Adenomioza
Adenomioza apare atunci când țesut din mucoasa uterului dumneavoastră crește în peretele uterin. Aceasta poate determina dublarea sau triplarea dimensiunii uterului. Simptomele includ menstruații abundente, crampe și contact sexual dureros. De obicei, este tratată cu medicamente sau chirurgie.
Adenomioza
Adenomioza este afecțiunea în care țesutul care căptușește uterul crește în pereții musculari ai acestuia.
Prezentare generală
Ce este adenomioza?
Adenomioza este atunci când țesut similar cu mucoasa uterului (endometru) începe să crească în peretele muscular al uterului (miometru). Aceasta face ca uterul să se îngroașe și să se mărească – uneori, până la dublu sau triplu față de dimensiunea sa obișnuită. Adenomioza poate provoca menstruații dureroase, sângerări menstruale abundente sau prelungite cu cheaguri și dureri abdominale/pelvine.
Cât de frecventă este adenomioza?
Multe femei nu sunt conștiente că au adenomioză, deoarece nu provoacă întotdeauna simptome. Prevalența exactă a adenomiozei este necunoscută. Cu toate acestea, cercetătorii știu că este mai frecventă la persoanele care:
- Au avut o procedură la nivelul uterului.
- Au peste 40 de ani.
Aproximativ 2% până la 5% dintre adolescentele cu cicluri menstruale sever dureroase au adenomioză.
Simptome și Cauze
Care sunt semnele adenomiozei?
Aproximativ 1 din 3 persoane cu adenomioză nu au semne sau simptome. Unele persoane se confruntă cu:
- Crampe menstruale dureroase (dismenoree).
- Sângerări menstruale abundente (menoragie).
- Menstruație anormală.
- Dureri pelvine cu sau fără crampe severe.
- Contact sexual dureros (dispareunie).
- Infertilitate.
- Uter mărit.
- Balonare sau senzație de plenitudine în abdomen (abdomen de adenomioză).
Ce cauzează adenomioza?
Cercetătorii nu știu de ce unele persoane dezvoltă adenomioză sau ce o cauzează. Cu toate acestea, unele cercetări sugerează că hormonii, genetica, inflamația sau trauma pot contribui la adenomioză.
Care sunt factorii de risc pentru această afecțiune?
Adenomioza apare cel mai frecvent la femeile care:
- Au între 40 și 50 de ani.
- Au născut cel puțin o dată.
- Au avut intervenții chirurgicale uterine anterioare, cum ar fi îndepărtarea fibroamelor uterine sau dilatație și chiuretaj (D&C).
- Au endometrioză.
Cu toate acestea, medicii specialiști diagnostichează adenomioza mai frecvent la persoanele de 30 de ani care au sângerări vaginale anormale sau menstruații dureroase.
Care sunt complicațiile adenomiozei?
Simptomele adenomiozei tind să se agraveze în timp. Sângerările menstruale abundente cauzate de adenomioză cresc riscul de anemie. Anemia apare atunci când corpul dumneavoastră nu are suficiente globule roșii bogate în fier. Anemia vă poate face să vă simțiți obosit sau friguros.
Adenomioza poate deveni canceroasă?
Nu. Adenomioza în sine nu provoacă cancer și nu duce la cancer.
Diagnostic și Teste
Cum este diagnosticată adenomioza?
Medicii specialiști suspectează adesea adenomioza pe baza simptomelor dumneavoastră și a unuia sau mai multora dintre aceste teste:
- Examen pelvin: În timpul unui examen pelvin, medicul specialist poate observa că uterul dumneavoastră a devenit mai mare, mai moale sau este dureros la atingere.
- Ecografie: O ecografie transvaginală utilizează unde sonore pentru a produce imagini ale organelor dumneavoastră pelvine. Aceste imagini pot arăta uneori îngroșarea peretelui uterin.
- Scanări imagistice: Scanările prin rezonanță magnetică (RMN) pot arăta mărirea uterului și îngroșarea anumitor zone ale uterului.
Medicul specialist poate exclude afecțiuni mai grave cu o biopsie. În timpul unei biopsii, medicul specialist colectează țesut și îl testează pentru semne de boli mai grave.
Management și Tratament
Cum este gestionată sau tratată adenomioza?
Deoarece hormonul estrogen promovează creșterea țesutului endometrial, simptomele adenomiozei dispar adesea după menopauză. Între timp, aceste tratamente pot ameliora durerea și pot ajuta la sângerările abundente și alte simptome:
- Medicamente pentru durere: Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene, sau AINS, cum ar fi ibuprofenul sau naproxenul, ameliorează crampele.
- Medicamente hormonale: Anumite medicamente hormonale pot ajuta la menstruație și sângerări anormale. Opțiunile includ pilule contraceptive, injecții cu progesteron și dispozitive intrauterine hormonale (DIU).
- Medicamente non-hormonale: Medicamentele precum acidul tranexamic pot reduce cantitatea de sângerare vaginală.
- Adenomiomectomie: Această intervenție chirurgicală îndepărtează adenomioza din mușchiul uterin. Procedura este similară cu o miomectomie, care îndepărtează fibroamele uterine.
- Histerectomie: Această intervenție chirurgicală îndepărtează uterul dumneavoastră. După o histerectomie, nu veți mai avea ciclu menstrual și nu veți putea rămâne gravidă.
Ce se întâmplă dacă adenomioza este lăsată netratată?
Lăsată netratată, adenomioza poate duce la infertilitate sau avort spontan. Aceasta deoarece embrionul nu se poate implanta în mucoasa uterină. Alte probleme pot include dureri pelvine și abdominale cronice.
Prevenție
Cum pot preveni adenomioza?
Deoarece cauza adenomiozei nu este bine înțeleasă, medicii specialiști nu știu de nimic ce puteți face pentru a o preveni.
Evoluție / Prognoză
La ce mă pot aștepta dacă am această afecțiune?
Multe persoane care se confruntă cu simptome perturbatoare din cauza adenomiozei găsesc alinare prin tratament. După menopauză, simptomele ar trebui să dispară. Dar este posibil să aveți în continuare un uter mărit.
Cum afectează adenomioza sarcina?
Adenomioza tinde să afecteze femeile care au avut cel puțin un copil. Cu toate acestea, afecțiunea poate face dificilă conceperea pentru prima dată sau pentru a avea un alt copil. Odată ce sunteți gravidă, există un risc crescut de:
- Avort spontan.
- Naștere prematură.
Viața cu adenomioză
Când ar trebui să sun un medic specialist?
Ar trebui să vă sunați medicul specialist dacă vă confruntați cu:
- Menstruații extrem de abundente.
- Crampe sever dureroase.
- Contact sexual dureros.
- O senzație de plenitudine sau greutate în abdomen.
Ce întrebări ar trebui să pun medicului specialist?
Dacă aveți adenomioză, poate doriți să întrebați medicul specialist:
- De ce am făcut adenomioză?
- Care este cel mai bun tratament pentru mine?
- Ar trebui să folosesc o altă metodă contraceptivă?
- Voi putea rămâne gravidă?
- Ar trebui să fiu atentă la semnele de complicații?
Întrebări frecvente
Care este diferența dintre adenomioză și endometrioză?
Adenomioza și endometrioza sunt tulburări care implică țesut asemănător endometrului. Ambele afecțiuni pot fi dureroase. Adenomioza este mai probabil să provoace sângerări menstruale abundente. Diferența dintre aceste afecțiuni este locul unde crește țesutul.
- Adenomioza: țesutul asemănător endometrului crește în mușchiul uterului.
- Endometrioza: țesutul asemănător endometrului crește în afara uterului, în locuri precum ovarele sau trompele uterine.
Adenomioza este o afecțiune gravă?
Adenomioza nu provoacă de obicei complicații grave. Poate duce la dificultăți de concepere sau la avort spontan. Simptomele pe care le provoacă pot perturba viața de zi cu zi. Nu vă fie teamă să discutați cu medicul specialist despre modalitățile prin care vă puteți simți mai bine.
Care sunt pericolele adenomiozei?
Nu există pericole care să pună viața în pericol în cazul adenomiozei. Aceasta poate provoca sângerări abundente, sângerări menstruale prelungite și dureri pelvine.
Ar trebui să consultați un medic specialist pentru evaluare și tratament personalizat.
Articole similare
Amiloidoza AA
Amiloidoza AA, sau amiloidoza secundară, este un tip de amiloidoză, o afecțiune rară. Această afecțiune apare atunci când proteinele din corp suferă mutații, își schimbă forma și se acumulează pe organe și țesuturi. Amiloidoza AA apare din cauza unei afecțiuni sau boli inflamatorii cronice. Furnizorii de servicii medicale tratează amiloidoza AA prin controlul bolii sau afecțiunii de bază.
Abcesul Abdominal
Un abces abdominal este o pungă de puroi și lichid infectat în abdomen. Infecțiile bacteriene sunt cauza cea mai frecventă. Medicii specialiști tratează abcesele abdominale cu antibiotice și prin drenarea abceselor. Fără tratament, un abces abdominal poate duce la afecțiuni care pun viața în pericol, cum ar fi sepsisul și insuficiența organelor.
Aderențe Abdominale
Aderențele abdominale sunt benzi de țesut cicatricial care se formează între țesuturile și organele abdominale. Așa cum sugerează și numele, țesutul poate face ca organele să „adere” sau să se lipească unele de altele. Aderențele se formează frecvent după o intervenție chirurgicală abdominală. De obicei, nu aveți nevoie de tratament decât dacă acestea cauzează o complicație, cum ar fi o obstrucție a intestinului subțire.
Anevrismele Aortei Abdominale
Un anevrism al aortei abdominale (AAA) este o umflătură în porțiunea aortei care traversează abdomenul. De obicei, nu provoacă simptome, dar unele persoane pot avea dureri profunde în partea inferioară a spatelui sau o senzație pulsatilă în abdomen. Vârsta înaintată și consumul de tutun sunt factori de risc importanți. Intervenția chirurgicală poate fi necesară dacă anevrismul este mare și prezintă risc de ruptură.
Sindromul de Compartiment Abdominal
Sindromul de compartiment abdominal este o urgență medicală care poate apărea la persoanele grav bolnave, cum ar fi cele din secția de terapie intensivă. Sângerarea sau umflarea în abdomen determină o presiune periculoasă, care duce la disfuncția organelor. Sindromul de compartiment abdominal pune viața în pericol. Diagnosticul și tratamentul precoce sunt esențiale.
Epilepsia Abdominală
Epilepsia abdominală provoacă simptome care afectează abdomenul și creierul dumneavoastră. Puteți avea dureri abdominale, greață și vărsături, pe lângă crizele epileptice. Un medic specialist vă poate ajuta să gestionați această afecțiune, adesea cu medicamente anticonvulsivante.
Masă Abdominală
O masă abdominală este o creștere sau o zonă de umflătură în abdomen. Multe mase abdominale sunt benigne (necanceroase), dar unele sunt maligne (canceroase). Diverse afecțiuni pot cauza mase abdominale, inclusiv boala Crohn, o splină mărită și anumite tipuri de cancer. Tratamentul depinde de cauză, dar poate include medicamente sau intervenție chirurgicală.
Migrena Abdominală
Migrena abdominală este o afecțiune care cauzează episoade de durere abdominală (de burtă) moderată până la severă, care durează de la o oră până la 72 de ore. Afecțiunea este legată de migrena cu cefalee, dar nu provoacă dureri de cap. Copiii sunt cei mai predispuși să aibă migrenă abdominală.
Întindere Musculară Abdominală
O întindere musculară abdominală, sau o „ruptură” musculară abdominală, este adesea o leziune cauzată de suprasolicitare. Apare atunci când mușchii din abdomen se întind sau se rup. Jucătorii de fotbal și de tenis sunt predispuși la această leziune. Dar oricine poate suferi o întindere a mușchilor abdominali. Întinderile musculare se ameliorează în timp cu repaus. Exercițiile de întărire a zonei centrale a corpului pot ajuta la prevenirea rupturilor musculare.