Agenezia Vaginală
Agenezia vaginală este o anomalie congenitală (defect din naștere). Apare atunci când vagina unui făt nu se dezvoltă corespunzător în uter. Unii bebeluși pot avea și anomalii ale altor organe reproductive, precum și ale rinichilor, coloanei vertebrale, brațelor sau picioarelor. Tratamentul, cum ar fi intervenția chirurgicală și utilizarea dilatatoarelor vaginale, pot crea o deschidere vaginală și un canal vaginal.
Agenezia Vaginală
Prezentare generală
Ce este agenezia vaginală?
Agenezia vaginală este o anomalie congenitală (defect din naștere). Apare atunci când vagina unui făt nu se dezvoltă corespunzător în uter. Este posibil ca unei persoane să-i lipsească în totalitate sau parțial vagina. Deși afecțiunea este prezentă la naștere, este posibil să nu fie diagnosticată decât mai târziu în viață. Organele genitale externe apar adesea normale, astfel încât femeile nu află că au această afecțiune decât în adolescență. Devine evident atunci când nu încep menstruația lunară (menstruația).
Agenezia vaginală poate apărea împreună cu alte anomalii ale sistemului reproducător. Unele persoane pot să nu aibă un uter complet dezvoltat (organul în care crește un făt) sau trompe uterine (care transportă ovulele la uter). Pot apărea și probleme cu rinichii sau coloana vertebrală.
Furnizorii de servicii medicale tratează agenezia vaginală cu dispozitive medicale care dilată treptat canalul vaginal. Uneori, este nevoie de o intervenție chirurgicală pentru a crea o deschidere vaginală. În funcție de organele reproductive pe care le afectează afecțiunea, este posibil să nu se poată duce o sarcină la termen. Dar, cu tratament, multe femei cu această afecțiune duc o viață sănătoasă și se bucură de o viață sexuală normală.
Cât de frecventă este agenezia vaginală?
Această afecțiune afectează aproximativ 1 din 5.000 de femei. Aproximativ o treime dintre femeile cu agenezie vaginală au și probleme cu rinichii. În aproximativ 12% din cazuri, femeile cu această afecțiune au, de asemenea, probleme care afectează coloana vertebrală, coastele sau oasele brațelor și picioarelor.
Simptome și cauze
Ce cauzează agenezia vaginală?
Furnizorii de servicii medicale nu știu ce cauzează această afecțiune. Se întâmplă în timp ce un făt crește în uter. La un moment dat în primele 20 de săptămâni de dezvoltare fetală, sistemul reproducător feminin nu se dezvoltă așa cum ar trebui. Pot exista anomalii la nivelul vaginului, uterului, trompelor uterine sau al colului uterin (partea inferioară a uterului).
Aceste anomalii pot rezulta din factori de mediu, cum ar fi expunerea la o substanță toxică în timpul sarcinii. Sau, pot rezulta din genetică. Este posibil să se moștenească unele dintre afecțiunile asociate cu agenezia vaginală.
Agenezia vaginală poate fi un semn al (sau poate apărea împreună cu) mai multe afecțiuni, inclusiv diverse tulburări de diferențiere sexuală (TDS). Acestea includ:
- Sindromul Mayer-Rokitansky-Küster-Hauser (MRKH), o tulburare rară care provoacă anomalii ale organelor reproductive. Sindromul MRKH este cea mai frecventă tulburare asociată cu agenezia vaginală. Sindromul face ca vaginul și uterul să se dezvolte anormal sau să nu se dezvolte deloc. În funcție de tipul și severitatea sindromului, pot exista și alte anomalii la nivelul colului uterin, coloanei vertebrale și membrelor. Pot apărea, de asemenea, probleme de auz și anomalii cardiace și renale.
- Sindromul de insensibilitate la androgeni (SIA), o afecțiune moștenită în care un bebeluș nu dezvoltă uter, col uterin, trompe uterine și o parte a vaginului. În unele cazuri, vaginul poate să nu fie deloc prezent.
Care sunt simptomele ageneziei vaginale?
Semnele acestei afecțiuni includ:
- Amenoree, absența menstruației lunare până la vârsta de 15 ani.
- Criptomenoree, atunci când sângele menstrual se acumulează în interiorul corpului, deoarece nu există nicio modalitate de a ieși din corp. Această acumulare poate provoca crampe și dureri abdominale.
- Adâncitură sau gropiță unde ar trebui să fie deschiderea vaginală.
- Durere în timpul sexului, care poate apărea atunci când vaginul este prea scurt.
Diagnostic și teste
Cum este diagnosticată agenezia vaginală?
Uneori, furnizorii diagnostichează această afecțiune în timpul copilăriei. Dar, de cele mai multe ori, furnizorii diagnostichează afecțiunea în timpul adolescenței. Multe persoane cu această afecțiune descoperă că o au atunci când se prezintă la medic deoarece nu au început să aibă menstruație lunară până la vârsta de 15 ani.
Pentru a diagnostica agenezia vaginală, medicul dumneavoastră (sau medicul copilului dumneavoastră) va efectua:
- Un examen fizic al zonei vaginale și anale.
- Ecografie, pentru a vedea imagini ale vaginului și pelvisului.
- RMN, un studiu imagistic care arată imagini detaliate ale vaginului și ale organelor reproductive.
Medicul dumneavoastră poate recomanda, de asemenea, un test de sânge pentru a căuta anomalii cromozomiale. Un test de sânge ADN poate confirma un diagnostic de tulburare genetică, cum ar fi sindromul MRKH, care este uneori asociat cu agenezia vaginală.
Management și tratament
Agenezia vaginală poate fi corectată?
Sunt disponibile tratamente pentru a ajuta cu această afecțiune. Discutați cu medicul dumneavoastră sau cu medicul pediatru al copilului dumneavoastră despre momentul potrivit pentru a începe tratamentul. Unele persoane încep tratamentul în timpul copilăriei. Alții așteaptă până la pubertate sau mai târziu în viață, când încep să facă sex. Această alegere este foarte personală.
Tratamentul pentru agenezia vaginală include:
- Autodilatarea vaginului: Dacă aveți o deschidere vaginală sau o gropiță unde ar trebui să fie deschiderea, medicul dumneavoastră vă poate recomanda să folosiți un dilatator pentru a crea un vagin. Folosiți un tub mic pentru a face o deschidere și creșteți treptat dimensiunea în fiecare zi. Acest lucru durează de obicei aproximativ 20 de minute pe zi. Dilatarea se poate simți inconfortabil, dar nu ar trebui să doară. Poate doriți să creșteți dimensiunea dilatatorului după o baie, când pielea este moale și mai predispusă la întindere.
- Chirurgie: Medicul dumneavoastră poate recomanda o procedură numită vaginoplastie pentru a construi un canal vaginal. Tehnica pe care o folosește medicul dumneavoastră va depinde de anatomia dumneavoastră și de alți câțiva factori. Furnizorii pot crea un vagin prin plasarea unui dispozitiv de tracțiune pe vaginul absent, folosind o grefă de piele sau pielea din interiorul obrazului sau o porțiune a intestinului (intestin).
După operație, medicul dumneavoastră introduce un insert în vagin pentru a-i menține forma. Discutați cu medicul dumneavoastră despre momentul în care puteți scoate insertul.
Cât timp durează recuperarea după acest tratament?
Dacă aveți o intervenție chirurgicală, întrebați medicul dumneavoastră la ce vă puteți aștepta în timpul recuperării. Este posibil să trebuiască să stați jos timp de aproximativ o săptămână. Medicul dumneavoastră vă poate recomanda să lăsați un dilatator în interiorul vaginului timp de câteva luni. Puteți scoate dilatatorul pentru a face sex, a merge la baie sau a face un duș.
Pot face sex cu agenezie vaginală?
Întrebați medicul dumneavoastră când puteți face sex în siguranță după tratamentul pentru agenezia vaginală. De obicei, puteți începe să faceți sex la aproximativ o lună după operație, dar timpul de recuperare al fiecăruia este diferit. Veți avea nevoie de lubrifiere artificială pentru a face sexul confortabil la început.
După tratament, mulți oameni au o viață sexuală satisfăcătoare. Partenerul dumneavoastră poate să nici nu observe că ați avut agenezie vaginală sau că ați primit tratament pentru această afecțiune.
Pot avea copii după tratamentul pentru agenezia vaginală?
Întrebați medicul dumneavoastră dacă puteți duce o sarcină la termen după tratament. Dacă uterul, trompele uterine și colul uterin s-au dezvoltat normal, este posibil să puteți avea totuși copii.
Dacă nu aveți uter (sau dacă este prea mic), este posibil să nu puteți duce o sarcină la termen (infertilitate de factor uterin). Dar este posibil să puteți avea un copil cu o mamă surogat folosind propriile ovule. Medicul dumneavoastră vă poate trimite la un specialist în fertilitate pentru a discuta despre opțiunile dumneavoastră.
Prevenție
Cum pot preveni agenezia vaginală?
Agenezia vaginală este o anomalie congenitală (defect din naștere). Asta înseamnă că este prezentă la naștere și se întâmplă în timp ce un bebeluș crește în uter, așa că nu există nicio modalitate de a o preveni.
Cum știu dacă sunt expusă riscului de a avea un copil cu agenezie vaginală?
Dacă aveți antecedente familiale de tulburări de diferențiere sexuală, discutați cu medicul dumneavoastră înainte de a întemeia o familie. Puteți alege să discutați cu un consilier genetic înainte de a rămâne gravidă pentru a evalua riscul de a transmite o afecțiune moștenită copilului dumneavoastră.
Perspectivă / Prognoză
La ce mă pot aștepta dacă am agenezie vaginală?
Perspectivele dumneavoastră depind de mulți factori. Acestea includ tratamentul pe care l-ați primit și care dintre organele dumneavoastră reproductive a fost afectat de afecțiune. Cu tratament, mulți oameni au o viață sexuală satisfăcătoare.
Unele persoane dezvoltă stenoză vaginală (scăderea dimensiunii canalului vaginal) după o vaginoplastie. Uneori, poate fi necesar să continuați să utilizați un dilatator sau să faceți o altă intervenție chirurgicală.
Viața cu
Când ar trebui să mă prezint la medic?
Dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră nu ați început să menstruați până la vârsta de 15 ani, sunați-vă medicul. Este important să obțineți o evaluare completă și un examen fizic. Consultați-vă imediat medicul dacă aveți și dureri abdominale sau crampe. Dacă observați anomalii în zona vaginală, consultați-vă medicul pentru un examen.
Ce ar trebui să-l mai întreb pe medicul meu despre agenezia vaginală?
Pentru a înțelege această afecțiune, poate doriți să întrebați:
- Care este cel mai potrivit tratament pentru mine?
- Mă puteți pune în legătură cu un grup de sprijin pentru persoanele cu această afecțiune?
- Când pot reveni la activitățile mele obișnuite după tratament?
- Când pot face sex după tratament?
- Care sunt riscurile de a avea un copil cu această afecțiune dacă agenezia vaginală este ereditară în familia mea?
Întrebări frecvente
- Pot rămâne însărcinată dacă am agenezie vaginală? Depinde de dezvoltarea uterului, trompelor și colului uterin. Dacă acestea sunt normale, sarcina poate fi posibilă.
- Există vreo modalitate de a preveni agenezia vaginală? Fiind o afecțiune congenitală, nu există măsuri preventive specifice.
- Este agenezia vaginală o afecțiune ereditară? Uneori, poate fi asociată cu sindroame genetice.
Este important să discutați cu un medic specialist pentru a obține informații personalizate și un plan de tratament adecvat.
Vezi specialitati
Medici specialiști
Articole similare
Sindromul Mayer-Rokitansky-Küster-Hauser
Sindromul Mayer-Rokitansky-Küster-Hauser (sindromul MRKH) este o afecțiune congenitală care face ca un bebeluș de sex feminin să se nască cu un uter și/sau vagin subdezvoltat sau absent.
Uterus Didelphys
Uterus didelphys este o afecțiune congenitală rară în care o persoană se naște cu două utere. Este denumită frecvent uter dublu. Poate cauza complicații în timpul sarcinii și menstruație dureroasă. Unele persoane apelează la chirurgie pentru a trata uterul didelphys, dar majoritatea cazurilor nu necesită tratament.
Amenoreea
Amenoreea înseamnă absența uneia sau mai multor menstruații. Consultați-vă cu medicul dumneavoastră dacă aveți peste 15 ani și nu ați avut prima menstruație (amenoree primară) sau dacă ați absentat menstruația timp de trei luni sau mai mult (amenoree secundară). Amenoreea este adesea un semn al unei afecțiuni tratabile. Cu tratament, ciclul menstrual regulat va reveni de obicei.
Himen Cribriform
Himenul cribriform este o variantă a himenului caracterizată prin prezența mai multor orificii mici în loc de unul singur, mai mare. Această condiție poate interfera cu fluxul menstrual, actul sexual și utilizarea tampoanelor. Uneori, himenul cribriform se remite spontan. O intervenție chirurgicală minoră, numită himenectomie, poate rezolva această problemă.
Sindromul Fitz-Hugh-Curtis
Sindromul Fitz-Hugh-Curtis (SFHC) apare atunci când țesutul din jurul ficatului (capsula hepatică) este inflamat. Este o afecțiune rară care provoacă durere sub coaste, în partea dreaptă. Persoanele afectate au, de obicei, o altă afecțiune numită boală inflamatorie pelvină (BIP).
Hidrosalpinx
Hidrosalpinxul este blocajul cu lichid în trompele uterine, care poate îngreuna apariția unei sarcini. Deteriorarea trompelor uterine, cel mai adesea cauzată de o infecție netratată, poate provoca un hidrosalpinx. Tratamentele includ drenarea și repararea trompelor sau îndepărtarea acestora (salpingectomie). Multe persoane și cupluri care doresc un copil optează pentru FIV după tratarea unui hidrosalpinx.
Chistul Paraovarian
Un chist paraovarian este un sac plin cu lichid care se formează lângă ovare sau trompele uterine. Este posibil să aflați că aveți unul în timpul unei ecografii. De obicei, sunt inofensive și nu necesită tratament decât dacă se măresc, se răsucesc sau se sparg.
Sindromul Ovarelor Polichistice (SOPC)
Sindromul ovarelor polichistice (SOPC) este o afecțiune frecventă care afectează hormonii. Provoacă menstruații neregulate, creștere excesivă a părului, acnee și infertilitate. Tratamentul pentru SOPC depinde de dorința de a rămâne însărcinată. Persoanele cu SOPC pot prezenta un risc mai mare de a dezvolta anumite afecțiuni, cum ar fi diabetul și hipertensiunea arterială.
Menstruația Retrogradă
Menstruația retrogradă apare atunci când fluxul menstrual se deplasează ascendent prin trompele uterine și în pelvis, în loc să se elimine prin vagin. Este un aspect normal al menstruației, dar poate duce la afecțiuni precum endometrioza.