Alektorofobia (Frica de găini sau cloști)

Alektorofobia este o teamă intensă de găini sau cloști. Ca și alte fobii, teama intensă pe care o resimt oamenii nu este proporțională cu amenințarea pe care o reprezintă găinile. Simptomele pot include vinovăție, rușine, îngrijorare intensă sau spaimă. Oamenii pot avea, de asemenea, simptome fizice, cum ar fi greață, transpirație sau tremurături.

Alektorofobia (Frica de găini sau cloști)

Prezentare generală

Ce este alektorofobia?

Alektorofobia este o teamă intensă, incontrolabilă de găini. Persoanele cu alektorofobie au o frică și o anxietate excesive în preajma cocoșilor sau a găinilor. Nu simt teamă în preajma altor animale sau păsări (ornitofobie). Termenul provine din cuvintele grecești "phobos", care înseamnă frică, și "alektor", care înseamnă cocoș.

Frica de găini este o fobie specifică. Ca toate fobiile specifice, focusul fobiei nu prezintă o amenințare reală. Mulți oameni cu fobii știu că frica nu este rațională, dar se luptă să controleze simptomele.

Cât de frecventă este alektorofobia?

Este dificil de știut exact câți oameni au o fobie specifică, cum ar fi alektorofobia (frica de găini). Mulți oameni pot păstra această frică pentru ei înșiși sau pot să nu recunoască faptul că o au. Se știe însă că aproximativ 1 din 10 adulți și 1 din 5 adolescenți vor avea de-a face cu o tulburare fobică specifică la un moment dat în viața lor.

Cine ar putea dezvolta alektorofobie?

Unii oameni se tem de găini fără un motiv cunoscut. Dar este posibil să fii mai predispus să dezvolți alektorofobie atunci când:

  • Ești mai mic de 10 ani.
  • Ai trăit sau ai fost martor la un eveniment traumatic care a implicat o găină.
  • Ai crescut sau locuiești într-o zonă rurală.
  • Ai pe altcineva în familie care se teme de găini.
  • Ai antecedente familiale de alte tulburări de anxietate.

Simptome și Cauze

Ce cauzează alektorofobia?

Experții nu pot identifica întotdeauna o cauză principală a unei fobii. Cercetătorii încă învață mai multe despre fobii. Poate exista un factor genetic. Uneori, poți lega frica ta de o experiență negativă din trecut.

Când ai o experiență negativă sau înfricoșătoare, o parte a creierului tău numită amigdală înregistrează sentimentele tale despre acea experiență. Când ceva îți amintește de acea experiență, cum ar fi vederea unei găini, amigdala îți amintește cum te-ai simțit.

Care sunt simptomele alektorofobiei?

Fobiile pot provoca atât simptome fizice, cât și psihologice. Simptomele pot varia de la un disconfort ușor până la atacuri de panică severe. Un atac de panică este un sentiment brusc de teroare sau frică intensă care provoacă o reacție fizică.

Când ai simptome fizice, acest lucru se întâmplă de obicei deoarece frica pe care o simți provoacă o creștere a adrenalinei. Corpul tău eliberează acest hormon atunci când ești stresat.

Corpul tău are un răspuns "luptă sau fugi". Poți experimenta:

  • Frisoane.
  • Amețeli și senzație de confuzie.
  • Transpirație excesivă (hiperhidroză).
  • Palpitații cardiace.
  • Greață.
  • Scurtarea respirației (dispnee).
  • Tremurături sau agitație.
  • Dureri de stomac sau indigestie (dispepsie).

Simptomele psihologice ale alektorofobiei pot include:

  • Evitarea găinilor sau a imaginilor cu acestea.
  • Teama de gândul de a vedea sau interacționa cu o găină.
  • Sentimentul de vinovăție sau rușine cu privire la frica de găini.

Copiii care au o frică de găini, cloști sau cocoși pot, de asemenea:

  • Să se agațe de părinți.
  • Să plângă incontrolabil.
  • Să aibă crize de furie.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticată alektorofobia?

Medicul specialist te poate pune întrebări pentru a determina dacă frica pe care o resimți în preajma găinilor este o fobie specifică. Uneori, simptomele fizice se pot referi la o afecțiune de anxietate diferită.

Medicul specialist te poate întreba dacă experimentezi:

  • Evitarea extremă de a vedea sau chiar de a te gândi la găini.
  • Frică sau anxietate care durează șase luni sau mai mult.
  • Sentimente de panică care sunt extreme în comparație cu amenințarea reală pe care o poate reprezenta o găină sau altă pasăre.
  • Spaimă sau panică imediată la gândul de a vedea o găină.
  • Simptome care interferează cu rutina ta zilnică sau cu funcționarea ta obișnuită.
  • Anxietate crescândă când știi că s-ar putea să vezi o găină.

Management și Tratament

Cum este tratată alektorofobia?

Tratamentul alektorofobiei implică adesea o combinație de abordări. Obiectivul general este de a te ajuta să trăiești o viață de o calitate superioară, fără perturbări. Medicul specialist îți poate recomanda:

  • Terapia prin expunere este adesea primul tratament pentru o fobie specifică. Înveți să gestionezi anxietatea sau frica prin introducerea treptată a fricii specifice în viața ta. De exemplu, poți exersa să te uiți la imagini cu găini, să vizionezi videoclipuri sau să te gândești la găini. Terapia prin expunere ameliorează simptomele pentru majoritatea persoanelor care o fac cu credință. Este adesea singurul tratament de care au nevoie oamenii pentru fobii specifice.
  • Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) implică discuții cu un terapeut despre simptomele tale. Înveți să identifici gândurile care pot fi înfricoșătoare și te antrenezi să înlocuiești acele gânduri cu unele mai raționale. Poți face TCC ca tratament de sine stătător sau cu terapia prin expunere.
  • Medicamentele sunt un tratament mai puțin frecvent pentru fobii, dar te pot ajuta să treci printr-o situație sau un eveniment în care știi că vei vedea găini.

Cum pot depăși frica de găini?

Multe persoane au simptome mai puține și mai rare cu un tratament adecvat. Unele persoane pot depăși frica de găini, în timp ce altele pot avea de-a face cu simptome pe termen lung.

Când interacționezi cu o găină sau ești expus la ea, poți reduce simptomele anxietății prin:

  • Efectuarea de exerciții aerobice, cum ar fi alergarea pe loc sau sărituri.
  • Respirația intenționată, cum ar fi numărarea până la patru la fiecare inspirație și expirație.
  • Meditația sau practicarea imagisticii ghidate.

Prevenție

Cum pot preveni alektorofobia?

Nu există o modalitate garantată de a preveni fobiile specifice. Poți reduce intensitatea sau frecvența simptomelor trăind un stil de viață sănătos. Poți:

  • Să ai o dietă bogată în proteine slabe, cereale integrale, fructe, legume și grăsimi sănătoase.
  • Să faci exerciții fizice cel puțin 150 de minute pe săptămână.
  • Să previi deshidratarea bând multă apă și limitând cofeina și alcoolul.
  • Să dormi minimum șapte până la opt ore în fiecare noapte.
  • Să vorbești des cu cei dragi pentru a reduce riscul de izolare socială.

Evoluție / Prognoză

Există efecte pe termen lung ale alektorofobiei?

Din fericire, majoritatea oamenilor experimentează o îmbunătățire a simptomelor cu tratament. Alektorofobia netratată îți poate crește riscul de:

  • Tulburări de dispoziție, cum ar fi depresia sau anxietatea.
  • Izolare socială.
  • Tulburări de consum de substanțe, inclusiv probleme cu alcoolul sau drogurile.

Trăind cu

Ce altceva ar trebui să întreb medicul meu?

Poți, de asemenea, să întrebi medicul specialist:

  • Care este cea mai probabilă cauză a fricii de găini?
  • Există tehnici pe care le pot folosi pentru a mă calma când văd o găină?
  • Când mă pot aștepta ca simptomele să se îmbunătățească?
  • Va dispărea vreodată complet frica de găini?

Alektorofobia este o teamă intensă de găini, cocoși sau cloști. Este un tip de fobie specifică. Persoanele cu alektorofobie recunosc adesea că teama intensă nu este proporțională cu amenințarea reală a găinilor. Totuși, este dificil de controlat simptomele. Tratamentul poate include terapia prin expunere, terapia cognitiv-comportamentală sau medicamente. Unele persoane depășesc frica de găini, în timp ce altele pot gestiona simptomele pe termen lung.

Întrebări frecvente

Î: Alektorofobia este o boală gravă?

R: Alektorofobia, ca orice fobie, poate afecta semnificativ calitatea vieții unei persoane, ducând la anxietate, izolare socială și alte probleme de sănătate mintală. Este important să solicitați ajutor specializat.

Î: Pot să mă vindec singur de alektorofobie?

R: Deși unele tehnici de auto-ajutor, cum ar fi respirația profundă și meditația, pot ajuta la gestionarea simptomelor, terapia profesională, cum ar fi terapia prin expunere sau TCC, este adesea necesară pentru a depăși complet fobia.

Î: Ce se întâmplă dacă nu tratez alektorofobia?

R: Alektorofobia netratată poate duce la probleme pe termen lung, cum ar fi tulburări de anxietate, depresie, izolare socială și abuz de substanțe.

Notă importantă: Informațiile prezentate aici au scop informativ și nu înlocuiesc sfatul medicului specialist. Dacă suspectați că suferiți de alektorofobie, este esențial să consultați un medic specialist pentru evaluare și tratament adecvat.

Articole similare

Amiloidoza AA

Amiloidoza AA, sau amiloidoza secundară, este un tip de amiloidoză, o afecțiune rară. Această afecțiune apare atunci când proteinele din corp suferă mutații, își schimbă forma și se acumulează pe organe și țesuturi. Amiloidoza AA apare din cauza unei afecțiuni sau boli inflamatorii cronice. Furnizorii de servicii medicale tratează amiloidoza AA prin controlul bolii sau afecțiunii de bază.

Abcesul Abdominal

Un abces abdominal este o pungă de puroi și lichid infectat în abdomen. Infecțiile bacteriene sunt cauza cea mai frecventă. Medicii specialiști tratează abcesele abdominale cu antibiotice și prin drenarea abceselor. Fără tratament, un abces abdominal poate duce la afecțiuni care pun viața în pericol, cum ar fi sepsisul și insuficiența organelor.

Aderențe Abdominale

Aderențele abdominale sunt benzi de țesut cicatricial care se formează între țesuturile și organele abdominale. Așa cum sugerează și numele, țesutul poate face ca organele să „adere” sau să se lipească unele de altele. Aderențele se formează frecvent după o intervenție chirurgicală abdominală. De obicei, nu aveți nevoie de tratament decât dacă acestea cauzează o complicație, cum ar fi o obstrucție a intestinului subțire.

Anevrismele Aortei Abdominale

Un anevrism al aortei abdominale (AAA) este o umflătură în porțiunea aortei care traversează abdomenul. De obicei, nu provoacă simptome, dar unele persoane pot avea dureri profunde în partea inferioară a spatelui sau o senzație pulsatilă în abdomen. Vârsta înaintată și consumul de tutun sunt factori de risc importanți. Intervenția chirurgicală poate fi necesară dacă anevrismul este mare și prezintă risc de ruptură.

Sindromul de Compartiment Abdominal

Sindromul de compartiment abdominal este o urgență medicală care poate apărea la persoanele grav bolnave, cum ar fi cele din secția de terapie intensivă. Sângerarea sau umflarea în abdomen determină o presiune periculoasă, care duce la disfuncția organelor. Sindromul de compartiment abdominal pune viața în pericol. Diagnosticul și tratamentul precoce sunt esențiale.

Epilepsia Abdominală

Epilepsia abdominală provoacă simptome care afectează abdomenul și creierul dumneavoastră. Puteți avea dureri abdominale, greață și vărsături, pe lângă crizele epileptice. Un medic specialist vă poate ajuta să gestionați această afecțiune, adesea cu medicamente anticonvulsivante.

Masă Abdominală

O masă abdominală este o creștere sau o zonă de umflătură în abdomen. Multe mase abdominale sunt benigne (necanceroase), dar unele sunt maligne (canceroase). Diverse afecțiuni pot cauza mase abdominale, inclusiv boala Crohn, o splină mărită și anumite tipuri de cancer. Tratamentul depinde de cauză, dar poate include medicamente sau intervenție chirurgicală.

Migrena Abdominală

Migrena abdominală este o afecțiune care cauzează episoade de durere abdominală (de burtă) moderată până la severă, care durează de la o oră până la 72 de ore. Afecțiunea este legată de migrena cu cefalee, dar nu provoacă dureri de cap. Copiii sunt cei mai predispuși să aibă migrenă abdominală.

Întindere Musculară Abdominală

O întindere musculară abdominală, sau o „ruptură” musculară abdominală, este adesea o leziune cauzată de suprasolicitare. Apare atunci când mușchii din abdomen se întind sau se rup. Jucătorii de fotbal și de tenis sunt predispuși la această leziune. Dar oricine poate suferi o întindere a mușchilor abdominali. Întinderile musculare se ameliorează în timp cu repaus. Exercițiile de întărire a zonei centrale a corpului pot ajuta la prevenirea rupturilor musculare.