Afect Pseudobulbar (APB)

Prezentare Generală

Ce este afectul pseudobulbar (APB)?

Afectul pseudobulbar (APB) este o afecțiune neurologică ce cauzează izbucniri necontrolate sau inadecvate de râs sau plâns. Aceste episoade nu corespund stării dumneavoastră emoționale interne. APB se dezvoltă ca rezultat al unei leziuni cerebrale sau al unei afecțiuni neurologice subiacente, cum ar fi scleroza laterală amiotrofică (SLA).

Deși episoadele de râs sau plâns pot părea potrivite pentru evenimentul declanșator (cum ar fi văzul sau auzul a ceva amuzant sau trist), ele tind să fie mai greu de reținut. De asemenea, pot fi mai intense și pot dura mai mult decât v-ați aștepta în mod obișnuit.

APB poate fi numit sub mai multe alte denumiri, inclusiv:

• Labilitate emoțională.
• Râs și plâns patologic.
• Tulburare de exprimare emoțională involuntară.
• Râs sau plâns compulsiv.
• Incontinență emoțională.

APB poate avea un impact substanțial asupra vieții dumneavoastră și a vieții membrilor familiei dumneavoastră și a persoanelor care vă îngrijesc. Poate provoca jenă și anxietate, ducând la izolare și retragere socială.

Cât de frecvent este afectul pseudobulbar?

Cercetătorii estimează că între 2 milioane și 7 milioane de persoane din Statele Unite au APB. Această gamă este largă, deoarece APB poate varia în severitate și este adesea diagnosticat greșit.

Pe cine afectează APB?

Afectul pseudobulbar (APB) afectează copiii și adulții care au o afecțiune neurologică subiacentă.

Studiile estimează că APB afectează:

• Până la 50% dintre persoanele cu scleroză laterală amiotrofică (SLA).
• Până la 48% dintre persoanele cu leziuni cerebrale traumatice.
• Până la 46% dintre persoanele cu scleroză multiplă (SM).

Este afectul pseudobulbar o boală mintală?

Unele persoane consideră APB o tulburare psihiatrică (boală mintală), deoarece modificările emoționale observabile (râsul sau plânsul) sunt asociate cu starea de spirit. Cu toate acestea, deoarece APB rezultă din circuite neurologice deteriorate din creier, APB este cel mai bine clasificat ca sindrom neuropsihiatric. Cu alte cuvinte, APB este o afecțiune cerebrală însoțită de o expresie emoțională disfuncțională.

Simptome și Cauze

Care sunt simptomele afectului pseudobulbar (APB)?

Este important să cunoașteți diferența dintre starea de spirit și afect atunci când înțelegeți APB. Starea de spirit este experiența dumneavoastră subiectivă a unei emoții. Sunt sentimentele dumneavoastră interioare, cum ar fi tristețea, furia sau fericirea. Afectul este afișarea vizibilă a emoției pe care alții o pot vedea, cum ar fi zâmbitul, râsul sau plânsul.

Pe baza acestui lucru, principalul simptom al afectului pseudobulbar este afectul - adesea plânsul sau râsul - care nu se potrivește cu starea dumneavoastră de spirit sau cu intensitatea stării dumneavoastră de spirit.

Râsul și/sau plânsul pot:

• Fi imprevizibile, bruște și involuntare.
• Fi disproporționate față de declanșator.
• Se pot întâmpla fără un motiv aparent.

Pot apărea, de asemenea, izbucniri involuntare de furie sau frustrare.

Deoarece APB este adesea asociat cu afecțiuni neurologice subiacente, cum ar fi o leziune cerebrală sau SLA, persoanele cu APB vor avea probabil alte simptome care corespund cu afecțiunea subiacentă.

Ce cauzează afectul pseudobulbar (APB)?

Cercetătorii nu cunosc cauza exactă a afectului pseudobulbar. Ei cred că se întâmplă ca urmare a perturbării căilor neurologice din creierul dumneavoastră care reglează exprimarea emoțională.

Mai multe afecțiuni neurologice pot provoca această perturbare și sunt asociate cu APB, inclusiv:

• Leziuni cerebrale traumatice.
• Scleroză laterală amiotrofică (SLA), cunoscută și sub numele de boala Lou Gehrig.
• Scleroză multiplă (SM).
• Boala Alzheimer și alte forme de demență.
• Accident vascular cerebral.
• Boala Parkinson.
• Tumori cerebrale.
• Epilepsie.
• Boala Wilson.

Ce parte a creierului afectează APB?

APB afectează probabil diverse regiuni ale creierului de-a lungul unei căi cerebro-ponto-cerebeloase.

O parte a acestei căi include cerebelul dumneavoastră, care joacă un rol cheie în monitorizarea răspunsurilor emoționale și asigurarea faptului că acestea sunt adecvate situației sociale. Întreruperea căilor neuronale (nervoase) de la anumite zone ale creierului dumneavoastră către cerebel poate duce la o pierdere sau lipsă de control asupra expresiei emoționale.

Următorii neurotransmițători pot juca, de asemenea, un rol în APB:

• Serotonina.
• Norepinefrina.
• Dopamina.
• Glutamat.
• Acetilcolina.

Diagnostic și Teste

Cum este diagnosticat afectul pseudobulbar?

Afectul pseudobulbar (APB) poate fi dificil de diagnosticat. Medicii specialiști îl diagnostichează adesea greșit ca o tulburare de dispoziție - în special depresia sau tulburarea bipolară.

În prezent, nu există un test definitiv pentru a diagnostica APB. Medicii specialiști bazează un diagnostic pe o înțelegere aprofundată a:

• Simptomelor dumneavoastră.
• Istoricului medical, în special a afecțiunilor neurologice.
• Istoricului de sănătate mintală.
• Rezultatelor examenului fizic.

De ce este afectul pseudobulbar diagnosticat greșit ca depresie?

Afectul pseudobulbar (APB) tinde să fie diagnosticat greșit ca un tip de tulburare de dispoziție, în special depresia.

Acest lucru se întâmplă adesea atunci când plânsul este afectul pe care îl experimentați mai frecvent în APB. Persoanele cu APB pot avea, de asemenea, depresie, fie din alte cauze, fie ca urmare a APB. Cu toate acestea, comparativ cu depresia, APB duce la episoade de plâns care:

• Sunt mai explozive la debut.
• Sunt de durată mai scurtă.
• De obicei, nu sunt asociate cu o tristețe interioară de lungă durată.

Chiar dacă persoanele cu depresie au o dispoziție persistentă de tristețe, ele nu tind să aibă episoade frecvente de plâns. Dacă au, ele durează mult mai mult decât episoadele APB. În plus, alte simptome ale depresiei, cum ar fi tulburările de somn sau modificările alimentare, nu apar în APB.

Management și Tratament

Cum este tratat afectul pseudobulbar?

Nu există un tratament curativ pentru afectul pseudobulbar (APB), dar anumite medicamente pot ajuta la gestionarea acestuia. Scopul tratamentului este de a reduce frecvența și severitatea episoadelor de râs sau plâns.

Medicamentele pe care medicii specialiști le prescriu pentru APB includ:

• O combinație de dextrometorfan (un antitusiv) și o doză foarte mică de sulfat de chinidină (un medicament utilizat în trecut pentru a trata aritmiile cardiace) este prima formulă medicamentoasă dezvoltată special pentru a trata APB.
• Antidepresive: Antidepresivele triciclice, inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) și inhibitorii recaptării norepinefrinei/serotoninei pot ajuta la gestionarea simptomelor APB. Dozele sunt, de obicei, mai mici decât dozele necesare pentru a trata depresia.

Toate medicamentele au posibile efecte secundare. Veți colabora cu un medic specialist pentru a determina cel mai bun plan de tratament pentru dumneavoastră.

Prevenție

Pot preveni afectul pseudobulbar?

Deoarece afectul pseudobulbar rezultă din leziuni cerebrale și afecțiuni neurologice, nu puteți face nimic pentru a preveni dezvoltarea acestuia.

Perspectivă / Prognoză

Care este prognoza pentru afectul pseudobulbar (APB)?

Prognoza (perspectiva) pentru APB variază.

Lăsate nedepistate și netratate, persoanele cu APB prezintă un risc crescut de:

• Depresie.
• Anxietate.
• Interacțiune socială afectată.
• Calitate scăzută a vieții.

Medicamentele pot ajuta la gestionarea simptomelor. Poate fi dificil să primiți un diagnostic și un tratament, dar este important să continuați să pledați pentru dumneavoastră. Medicii specialiști care pot ști mai multe despre această afecțiune includ neuropsihologii, neurologii și psihiatrii.

Cât durează afectul pseudobulbar?

Afectul pseudobulbar este de obicei cronic (pe tot parcursul vieții), deoarece afecțiunile subiacente care îl cauzează sunt adesea cronice, cum ar fi scleroza multiplă sau boala Alzheimer.

Cum Să Trăiești Cu

Cum pot face față faptului că am APB?

Câteva sfaturi pentru a face față APB și pentru a gestiona potențial mai bine episoadele de râs sau plâns includ:

• Respirați încet și adânc până când episodul se potolește.
• Gândiți-vă sau concentrați-vă asupra altceva în timpul unui episod.
• Relaxați-vă umerii și mușchii faciali pentru a reduce tensiunea.
• Schimbați poziția corpului, dacă este posibil.
• Spuneți altor persoane despre afecțiunea dumneavoastră, astfel încât să știe la ce să se aștepte.
• Consultați un specialist în sănătate mintală dacă APB interferează cu sănătatea dumneavoastră mintală.

Când Ar Trebui Să Vă Consultați Cu Medicul Specialist?

Dacă aveți APB și tratamentul dumneavoastră nu funcționează sau aveți efecte secundare neplăcute, discutați cu medicul dumneavoastră specialist despre o nouă strategie de tratament.

Întrebări frecvente

• APB se poate vindeca? Nu, nu există un tratament curativ pentru APB, dar există tratamente medicamentoase care pot reduce frecvența și severitatea episoadelor.
• APB este o boală psihică? Deși are manifestări emoționale, APB este considerat o afecțiune neurologică cauzată de deteriorarea căilor cerebrale.
• Ce specialiști mă pot ajuta cu APB? Neurologii, psihiatrii și neuropsihologii sunt specialiști care pot diagnostica și trata APB.

Rețineți că aceste informații sunt doar orientative și este esențial să consultați un medic specialist pentru un diagnostic precis și un plan de tratament adecvat.