Anevrisme

Ce este un anevrism?

Un anevrism este o porțiune slăbită sau dilatată a unei artere, asemănătoare unei umflături într-un balon. Arterele sunt vase de sânge mari care transportă sânge oxigenat de la inimă către alte părți ale corpului. Dacă o zonă din peretele arterial slăbește, forța sângelui pompat poate duce la o umflătură sau un anevrism.

Anevrismele de obicei nu sunt dureroase. S-ar putea să nu știți că aveți unul decât dacă se rupe. Dacă se rupe, poate fi foarte periculos sau chiar fatal.

Care sunt diferitele tipuri de anevrisme?

Un anevrism se poate forma în oricare dintre arterele din corp. Anevrismele pot apărea la nivelul inimii, abdomenului, creierului sau picioarelor. Localizarea determină tipul de anevrism.

Anevrismele aortice sunt de departe cele mai frecvente. Acestea se formează în aortă, cea mai mare arteră a corpului. Aorta transportă sânge din inimă. Anevrismele care se dezvoltă în artere altele decât aorta se numesc anevrisme periferice.

Tipurile de anevrisme includ:

• Anevrisme aortice abdominale (AAA): Anevrismele aortice abdominale se pot forma acolo unde aorta transportă sânge în abdomen (burtă).
• Anevrisme cerebrale: Numite și anevrisme ale creierului, aceste anevrisme afectează o arteră din creier. Un anevrism saccular (sau de tip "berry") este cel mai frecvent tip de anevrism cerebral. Se formează ca un sac de sânge atașat la o arteră. Arată ca o boabă rotundă atașată la arteră.
• Anevrisme aortice toracice: Aceste anevrisme sunt mai puțin frecvente decât AAA. Anevrismele aortice toracice se formează în partea superioară a aortei, în piept.
• Anevrisme carotidiene: Anevrismele arterelor carotide se formează în arterele carotide. Aceste vase de sânge aduc sânge la creier, gât și față. Anevrismele carotidiene sunt rare.
• Anevrisme popliteale: Acestea se dezvoltă în artera care trece în spatele genunchilor.
• Anevrisme ale arterei mezenterice: Acest tip de anevrism se formează în artera care aduce sânge la intestin.
• Anevrisme ale arterei splenice: Aceste anevrisme se dezvoltă într-o arteră din splină.

Cât de frecvente sunt anevrismele?

Anevrismele cerebrale nerupte afectează 2% până la 5% dintre persoanele sănătoase, iar aproximativ 25% dintre acestea au anevrisme multiple. Majoritatea anevrismelor cerebrale se dezvoltă la vârsta adultă, dar pot apărea și la copii, cu o vârstă medie de depistare în jurul a 50 de ani. Marea majoritate a anevrismelor cerebrale nu se rup.

Anevrismele aortice devin mai frecvente odată cu vârsta. Anevrismele aortice abdominale sunt de patru până la șase ori mai frecvente la bărbați decât la femei. Acestea afectează doar aproximativ 1% dintre bărbații cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani. Dar incidența crește cu 2% până la 4% cu fiecare deceniu.

Cine este expus riscului de anevrism?

Diferite tipuri de anevrisme afectează grupuri diferite. Anevrismele cerebrale afectează mai mult femeile decât bărbații. Anevrismele aortice afectează mai des bărbații.

Anevrismele aortice abdominale apar cel mai adesea la persoanele care sunt:

• Bărbați.
• Cu vârsta peste 60 de ani.
• Fumători.
• De rasă albă, deși afectează oameni de orice rasă.

Semne și simptome

Care sunt simptomele unui anevrism?

În multe cazuri, oamenii nu știu că au un anevrism. Dacă un anevrism se rupe, este o urgență medicală care necesită tratament imediat. Sunați la 112 dacă dumneavoastră sau cineva cu care sunteți prezintă semne ale unui anevrism rupt. Simptomele unui anevrism rupt apar brusc. Puteți simți:

• Amețeli.
• Bătăi rapide ale inimii.
• Durere bruscă, severă la nivelul capului, pieptului, abdomenului sau spatelui.
• Pierderea bruscă a conștienței după o durere de cap severă.

Când un anevrism provoacă simptome, semnele depind de localizarea sa. Puteți observa semne de șoc, cum ar fi o scădere a tensiunii arteriale, senzație de piele umedă și rece și senzația de "pierdere a controlului" și bătăi puternice ale inimii. Alte simptome ale unui anevrism pot include:

• Confuzie sau amețeli.
• Dificultate la înghițire.
• Oboseală.
• Durere de cap.
• Greață sau vărsături.
• Durere în abdomen, piept sau spate.
• Masă abdominală pulsatilă sau umflare la nivelul gâtului.
• Ritm cardiac rapid.
• Modificări ale vederii.

Care sunt complicațiile unui anevrism?

Dacă un anevrism se rupe, acesta provoacă sângerări interne. În funcție de localizarea anevrismului, o ruptură poate fi foarte periculoasă sau poate pune viața în pericol. Un anevrism la nivelul gâtului poate provoca un cheag de sânge care se deplasează la creier. Dacă cheagul întrerupe fluxul sanguin către creier, acesta provoacă un accident vascular cerebral. Când un anevrism cerebral se rupe, acesta provoacă o hemoragie subarahnoidiană. Unii oameni numesc acest tip de accident vascular cerebral o sângerare cerebrală. De obicei, oamenii au ceea ce ei numesc cea mai gravă durere de cap din viața lor și apoi dezvoltă alte simptome, cum ar fi slăbiciune a membrelor, dureri de cap și dificultăți de vorbire.

Cauze

Ce cauzează un anevrism?

În unele cazuri, oamenii se nasc cu anevrisme. De asemenea, se pot dezvolta în orice moment al vieții. Deși cauza unui anevrism este adesea necunoscută, unele cauze posibile includ:

• Ateroscleroza (îngustarea arterelor).
• Istoric familial de anevrisme.
• Hipertensiune arterială.
• Leziuni ale aortei.

Diagnostic și teste

Cum este diagnosticat un anevrism?

Multe anevrisme se dezvoltă fără a provoca simptome. Medicul specialist îl poate descoperi accidental în timpul unui control de rutină sau a unui alt screening.

Dacă aveți simptome care pot indica un anevrism, medicul specialist va efectua teste imagistice. Testele imagistice care pot găsi și ajuta la diagnosticarea unui anevrism includ:

• Tomografie computerizată (CT).
• Angiografie CT sau RMN.
• Ecografie.

Cum va clasifica medicul specialist un anevrism?

Medicul specialist va clasifica un anevrism după cât de mare este și cum se formează. Diferitele clasificări includ:

• Anevrismele fuziforme se umflă pe toate părțile arterei.
• Anevrismele sacculare determină umflarea doar a unei părți a arterei.
• Anevrismele micotice se dezvoltă după ce o infecție (de obicei la nivelul valvelor cardiace) a slăbit un perete arterial.
• Pseudoanevrismul sau anevrismul fals apare atunci când doar stratul exterior al peretelui arterial se extinde. Acest lucru se poate întâmpla după o leziune a stratului interior al arterei, numită disecție.

Management și tratament

Cum este tratat un anevrism?

Dacă medicul specialist descoperă că aveți un anevrism nerupt, vă va monitoriza îndeaproape starea. Scopul tratamentului este de a preveni ruperea anevrismului.

În funcție de tipul, localizarea și dimensiunea anevrismului, tratamentul poate include medicamente sau intervenții chirurgicale. Medicul specialist vă poate prescrie medicamente pentru a îmbunătăți fluxul sanguin, a scădea tensiunea arterială sau a controla colesterolul. Aceste tratamente pot ajuta la încetinirea creșterii anevrismului și la reducerea presiunii asupra peretelui arterial.

Anevrismele mari, cu risc de rupere, pot necesita intervenție chirurgicală. Veți avea nevoie, de asemenea, de o intervenție chirurgicală dacă un anevrism se rupe. Tipurile de intervenții chirurgicale pot include:

• Repararea endovasculară a anevrismului (EVAR): În timpul intervenției chirurgicale endovasculare, medicul specialist introduce un cateter (tub subțire) în vas. Prin cateter, chirurgul introduce o grefă (secțiune de tub specializat) pentru a consolida sau repara artera. Pentru anevrismele toracice, această procedură se numește reparare endovasculară a anevrismului toracic (TEVAR). Dacă chirurgul trebuie să facă o grefă specială cu orificii personalizate, procedura poate fi o reparare endovasculară fenestrată a anevrismului (FEVAR).
• Chirurgie deschisă: În unele cazuri, un chirurg poate efectua grefa sau poate îndepărta anevrismul printr-o incizie (chirurgie deschisă).
• Coiling endovascular: Această procedură tratează anevrismele cerebrale. Chirurgul introduce mai multe spirale (o spirală de sârmă de platină) printr-un cateter pentru a umple anevrismul. Acest lucru reduce fluxul sanguin către anevrism și elimină riscul de ruptură.
• Clipping microvascular: Acest tip de chirurgie cerebrală deschisă tratează anevrismele cerebrale. Chirurgul plasează o clipă metalică la baza anevrismului pentru a întrerupe alimentarea cu sânge.
• Embolizare prin cateter: Această procedură întrerupe alimentarea cu sânge a anevrismului. Chirurgul introduce un cateter în artera afectată, folosind tubul pentru a plasa medicamente sau agenți embolici care previn sângerarea.

Prevenție

Cum pot preveni un anevrism?

Anevrismele nerupte sunt frecvente. Nu le puteți preveni întotdeauna. Dar vă puteți reduce riscul de a dezvolta un anevrism menținând un stil de viață sănătos:

• Adoptați o dietă sănătoasă pentru inimă.
• Faceți exerciții fizice în mod regulat.
• Mențineți o greutate sănătoasă.
• Evitați sau renunțați la fumat.

Perspectivă / Prognoză

Care este prognoza (perspectiva) pentru persoanele cu un anevrism?

Anevrismele rupte reprezintă o urgență care pune viața în pericol. Când un anevrism se rupe în creier, acesta provoacă un accident vascular cerebral. Fără tratament imediat, poate fi fatal. Dacă primiți tratament imediat, rezultatele pot varia. Mulți oameni își revin bine cu reabilitare și alte îngrijiri.

Profesioniștii din domeniul sănătății vă pot ajuta, de obicei, să gestionați anevrismele mai mici, nerupte. Medicul specialist vă va monitoriza îndeaproape starea. Medicamentele sau intervențiile chirurgicale pot reduce la minimum riscul de ruptură.

Trăind cu

Când ar trebui să sun medicul?

Ar trebui să sunați medicul dacă aveți:

• Amețeli.
• Ritm cardiac rapid.
• Durere bruscă, severă la nivelul capului, pieptului, abdomenului sau spatelui.

Ce întrebări ar trebui să pun medicului meu?

Este posibil să doriți să întrebați medicul specialist:

• Sunt expus riscului de a dezvolta un anevrism?
• Ar trebui să fac teste imagistice pentru a căuta anevrisme?
• Cum pot preveni agravarea sau ruperea unui anevrism?
• Ce modificări ale stilului de viață pot face pentru a-mi reduce riscul?

Întrebări frecvente

• Ce se întâmplă dacă am fost diagnosticat cu un anevrism dar nu am simptome? Medicul specialist va monitoriza anevrismul cu regularitate prin teste imagistice pentru a vedea dacă crește în dimensiune. Se va lua în considerare tratamentul (medicamentos sau chirurgical) dacă anevrismul prezintă un risc crescut de ruptură.
• Care sunt factorii de risc modificabili pentru anevrisme? Factorii de risc care pot fi modificați includ fumatul, hipertensiunea arterială și colesterolul ridicat. Adoptarea unui stil de viață sănătos poate ajuta la reducerea riscului.
• Există analize genetice pentru anevrisme? În unele cazuri, în special dacă există un istoric familial puternic de anevrisme, medicul specialist poate recomanda teste genetice pentru a evalua riscul.

Notă generală: Informațiile oferite sunt cu titlu informativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate. Vă recomandăm să vă adresați unui medic specialist pentru evaluare și un plan de tratament personalizat.