cum ar fi înaintarea în vârstă, consumul de tutun și anumite afecțiuni medicale, pot slăbi peretele aortei. Când peretele este slab, acesta nu poate gestiona la fel de bine forțele fluxului sanguin.

Ca rezultat, partea slăbită a peretelui aortei se extinde spre exterior și se dilată. Această expansiune, sau balonare, continuă să crească în timp. Medicul specialist va diagnostica un AAA dacă un segment al aortei se dilată cu cel puțin 50% din diametrul său normal. Pentru multe persoane, acest lucru înseamnă că umflătura are o lățime de aproximativ 3 centimetri (cm).

Cu cât un anevrism crește, cu atât este mai probabil să se spargă (ruptură) și să provoace sângerări interne care pun viața în pericol. AAA-urile mai mari de 5,0 centimetri la femei și 5,5 centimetri la bărbați prezintă un risc deosebit. Cu cât cresc mai mari, cu atât devin mai periculoase. AAA-urile, de obicei, nu prezintă simptome până când nu se rup sau sunt aproape de ruptură. De aceea, este esențial să aflați dacă aveți factori de risc pentru un AAA și să colaborați cu un medic specialist pentru a-i gestiona.

O ruptură a unui AAA este o urgență medicală. Sunați la 112 sau la numărul local de urgență dacă aveți dureri bruște și severe în abdomen sau în partea inferioară a spatelui. Simptomele pot include, de asemenea, dificultăți de respirație, amețeli și greață.

Cât de frecvente sunt anevrismele aortei abdominale?

Anevrismele aortei abdominale sunt o afecțiune frecventă.

• Apar la aproximativ 1,4% dintre adulții cu vârste cuprinse între 50 și 84 de ani în SUA.
• Apar între 1% și 2% dintre bărbații cu vârsta peste 65 de ani. Cu fiecare decadă suplimentară de viață, riscul de a dezvolta un AAA se dublează.
• Sunt de patru ori mai frecvente la bărbați.
• Apar la aproximativ 1% dintre femeile cu vârsta peste 70 de ani cu antecedente de fumat.

De asemenea, cercetările au arătat:

• Anevrismele se pot forma oriunde de-a lungul aortei, dar de obicei se formează în abdomen. Anevrismele aortei abdominale reprezintă aproximativ 75% din toate anevrismele aortei.
• AAA-urile sunt mai frecvente la persoanele de rasă albă, comparativ cu persoanele de rasă neagră și persoanele de origine asiatică.
• AAA-urile afectează cel mai adesea bărbații. Dar, atunci când se formează la femei, acestea prezintă un risc mai mare de ruptură la dimensiuni mai mici, precum și la membrii familiei.

Un anevrism al aortei abdominale este o umflătură în porțiunea aortei care traversează abdomenul. Se formează într-o zonă în care peretele aortei este slab.

Simptome și Cauze

Care sunt simptomele unui anevrism al aortei abdominale?

Majoritatea persoanelor cu un AAA nu au simptome până când anevrismul este aproape de ruptură. În acel moment, este posibil să aveți:

• Durere constantă și profundă în partea inferioară a spatelui sau în abdomen.
• Durere în picior, zona inghinală sau zona pelviană.
• O senzație pulsatilă în abdomen care se simte ca o bătaie a inimii.

Un AAA rupt este o urgență medicală. Simptomele încep brusc și pot include:

• Durere severă în abdomen, partea inferioară a spatelui sau picioare.
• Dificultate de respirație.
• Bătăi rapide ale inimii.
• Tensiune arterială scăzută.
• Amețeli sau leșin.
• Greață sau vărsături.
• Piele umedă și rece.

Sunați la 112 sau la numărul local de urgență dacă aveți simptome de ruptură de anevrism.

Ce cauzează un anevrism al aortei abdominale?

O slăbiciune subiacentă a peretelui aortei cauzează formarea unui AAA. Mulți factori de mediu și ereditari se reunesc pentru a provoca această slăbiciune. În general, motivul exact pentru care se formează nu este pe deplin înțeles.

De exemplu, consumul de tutun face ca peretele aortei să piardă proteinele care îi asigură structura. Acest lucru îi reduce rezistența. Peretele aortei poate deveni, de asemenea, mai slab din cauza acumulării de placă (ateroscleroză). Formarea și creșterea plăcii în timp pot provoca inflamații și moartea celulară în straturile peretelui arterial. Pe măsură ce elementele constitutive ale peretelui aortei se descompun, aorta devine mai slabă și mai vulnerabilă la expansiunea anormală.

Care sunt factorii de risc pentru anevrismele aortei abdominale?

Acești factori de risc joacă cel mai important rol în determinarea persoanelor care dezvoltă un AAA:

• Istoricul consumului de tutun. Cercetătorii definesc acest lucru ca fumatul a cel puțin 100 de țigări în timpul vieții. Riscul exact variază în funcție de utilizare (cu cât ați folosit mai mult tutun, cu atât este mai mare riscul).
• Vârsta înaintată. Vă confruntați cu un risc mai mare de AAA pe măsură ce îmbătrâniți (peste 50 de ani pentru bărbați și peste 65 de ani pentru femei).
• Sexul la naștere. Bărbații sunt mai predispuși să dezvolte un AAA.
• Istoric familial de AAA. Istoricul familial joacă un rol important în dezvoltarea AAA-urilor. Aproximativ 10% până la 20% dintre persoanele care au o rudă de gradul întâi cu un AAA dezvoltă și ele unul. Aceasta înseamnă că vă confruntați cu un risc mai mare dacă părintele biologic, copilul sau fratele dumneavoastră au avut un AAA la un moment dat în viață. Asociația este deosebit de puternică între frații de sex masculin.

Alți factori de risc care pot juca un rol includ:

• Tensiune arterială crescută.
• Având o formă de boală cardiovasculară aterosclerotică (ASCVD). Aceasta include boala coronariană (CAD) și boala arterială periferică (PAD).
• Având o boală ereditară a țesutului conjunctiv vascular.

Care sunt complicațiile AAA?

Cea mai frecventă complicație este ruptura anevrismului, care provoacă 150.000 până la 200.000 de decese în fiecare an în întreaga lume. Ruptura AAA duce la sângerări interne potențial fatale. Riscul dumneavoastră crește cu cât un anevrism crește mai mult.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticat un anevrism al aortei abdominale?

Deoarece AAA-urile nu provoacă de obicei simptome, medicii specialiști diagnostichează adesea AAA-urile nerupte prin teste comandate pentru alte afecțiuni de sănătate. Dacă medicul dumneavoastră suspectează că aveți un AAA din cauza rezultatelor testelor sau din alte motive, acesta poate efectua:

• Ecografie duplex abdominală.
• Angiografie prin tomografie computerizată (CTA).

Screening pentru anevrismele aortei abdominale

Medicii specialiști recomandă un screening ecografic pentru persoanele cu risc de AAA. Acest test imagistic este simplu și nedureros și arată dacă aveți un AAA. Dacă aveți, medicul dumneavoastră specialist va recomanda ecografii suplimentare la intervale regulate (de obicei, la fiecare șase până la 12 luni) pentru a monitoriza anevrismul. Dacă crește prea mult sau aveți alți factori de risc pentru ruptura de anevrism, medicul dumneavoastră specialist vă va recomanda o intervenție chirurgicală.

Management și Tratament

Care este tratamentul pentru un anevrism al aortei abdominale?

Tratamentul depinde de dimensiunea anevrismului, care este principalul factor care determină riscul de ruptură. Anevrismele mici pot să nu necesite tratament imediat. În schimb, medicul dumneavoastră specialist va monitoriza anevrismul prin ecografii regulate sau scanări CT (tomografie computerizată). Această abordare se numește supraveghere. Anevrismele mai mari pot necesita o intervenție chirurgicală.

Supravegherea AAA-urilor

Supravegherea este de obicei adecvată atunci când AAA are un diametru mai mic de 5,5 centimetri la bărbați sau mai mic de 5,0 centimetri la femei. Anevrismul, de asemenea, nu ar trebui să provoace niciun simptom.

Veți efectua o ecografie sau o scanare CT la intervale regulate, în funcție de dimensiunea anevrismului. Anevrismele mai mari necesită imagistică mai frecvent. Dacă sunteți aproape de pragul de tratament, este posibil să efectuați scanări CT și nu ecografii. Asigurați-vă că urmați instrucțiunile medicului dumneavoastră specialist cu privire la momentul în care aveți nevoie de teste imagistice. Medicul dumneavoastră specialist vă va spune, de asemenea:

• Ce modificări ale stilului de viață ar trebui să faceți. Acestea includ evitarea consumului de tutun, adoptarea unei alimentații sănătoase pentru inimă și exerciții fizice.
• Ce medicamente trebuie să luați pentru a gestiona afecțiuni precum hipertensiunea arterială sau colesterolul ridicat.

Modificările stilului de viață și medicamentele nu vor micșora anevrismul (în prezent, nu există niciun tratament care să poată face acest lucru). Dar aceste măsuri pot ajuta la încetinirea creșterii anevrismului și la reducerea riscului de alte probleme cardiovasculare. Cercetătorii continuă să exploreze medicamente și alte tratamente care pot limita sau opri creșterea AAA-urilor mici.

Intervenția chirurgicală pentru AAA-uri

Este posibil să aveți nevoie de o intervenție chirurgicală pentru AAA-ul dumneavoastră dacă:

• Anevrismul are un diametru de cel puțin 5,5 centimetri (la femei) sau 5,0 centimetri (la bărbați). Unele centre de excelență pot recomanda o intervenție chirurgicală electivă la diametre mai mici, în funcție de starea dumneavoastră generală de sănătate, de profilul de risc și de alți factori.
• Anevrismul provoacă simptome, indiferent de dimensiunea acestuia.
• Anevrismul s-a rupt. În acest caz, aveți nevoie de o intervenție chirurgicală imediată pentru a vă salva viața.

Intervenția chirurgicală reduce riscul de ruptură a anevrismului prin înlocuirea aortei sau prin căptușirea aortei din interior cu o nouă grefă. Există două metode chirurgicale disponibile pentru a face acest lucru:

• Intervenția chirurgicală tradițională de reparare a anevrismului deschis.
• Repararea endovasculară a anevrismului (EVAR).

În general, chirurgii și pacienții preferă EVAR pentru intervenția chirurgicală electivă, deoarece oferă o recuperare mai ușoară și o rată de supraviețuire pe termen scurt mai bună. Atunci când anatomia este adecvată, un EVAR poate oferi o reparație de lungă durată. Dar veți avea nevoie de evaluare cu ecografie sau scanări CT ale reparației anual. Anumiți factori (cum ar fi vârsta sau anatomia dumneavoastră) pot face ca intervenția chirurgicală deschisă să fie o opțiune mai sigură. Fiecare metodă are beneficii și riscuri. Medicul dumneavoastră specialist va discuta aceste aspecte cu dumneavoastră și, împreună, puteți ajunge la o decizie.

Anevrismele rupte necesită o intervenție chirurgicală imediată pentru a vă oferi o șansă de supraviețuire.

Prevenție

Pot preveni un anevrism al aortei abdominale?

Nu avem modalități cunoscute de a preveni dezvoltarea unui AAA. Discutați cu medicul dumneavoastră specialist dacă părintele biologic, fratele sau copilul dumneavoastră au avut un AAA. Acesta vă poate recomanda un screening ecografic pentru a verifica semnele de formare a anevrismului.

Indiferent dacă aveți sau nu un istoric familial de AAA, puteți lua măsuri pentru a reduce alți factori de risc și pentru a vă susține sănătatea cardiovasculară generală. Discutați cu medicul dumneavoastră specialist despre modalități de a:

• Renunțați la fumat sau la alte tipuri de consum de tutun.
• Elaborați un plan de exerciții fizice sănătos pentru dumneavoastră.
• Adoptați o alimentație sănătoasă pentru inimă.
• Gestionați-vă tensiunea arterială, colesterolul și glicemia.
• Limitați băuturile care conțin alcool.

Perspectivă / Prognoză

La ce mă pot aștepta dacă am această afecțiune?

Perspectiva dumneavoastră depinde de mulți factori, inclusiv de dimensiunea anevrismului, de momentul în care primiți tratamentul și de starea dumneavoastră generală de sănătate. Medicul dumneavoastră specialist este cea mai bună persoană pe care să o întrebați despre ceea ce vă puteți aștepta în viitor. Acesta vă cunoaște cel mai bine pe dumneavoastră și istoricul dumneavoastră medical unic.

Trăind cu

Cum am grijă de mine?

Dacă aveți un AAA, este important să urmați îndrumările medicului dumneavoastră specialist cu privire la îngrijirea de dumneavoastră. Acesta va adapta sfaturile la nevoile dumneavoastră. În general, iată câteva sfaturi:

• Mergeți la toate programările medicale și de urmărire.
• Faceți modificări ale stilului de viață pentru a vă susține sănătatea. Începeți cu pași mici și stabiliți-vă obiective rezonabile.
• Luați medicamentele exact așa cum vă prescrie medicul dumneavoastră specialist.
• Întrebați medicul dumneavoastră specialist dacă aveți nevoie de antibiotice înainte de anumite proceduri dentare sau medicale. Acest lucru este necesar pentru unele persoane după o intervenție chirurgicală de reparare a anevrismului pentru a preveni infecțiile.

Când ar trebui să merg la medicul specialist?

Sunați-vă medicul specialist dacă aveți:

• Simptome noi sau în schimbare.
• Efecte secundare ale medicamentelor.
• Întrebări sau preocupări cu privire la starea dumneavoastră sau la planul dumneavoastră de tratament.

Medicul dumneavoastră specialist vă va spune cât de des trebuie să veniți la programări. Este posibil să aveți nevoie de teste imagistice la intervale regulate pentru a verifica:

• Dacă un AAA crește sau prezintă risc de ruptură.
• Dacă există complicații ale EVAR, cum ar fi endoscape, sau semne ale unei posibile re-rupturi.

Asigurați-vă că mergeți la toate programările, astfel încât medicul dumneavoastră specialist să vă poată supraveghea starea și să vă ajute să vă mențineți sănătos.

Când ar trebui să merg la camera de gardă?

Sunați la 112 sau la numărul local de urgență dacă aveți semne de ruptură de AAA, inclusiv dureri bruște și severe în abdomen sau în partea inferioară a spatelui.

Ce întrebări ar trebui să-i pun medicului specialist?

S-ar putea să doriți să-l întrebați pe medicul dumneavoastră specialist:

• Sunt expus riscului de a face un AAA?
• Am nevoie de un screening pentru un AAA?
• Ce modificări ale stilului de viață ar trebui să fac pentru a-mi reduce riscul?

Dacă medicul dumneavoastră specialist v-a diagnosticat cu un AAA, puteți afla mai multe întrebând:

• Cât de mare este anevrismul?
• Recomandați supravegherea sau intervenția chirurgicală?
• Ce tip de intervenție chirurgicală este mai bună pentru mine?
• Care sunt beneficiile și riscurile intervenției chirurgicale?
• Cât va dura recuperarea?
• De ce urmărire voi avea nevoie după operație?
• Ar trebui ca vreunul dintre membrii familiei mele să facă screening pentru AAA?

Întrebări frecvente

• Ce înseamnă dacă am un anevrism mic al aortei abdominale? Un anevrism mic înseamnă că riscul de ruptură este scăzut. Va trebui să fiți monitorizat regulat prin ecografii sau CT pentru a vedea dacă crește.
• Cât de repede crește un anevrism al aortei abdominale? Viteza de creștere variază de la persoană la persoană. Unii anevrisme cresc lent, în timp ce altele pot crește mai rapid. Fumatul și hipertensiunea arterială pot accelera creșterea.
• Pot face exerciții fizice dacă am un anevrism al aortei abdominale? Consultați-vă medicul specialist înainte de a începe un program de exerciții fizice. Este posibil să trebuiască să evitați activitățile intense care cresc tensiunea arterială.

Este important să discutați despre îngrijorările sau întrebările dumneavoastră cu medicul dumneavoastră specialist. Acesta vă poate oferi sfaturi personalizate și vă poate ghida prin opțiunile de tratament.