Afecțiuni Esofagiene

Prezentare generală

Ce sunt afecțiunile esofagiene?

Afecțiunile esofagiene sunt un ansamblu de condiții care afectează modul în care funcționează esofagul. Esofagul – sau tubul digestiv – este partea sistemului digestiv care ajută alimentele să călătorească de la gură la stomac.

Diferite boli pot afecta esofagul, provocând disfagie sau dificultăți la înghițire. Cea mai frecventă afecțiune esofagiană este boala de reflux gastroesofagian (BRGE). BRGE este afecțiunea în care acidul gastric în exces se deplasează înapoi în esofag (reflux acid), provocând inflamație.

Tipuri de afecțiuni esofagiene

Tipurile de afecțiuni esofagiene includ:

• BRGE (Boala de Reflux Gastroesofagian): Cea mai frecventă afecțiune esofagiană apare atunci când sfincterul esofagian inferior nu se închide corect. Ca urmare, acidul și conținutul stomacului curg înapoi în esofag.

• Achalazia: Sfincterul esofagian inferior nu se deschide sau nu se relaxează, împiedicând alimentele să ajungă în stomac. Experții cred că achalazia poate fi o boală autoimună, dar cauza exactă este necunoscută. Ceva deteriorează nervii care controlează mușchii din esofag.

• Esofagul Barrett: La persoanele cu reflux acid cronic, netratat, mucoasa părții inferioare a esofagului începe să arate ca mucoasa stomacului, iar celulele încep să semene cu celulele intestinale. Aceste modificări au loc acolo unde se întâlnesc esofagul și stomacul. Această afecțiune este asociată cu un risc mai mare de cancer esofagian.

• Esofagita eozinofilică: Globulele albe numite eozinofile devin supraabundente în esofag. Rezultatul este inflamația sau umflarea mucoasei esofagiene (esofagită). Această afecțiune este mai frecventă la pacienții cu alergii multiple.

• Cancer esofagian: Există două tipuri de cancer esofagian: carcinomul cu celule scuamoase și adenocarcinomul. În general, fumatul, radiațiile și infecția cu HPV cresc riscul de carcinom scuamos esofagian, în timp ce fumatul și refluxul acid cresc riscul de adenocarcinom.

• Diverticul esofagian: Apare o pungă într-un punct slab al esofagului. Persoanele cu achalazie sunt mai predispuse la dezvoltarea diverticulelor.

• Spasme esofagiene: Apar spasme musculare anormale (contracții) în esofag. Această afecțiune rară și dureroasă împiedică alimentele să ajungă în stomac.

• Stricturi esofagiene: Esofagul devine prea îngust. Alimentele și lichidele trec încet către stomac.

• Hernii hiatale: Partea superioară a stomacului iese printr-o deschidere din diafragmă și se află în piept. Această afecțiune duce la un reflux acid mai accentuat.

Simptome și Cauze

Care sunt factorii de risc pentru afecțiunile esofagiene?

Factorii care cresc șansele de a dezvolta o afecțiune esofagiană includ:

• Consumul de alcool.
• Greutate suplimentară din cauza obezității sau a sarcinii.
• Medicamente, inclusiv anumite antibiotice, antidepresive și analgezice.
• Radioterapie la nivelul gâtului sau al pieptului.
• Fumatul, inclusiv expunerea la fumatul pasiv.

Care sunt simptomele afecțiunilor esofagiene?

Simptomele variază în funcție de tipul de afecțiune esofagiană. Puteți experimenta:

• Durere abdominală, durere în piept sau dureri de spate.
• Tuse cronică sau durere în gât.
• Dificultate la înghițire sau senzația că alimentele sunt blocate în gât.
• Arsuri la stomac (senzație de arsură în piept).
• Răgușeală sau respirație șuierătoare.
• Indigestie (senzație de arsură în stomac).
• Regurgitare (acid gastric sau conținutul stomacului care se întoarce în sus pe esofag până la gură) sau vărsături.
• Pierdere inexplicabilă în greutate.

Diagnostic și Teste

Cum sunt diagnosticate afecțiunile esofagiene?

Medicul specialist vă va evalua simptomele și va efectua un examen fizic. Este posibil să vă palpeze gâtul în timp ce înghițiți.

Testele de diagnostic pentru afecțiunile esofagiene includ:

• Endoscopia superioară examinează partea superioară a tractului digestiv folosind un endoscop lung și subțire. Medicul specialist poate preleva, de asemenea, probe de țesut pentru biopsie și poate căuta semne de inflamație, cancer și alte boli.

• Radiografiile gastrointestinale (înghițire cu bariu) utilizează imagistica pentru a vedea modul în care o soluție lichidă de bariu curge prin esofag și tractul digestiv.

• Manometria esofagiană măsoară cât de bine funcționează mușchii din esofag și sfincterul esofagian inferior în timp ce înghițiți un lichid.

• Testul pH-ului esofagian măsoară cantitatea de acid gastric (nivelul pH-ului) din esofag.

Management și Tratament

Cum sunt tratate afecțiunile esofagiene?

Tratamentele variază în funcție de afecțiune. Acestea pot include:

• Anti-acide, inhibitori ai pompei de protoni și blocante ale receptorilor de histamină (H2) pentru a reduce acidul gastric.
• Dilatare endoscopică pentru a deschide un esofag îngustat sau pentru a relaxa un mușchi sfincter.
• Injecții cu toxină botulinică (Botox®) pentru a opri temporar spasmele esofagiene sau pentru a relaxa mușchiul sfincterului.
• Esofagectomie – intervenție chirurgicală pentru a îndepărta o parte sau întregul esofag bolnav.
• Chirurgia laparoscopică antireflux (fundoplicația Nissen) pentru a trata BRGE sau o hernie hiatală prin întărirea sfincterului esofagian inferior.
• Miotomia Heller și miotomia endoscopică perorală (POEM) tratează achalazia și spasmele esofagiene.

Prevenție

Cum îmi pot reduce riscul de a dezvolta o afecțiune esofagiană?

BRGE sau refluxul acid, pot duce la alte afecțiuni esofagiene mai grave. Puteți lua aceste măsuri pentru a preveni sau reduce BRGE și problemele esofagiene:

• Evitați să mâncați târziu noaptea și lăsați să treacă cel puțin trei ore între masă și culcare.
• Reduceți consumul de alimente picante, grase, pe bază de roșii sau citrice, precum și băuturi cofeinizate și carbogazoase.
• Mâncați mese mai mici pe parcursul zilei, acordați-vă timp când mâncați și opriți-vă din mâncat cu câteva ore înainte de somn.
• Limitați consumul de alcool și solicitați ajutor pentru a renunța la fumat sau a nu mai folosi produse din tutun.
• Ridicați capul patului sau ridicați-vă capul pe o pernă când dormiți.
• Rămâneți activ fizic și mențineți o greutate sănătoasă.

Perspectivă / Prognoză

Care sunt complicațiile afecțiunilor esofagiene?

Fără un tratament adecvat, anumite afecțiuni esofagiene, cum ar fi BRGE și achalazia, vă pot crește riscul de cancer esofagian.

Regurgitarea poate determina pătrunderea alimentelor în trahee (conducta de aer) și plămâni. Această problemă (numită aspirație) poate duce la pneumonie și infecții pulmonare. Problemele de înghițire vă fac, de asemenea, mai predispus la malnutriție și deshidratare.

Care este perspectiva pentru persoanele cu afecțiuni esofagiene?

Multe persoane cu afecțiuni esofagiene obțin ameliorarea simptomelor cu medicamente eliberate fără prescripție medicală sau cu prescripție medicală. Anumite afecțiuni, cum ar fi cancerul esofagian sau achalazia, pot necesita intervenție chirurgicală. Tratamentele combinate cu modificări ale dietei și ale stilului de viață pot ține simptomele sub control.

Viața cu

Ce întrebări ar trebui să-i pun medicului meu?

Poate doriți să întrebați medicul specialist:

• Ce tip de afecțiune esofagiană am?
• Ce a cauzat această afecțiune esofagiană?
• Care este cel mai bun tratament pentru acest tip de afecțiune esofagiană?
• Care sunt riscurile și efectele secundare ale tratamentului?
• Sunt în pericol de alte afecțiuni esofagiene?
• Ce modificări ale dietei sau ale stilului de viață pot face pentru a-mi proteja sănătatea?
• Ar trebui să fiu atent la complicații?

Întrebări frecvente

• Ce pot mânca dacă am BRGE? Evitați alimentele grase, picante, citricele, roșiile, cafeaua și alcoolul. Mâncați mese mici și frecvente.
• Cât de grav este esofagul Barrett? Esofagul Barrett crește riscul de cancer esofagian, dar riscul general este scăzut. Este importantă monitorizarea regulată.
• Când ar trebui să consult un medic pentru dificultăți la înghițire? Dacă aveți dificultăți persistente sau progresive la înghițire, consultați un medic specialist cât mai curând posibil.

Nota generală:

Pentru o evaluare precisă și un plan de tratament personalizat, este esențial să consultați un medic specialist gastroenterolog.